A apărut în atenția bulei, recent, informația că mai multe edituri au dat în judecată Bookster pentru o serie de politici dăunătoare pentru piața de carte. S-a comparat situația cu conflictul între Uber și taximetriști. Doar că nu e așa. Simplu, Bookster funcționează ca o bibliotecă pentru corporatiști, firma plătește un abonament și angajații au niște cărți de citit la muncă.
Ceea ce-i ok la suprafață, cu o singură problemă: în afară de Bookster, nimeni nu câștigă nimic pe faza asta. Editurile, yok, că ăia cumpără câteva cărți pe care le reutilizează la greu. Autorii, nimic. În afară de „promovare”, care e explicația oferită de orice hoț prins cu copyright-ul în gură. „Dar te-am promovat”. Da, piticule, te rog fă un efort mental și dă-mi un exemplu de om pe care l-ai scos din foame cu „promovarea” ta. Oxiuri în literatură am mai avut și încă avem, ai auzit de Nicolae Manolescu?
Comparația cu servicii de închiriat gen iTunes e jenantă, că iTunes dă niște bani proprietarilor de conținut. Puțini, dar dă. Bookster nu. Ei doar parazitează munca altora. Serviciul e bun, și probabil e profitabil, dar doar pentru ei. Știi cum se numește când cineva îți face „un serviciu” care e profitabil doar pentru el? Știi, intelectualule, care citești cărțile de la Bookster cum se numește gestul ăsta?
E ca și cum ai fi blogger și cineva-ți ia articole integral și le pune pe un site de pe care scoate bani. Și când îl întrebi de ce face asta îți spune că pentru că lumea vrea să le citească, și el le oferă un serviciu.
Da, vei spune tu ăla care se crede deștept că are internet înaintea rudelor de la țară, dar și bibliotecile fac același lucru. Da, dar nu fac același lucru. Bibiliotecile publice, alea de stat, nu fac profit pe tema asta. Bibliotecile fac un serviciu social. Biblioteca nu ia un teanc de euro de la firma care te are în proprietate să-ți dea cărți.
Băi, dar editurile nu au o parte din vină că s-a ajuns aici? Ba da. Am tot scris de mitomanul de Mihai Mitrică de la AER, care ați mai lucrat la EvZ, mai țineți minte ce poreclă avea gagiul, da? E valabil ca Liviu Iolu, marele investigator de articole făcute de-acasă, de-ăștia se tot învârt pe-aici printre naivi, că încă funcționează vrăjeala și fraieri se nasc în fiecare zi.
Editurile s-au complăcut cu două chestii. Una, despre care nu discută, este ajutorul de stat oferit prin bibliotecile publice. O parte din tirajul tău de carte e cumpărat de acele biblioteci, dacă editura are un deal bun sau dacă acea carte e măcar relevantă. Criteriile sunt multiple, mie mi se pare fascinant exemplul cu Dan Doboș. Poate ați auzit de el, e tipul care a scris Abația, mișto carte, după care s-a prostit un pic, bănuiala mea e că mediul ăla de sefiști triști l-a deteriorat. Omul era acu ceva ani, nu mai știu acum, director la Biblioteca Județeană Iași, și când am scos cartea aia care a fost cel mai vândut sefeu românesc din mileniul ăsta, omul a detestat-o cu furie, nu neapărat pentru conținut, ci că nu mă suporta pe mine. Sunteți câțiva pe-aici care înțelegeți sentimentul. Și totuși, Biblioteca Județeană Iași a cumpărat exemplare din cartea mea, dacă ești curios, du-te la bibliotecă și cere-o, o găsești. Gratis, fratele meu.
Bottom line, au cumpărat-o, și probabil că și Biblioteca Județeană din Brașov a făcut gestul ăsta, să nu stea raftul cu Van Dyl gol (asta e glumă pentru ălea două persoane care știu că am un unchi îndepărtat pe nume Vlad Mușatescu și că ăla a explicat în Aventuri Aproximative cum e faza cu ăsta). Nu știu cât din tiraj a fost cumpărat de biblioteci, ceva infim pentru mine, dar gândește-te la semi-intelectualul ăla lins de colegii lui în România Literară, tristul ăla netalentat care se plânge că lumea nu citește cărți, pentru ăla 200 de cărți luate de stat e important, că înseamnă 50% din tirajul lui vândut. Vorbiți cu scriitorași, o mie de bucăți vândute e un target glorios pentru mulți dintre ăștia.
