De ce cad copacii din pădure la furtună

A fost furtună iar prin România, iar au căzut copaci. Am scris acum câțiva ani de ce cad copacii din cartiere, hai să spun două vorbe și de ce cad copacii din pădure.

Romsilva a pus pe net două clipuri și nu s-a obosit să explice poporului de ce se întâmplă asta, pentru că au nevoie de scuze pentru defrișări.

Dacă vă uitați cu atenție, toți copacii ăia picați sunt extrem de subțiri și de lungi, așadar nu e nevoie de prea multă forță pentru a-i culca la pământ. Plantând copac lângă copac și nerărindu-i pentru a avea lumină și putea crește mai bine, îngroșându-se înainte să se înalțe, forțează copacii să crească foarte repede în sus, ca să ajungă la lumină și să iasă din umbra celorlalți. E o cursă spre vârf, și toate resursele lor se concentrează pe înălțare și nu pe grosime. În gospodărie, vârful se taie cnd copacul o ia de nebun în sus, în pădure e mai greu să îi tai vârful, dar ar trebui răriți pentru a le da o șansă la creștere și rezistență.

Asta e tot. Revoltă, dar mai cu măsură. Până atunci, raportați de fiecare dată când vedeți copaci șubrezi prin orașe.

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

12 comentarii

  1. Poza asta e NSFW pentru Verestoy zis si „cherestoy”, zis si „druzsba lui d-zeu”.

    00
  2. Daca acele loturi de paduri or fost transate acum 100 ani si reimpadurite, aceasta s-o facut expres pentru ca acei copaci sa se dezvolte pe inaltime. Sunt cei mai buni pentru cherestea.
    Fenomenele meteo sunt tot mai agresive an de an iar asta este de asemenea un motiv pentru aceste doboraturi.
    Chiar si asa cred ca doboraturile puteau fi minimizate daca acele paduri de conifere erau la randul lor flancate de alte paduri intretinute pentru a fi mai rezistente la vant, plantate mai rarit precum s-o spus in articol.
    De vreo saptamana m-am apucat sa citesc si sa ma documentez despre silvicultura. Poate voi urma si un Master tocmai pentru a intelege mai bine acest domeniu vast. Sunt interesat pentru ca sunt si activist intr-un ONG care promoveaza impaduririle si protectia padurilor.

    00
  3. Aici trebuie o fata de la silvicultura sa se pronunțe, ce e mai importantă, lungimea sau grosimea!

    00
    • fata de la silvicultura cu master doctorat si toate cele o sa ti raspunda fara echivoc in maxim 3secunde: SI LUNGIMEA SI GROSIMEA SUNT FOARTE IMPORTANTE!…la copaci…bineinteles…

      00
  4. Eu nu observ copacii șubrezi că-i tai pe toti noaptea.

    00
  5. Bo$$, nu vrei să lași matale silvicultura pe seama silvicultorilor? Explicația ta cu tăiatul vârfului/pusul în lumină e foarte … Doborâturile de vânt au cauze multiple, nu numai pentru că sunt subțiri (a se citi tineri) arborii. Molidul, căci el e predispus la așa ceva, are o înrădăcinare deficitară – trasantă. Când e să se întâmple… se duc precum piesele de domino. La brad, spre exemplu rădăcina e pivotantă – acolo mai degrabă se rupe arborele de la jumătate…

    În masiv, arborii de rășinoase nu trebuie să fie prea rari – ba chiar se încurajează creșterea în înălțime/lupta pentru lumină. Dacă ai văzut vreodată un molid/brad în lumină, vei observa un trunchi scurt și gros și multe ramuri. Da, e frumos, estetic, etc… dar vei obține puțin lemn și ăla de calitate îndoielnică, cu multe noduri/cepuri. Știi că e nevoie și de scândură/grinzi/dulapi de lungime mai mare de 3-4m, nu? Cum ai obține altfel așa ceva?

    Uite, dacă vrei și explicațiile științifice, poți fie să te duci să întrebi la facultate, că e la voi la Brașov, fie să cauți un curs de dendrologie/silvicultură pe net.

    P.S. – mi-a plăcut mult aia cu ”tăiatul vârfului”. A fost monumentală, no offense!

    @vmo – la silvicultură nu prea sunt fete… La protecție însă… (Protecția Mediului – colegiu)

    10
    • Ce-mi place si mie netul asta.
      Pe vremurile ziarelor, se dadea un comunicat sec de la Romsilva, scris in limba de lemn arhicunoscuta.
      Cetateanul mai dadea cate o parere catre prietenii de pahar si subiectul ramanea inchis.
      Acum, cu aceieasi informatie scunda, data in limbajul de lemn clasic, proprietarul blogului isi spune parerea. Imediat se gasesc cativa sa-l apostrofeze si sa-i spuna adevarul absolut, cunoscut doare de ei.
      Si totul degenereaza intr-o galceava de cateva pagini si timp irosit pentru toti. Nu luati in nume de rau, se gasesc unele comentarii foarte utile (multumesc George), dar nu era mai simplu, ca Romsilva sa spuna din start, ca padurile respective sunt crescute pentru masa lemnoasa finita (cherestea) si nu pentru altceva. Altfel, este normal sa apara si padure calamitata, asa cum sunt calamitate si culturile agricole.
      P.S. Subiect asemanator, intamplat pe 18 iulie, cand o locomotiva „a pierdut” vagoanele in camp. A sarit lumea in aer, cu acuze grave, superficiale. Ce simplu era sa iasa ceferistul in fata si sa explice clar procedurile de lucru, sa nu mai fie lumea isterizata.
      Altfel, noroc de net, ca mai gasesc informatii si explicatii corecte despre diverse evenimente intamplate.

      01
  6. Un căcat! Copacii pică acolo unde-s prea puțini!

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Euro2024



Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube