Fratilor, am învins! Publicitarii a murit, panourile au trecut de partea poporului!!!
Îmi pare rău că nu am avut aparatul foto la mine ieri, că erau lucruri care merită pozate.
Unu: o reclamă la ceva paste, cu „în cautarea timpului pierdut”. Dacă a existat reclama la o marcă de maşină cu „dacă n-ar fi, nu s-ar povesti”, de ce n-ar exista şi nişte analfabeţi (de ambele părţi, pentru că nu doar ăia care au „gândit” reclama sunt penali, ci şi ăia care au păltit pentru ea) care să facă o asemenea chestie? Hai România!
Doi: În metroul care trece prin Unirii este nişte afişe cu Avicola Mihăileşti. În plină campanie aviară. Reversul medaliei era o fetiţă care arăta spre afiş şi spunea că vrea să pape pui, iar maică-sa îi spunea că nu se poate.
Trei: Reclama la Miss Sentimente de pe CityFM. Memo, CityFm e radio de rockeri. Mergea mai bine o reclamă la vodcă ieftină.
ps: i know, greşeli de publicitar 
aia cu puii e veche. Si nu faptul ca o tin in timpul aviarei e penal, ci faptul ca au personalizat niste animale pe care urmeaza sa le mancam. Nu imi usureaza cu nimic decizia de cumparare daca puiul ala are un nume, o familie, si o palarie simpatica. Vreau sa il pun in tigaie nu sa il iau de crescut.
Iar timpul pierdut…. nu stiu cati din cei ce vad reclama se gandesc la Proust. Pur si simplu a devenit o replica de colectie pe care un publicitar lipsit de imaginatie o foloseste in lipsa de ceva mai bun.
Personalizarea animalelor pe care le vom manca e prezenta si in noile panouri Metro, alea cu „mancare cu adevarat proaspata” sau ceva de genul asta. E unul in zona Eroilor cu niste vacutze care pasc incadrate intr-un chenar galben care pe mine ma duce cu gandul la o usa de congelator. Total neinspirat. Am observat ca publicitatea stradala de la noi rar mai este inspirata si cu bun-gust.
Reclama la Cafeneaua Actorilor: In cautarea timpului futut.
Il declar nul.
„Doi: ?n metroul care trece prin Unirii este ni?te afi?e cu Avicola Mih?ile?ti. ”
Uhmm……mai putin de cincizeci? Zi-mi ca e la sto…
mai sunt 2-3 greseli