A doua greșeală a editurilor e că s-au concentrat pe cerșit bani de la stat, au făcut-o distrugând ideea industriei de carte și mințind. Poate ar fi trebuit să-și concentreze energiile pentru a creea un serviciu identic cu Bookster din care să profite și ei. Dar pentru asta ar trebui să ai manageri care să nu viseze la țâța voluptoasă a statului și să trateze bussinesul ăsta ca orice alt bussines.
TL;DR: Bookster e un parazit al pieței de carte, editurile s-au trezit prea târziu că erau preocupate să primească subvenții de la stat ca RADET-ul.
P.S. Băi, eu știu că scriitorașii sunt cam analfabeți, dar oameni mai versați se mai uită pe contractele alea de drepturi de autor. Când stai ca mine, cu foamea-n gât vreo câțiva ani după majorat, le citești la literă. Am un contract pe care l-am vândut pe bucăți, drepturile de print sunt la editură, drepturile de ecranizare sunt la o firmă de producție filme, ălea online sunt la mine, ălea de jucării tot așa. Sunt detaliate toate prostiile la care te poți gândi. Contractele sunt standard, le au cam toți, și cuprind inclusiv prevederi pe tema asta, cu închiriatul mai departe. Și în baza legilor românești, autorul operei trebuie recompensat la fiecare expunere a sa (ceva excepții la chestii ce țin de cultura națională, gen biblioteci, imnuri, opere desemnate ca fiind semnificative pentru națiune, de-astea).
P.S. 2 Ca o concluzie frumoasă, articolul ăsta a fost luat cu copy/pasta și pus pe reddit, să-și dea și meseriașii de-acolo cu părerea despre copyright. Pentru că dacă-l detestăm pe Zoso înseamnă că e ok să furăm de la el. Și ăia se plâng constant de cât de urâtă e România și cum toți sunt hoți pe-aici și nu ne mai facem bine.
Ok.
Eu zic sa interzicem anticariatele si vanzatorii aia cu cartile pe trotuar. Ca si astia atenteaza la profitul sfintelor edituri.
A cerut cineva interzicerea dealerilor second-hand de mașini? Nu mai juca simpluț, că pierzi ușor.
@eftimie Îi zice analogie. Nu te mai bășica atât din orice, ești băiat mare de acum.
@eftimie Da’ inchirierea de masini? Aia e ok? Cumperi o masina si o dai la N oameni, pt profit desigur, in loc sa-si ia fiecare una. Si cu voia dumneavoastra, folosind acelasi argument, un mesaj de bine catre mamele chiriasilor, niste doamne desigur. Chriasii sapa firmele de constructii, va spun eu. Si firmele care detin cladiri intregi de apartamente si le inchiriaza. Iar mamele hotelierilor … mai iubite decat mama lui Banel (ala cu autogolul)
Analogia cu mașinile e ok, dar aia cu apartamentele e tâmpită. Dacă vrei o altă analogie, sunt băieții care închiriază scule profesionale.
bookster incalca drepturile de autor, acestea nu se transfera in momentul in care ai cumparat cartea, tot Eftimie ramane autorul cartii si poate sa vinda drepturile la Netflix. anticarul cumpara cartea si o vinde doar o data, se transfera dreptul de proprietate asupra unui singur exemplar. bookster cumpara cartea o singura data si o „vinde” de mai multe ori.
Ce face Bookster este exact ca filmele urcate pe site-uri de torenți.
Eu cumpar un film si il „imprumut” catre 5000 de persoane. Este legal sau nu sa fac asta?
bookster „imprumuta” pe bani, la pirati era gratis.
Daca stau bine si ma gandesc, si licentele alea de windows/office sunt in aceeasi situatie. Cei care le cumpara la volum au dreptul asupra lor, dar nu au dreptul sa le vanda mai departe (adica sa faca profit). Sunt legale? Da! Asa si cu cartile astea! Editurile ar trebui sa gaseasca alte solutii ca sa-si dezvolte businessurile, de genul sa ofere ei acel serviciu si nu bookster! Asa ar citi si romanii mai mult pentru ca oferta ar fi mult, mult mai bogata!
diferenta e in detalii, copia digitala nu se deterioreaza la in calitate cu fiecare „imprumut” asta a fost argumentul RIAA. Cartea are un numar finit de utilizari. cate rasfoiri poate sa duca?
Foarte interesant articolul dar nu ma intereseaza.
Pentru că ești ignorant, dar vrei o țară ca afară, nu?
Pentru că, ignorant fiind, nu poți înțelege ce e aia artă, ce înseamnă creația.
Și, ca bomboana de pe colivă să fie d’aia cu praf de cacao (d-ăla ieftin, comunist), adunând toate astea, probabil că nu poți face deosebirea dintre drepturi intelectuale și drepturi de proprietate.
Da, poate-s eu boomer din ’68, dar nu mi-e rușine că am doar 13 clase.
ok boomer, totusi tocmai dai rezolvarea „Și în baza legilor românești, autorul operei trebuie recompensat la fiecare expunere a sa (ceva excepții la chestii ce țin de cultura națională, gen biblioteci, imnuri, opere desemnate ca fiind semnificative pentru națiune, de-astea).” atunci de ce nu implementeaza buskter plata la fiecare imprumut sau nu stiu plata pe o medie de ore/zile per imprumut, asa ar parea normal cred.. problem solved, editurile se trag p cur cand e atat de simplu
De acord.
Cum? Bhookers !?
Editurile traiesc in secolul trecut
Majoritateada, dar sunt si cateva care se misca mai bine si au profit. Doar ca in ultimele luni au scumpit cartile, nejustificat (informatie confirmata de librari seriosi). Deci devin prohibitive!
Probabil se ajunge undeva la modelul de muzică la radio sau Spotify și o să se plătească ceva editurilor și autorilor în funcție de cât de des e citită o carte. Un fel de kindle unlimited pe hârtie.
Întrebarea e dacă editurile fac asta (și) pentru că le scade tirajul sau (doar) pentru că au descoperit o sursă de bani pentru care nu trebuie să facă nimic?
Editurile, sau anumiti autori au descoperit?
… Bafta la datul in judecata, bine-nteles ca dreptatea e de partea lor, ca in final n-ai ce sa le faci, oricat ti-ai bate capul, pe ei ii doare in basca… si au dreptate, editurile merita din plin palma asta dupa ceafa.
… doare, dar prostia e mereu dureroasa.
Interesant argumentul ‘bibliotecile sunt ok atata timp cat nu fac bani’. Un pic cam de stanga totusi. Deci daca fac 0 lei e ok.
Dar daca fac totusi 10 lei pe plus, cat sa plateasca o bibliotecara mai sexy si sa se autosustina, mai e ok?
Dar daca le mai raman inca 15 lei in plus incat la anu sa cumpere SF mai de de calitate, atunci mai e ok?
Poate ne spune domnu autor unde avem voie sa tragem linia, din moment ce se pare ca trebuie sa ne ferim de profit ca de satana in industria asta. (A bibliotecilor)
Apropo, chiar sunt curios ce parere are despre bibliotecile private. Ar trebui interzise prin lege, asa-i? Sau in locurile unde ele exista deja, ar trebui nationalizate.
Si in cele din urma, ca sa ducem discutia mai departe, cum se impaca treaba asta cu masuratorile audientelor la ziare? Aia care ziceau ca au x capete de cititori pe ziar vandut. Acolo e voie sa citeasca mai multi, sau fac o ilegalitate si aia? Sa nu mai vorbim de ziarele pe care le gasesti la biblioteca, ca trebuie sa scoatem tamaia.
Unde gasesti tu o biblioteca privata, facuta ptr profit, care nu e auxiliara unei institutii?
Bine Eftimie & Vali! Articole de astea vreau să văd aici. Depth-uri de astea, de nu le scrie nimeni – că poate supără pe cineva…
tu și ceilalți doi cititori.
Nu câștigă doar Bookster și probabil de aia rezistă de peste 5 ani și chiar ia amploare.
Câștigă si angajatul care lucreaza pânã la 17:30 (majoritatea) și care n-are timp să ajungă la bibliotecă.
Am găsit urme de Bookster în locuri în care nu m-aș fi gândit vreodată că o să găsesc ceva de citit.
I adevărat, multă Sandra Brown da’ am văzut și cărți pe care băleam în librării și pe care n-am putut să le cumpăr.
Ok, nu știam că Bookster nu platește drepturi de autor dar de banii pe care-i ia, sigur livrează la dracu n praznic marfa. Sandra Brown ar trebui să fie mândră că o citește Tanți din Strâmba.
Serviciul în sine e o idee excelentă, vorbesc serios. E vorba doar de bani.
Bookster e biblioteca gratuita. Tu te poti duce sa iti iei carti de la ei si nu platesti nimic. Daca vrei sa iti fie livrate la firma, platesti abonament, care acopera livrarea prin curier. Daca mai tinem cont de faptul ca oamenii aia cumpara cartile, au un sediu inchiriat, cativa angajati de platit, eu zic ca e fair sa ceara bani companiilor. Si drepturile de autor sunt platite cand cumpara cartile. Daca eu cumpar o carte si apoi decid sa o imprumut tuturor prietenilor, inseamna ca autorul trebuie sa isi primeasca drepturi de autor de la fiecare dintre prietenii mei?
Si cei ce inchiriaza scule electrice ar trebui sa fie dati in judecata de producatori.
Pai cati clienti potentiali pierd in fiecare an.
Ai de dat o gaura in perete, cumpara-ti dom-le o bormasina…
Pai cum vine asta. Sa nu aiba tot omul cate o scula la casa lui?
Si cu cei care inchiriaza masini ce facem? Sa se opreasca imediat! Sau sa dea cota parte din fiecare inchiriere producatorului respectiv de masini. Dar stai. Ce facem cu taximetristii? Deci ei folosesc 1 masina de la producatorul X de masini si fac bani cu ea fara sa mai dea inapoi producatorului cota parte din fiecare cursa pe care o fac? E revoltator. Asa nu isi mai cumpara fiecare masina lui, ca vine unu cu o masina cumparata si ofera oricui serviciu de mers cu masina contra unei sume. Falimenteaza industria de masini asa. Sa se ia masuri urgente!
Inchirierea presupune uzura crescuta.
Cartile, daca sunt de calitate, au utilizare de ordinul zecilor de ani, perioada dupa care editurile de obicei fac noi republicari.
Daca luam exemplu unei scule profesionale, ea e proiectata pentru a fi utilizata de mai multi oameni in perioada de functionare, deci are inclus in pret pierderile cauzate de vanzarile limitate.
Un automobil are atat o rata de degradare ridicata, cat si necesita schimbarea de componente , componente ce de multe ori vin de la producatorul initial.
@Andrei, cartile alea de rezista zeci de ani sunt citite o data si in rest tinute in biblioteca.
Daca trece vreuna prin mainile a cateva zeci de cititori, intr-un an trebuie schimbata.
Mulți analfabeți funcționali mai citesc acest blog. Văd că o ardeți cu genul de paralele, comparații și pilde pe care le întâlnești în bisericile pocăiților. O comparație pe bune ar fi dacă cineva ar face o copie bormașinii respective sau sculelor fix după modelul acela. Valoarea unei cărți 99% stă în informația scrisă, ori dacă tu plătești o dată și o dai altor 1000 care nu vor plăti pentru ea, care e meritul tău? Mai zic că ai dreptul să returnezi în 14 zile o carte cumpărată?
Si eu daca folosesc astfel de servicii ce fac gresit ca nu inteleg?
La mine e mai simplu, indiferent de modul in care ajung sa citesc o carte (imprumutata, in format electronic etc), daca imi place, o cumpar in format fizic, sa o am in biblioteca.
Nu ma consider o persoana deosebit de legata de lucrurile materiale dar nu as renunta la cartile mele (le-am carat cu valiza din facultate pe unde m-am mutat). Nici nu sunt de acord cu minimalismul gen “de ce ai casa plina de carti citite doar o data”.
Nu folosesc bookster, nu stiu de ce dar nu imi place de ei. Daca vreau o carte, la 30-50 de lei cat costa de obicei, o cumpar.
Care e argumentul pentru biblioteca personala?
Argumentele mele impotriva sunt faptul ca ocupa spatiu, aduna praf iar in caz de incendiu reprezinta o problema majora.
Aceleasi lucruri pot fi spuse despre orice tip de „hoarding” in general. Traim intr-o societate bazata pe consum cu totul la indemana, de la obiecte care pot fi inlocuite intr-o zi pana la informatie care e accesibila instant. Daca iti place cum arata o biblioteca poti sa imbraci caramizi in coperti, nu o sa verifice nimeni.
De ce ai îmbrăca cărămizi în coperți, doar ca să nu ia foc?
@gc cumpăr și păstrez cărțile care îmi plac pentru a le putea împrun
@ubercool nu doar sa nu ia foc, reduci si costurile. Cunosc persoane care si-au facut biblioteca fiindca le place cum arata, fara sa citeasca prea mult.
@gc, daca pui intrebarea “de ce cumperi carti” e clar ca oricat as explica nu intelegi. Sau “imbraca niste caramizi in carti sa arate frumos”.
@F. Problema e in felul urmator, e ineficient si scump sa stochezi zeci/sute de carti in conditile in care sunt folosite o data.
asa au zis si comunistii si apoi le-au dat foc
Nu mi-a placut niciodata sa citesc de pe un ecran, fie el de monitor, telefon, tableta, kindle sau orice altceva. Prefer oricand o carte traditionala. Cateodata iau carti imprumut (de la prieteni, rude), dar de obicei, daca vreau sa citesc o carte, o cumpar. Si nu cred sa am multe carti pe care sa le fi citit doar o singura data, o carte nu e un ziar, s-o arunci dupa ce o citesti. Nu mai zic ca apoi le citeste toata familia. Intr-adevar, de la un punct incolo, spatiul devine o problema, ca nu prea mai am unde sa le pun. Solutia ar fi probabil sa-mi fac abonament la biblioteca, dar nu prea apuc sa merg si nici nu gasesc cartile pe care le vreau. Le-am facut abonamente doar copiilor. Si cartile lor (cele pe care le-am cumparat) sunt citite si rascitite, unele si de zeci de ori. De unele am mai scapat, ca erau pentru varste mici si cand au crescut le-am dat, dar si asa se aduna. Totusi, n-as renunta niciodata la a cumpara carti.
Pe de alta parte, nu-i inteleg nici eu pe astia care-si cumpara cate un set complet de enciclopedii care sa arate frumos in biblioteca si pe care nu-si propun sa le deschida vreodata. Sau varianta low-budget, unde apogeul a fost atins de o vecina de palier, care si-a umplut biblioteca cu setul (aproape) complet de carti de la Adevarul, aproape toate inca in tipla de plastic, sa nu se prafuiasca.
@Corcodusul, nu mai da cărțile eferente unor vârste mici după ce copiii cresc. am iertat-o pe mama că mi-a dat niște ediții de cărți de povești (niște povești englezești și unele norvegiene) abia după ce le-am găsit undeva în format electronic. nici la anticariate nu le-am găsit ever. și au trecut mai mult de 20 de ani între cele două momente.
să nu mai zic că bălesc intens la o anumită ediție a unor povești rusești (a scos-o relativ recent Humanitas, dar e scumpă rău; dat tot pun eu ghiara pe ea la un moment dat) pe care tot mama a dat-o.
tata și acum o mai bombăne pe maică că i-a dat o ediție veche (pe care n-a mai găsit-o ever) din ”isprăvile lui Păcală” de Petre Dulfu. și vorbim de 50 de ani de cât a dat bunică-mea cartea aia.
știu oameni care caută să cumpere ediții ale cărților pe care le adorau în copilăria petrecută acum 30-40-50-60 de ani.
@Gc, pentru că așa vrea pula lui/pizda ei.
pe cel/cea care are o bibliotecă fizică personală nu-l/o deranjează spațiul ocupat de cărți. nu-l consideră ocupat degeaba. și nu-l/o deranjează să șteargă praful ăla.
se cheamă hobby/pasiune/plăcere.
cât despre incendiu, cărțile sunt fix-pix. ard repede și se consumă aproape instantaneu. nu pot efectiv să întrețină un foc. poate dacă sunt într-un număr extrem de mare (mult mai mare decât poate avea o persoană într-o bibliotecă personală; poate unii vârstinici, care au adunat/citit cărți de mai mult de 2-3 generații). citeam pe undeva, că nu-s eu așa deșteaptă. ia încearcă să faci un foc cu cărți să te încălzești la el…
Cat si unde tre sa platesc ca am facut posta in birou o carte de bucate ? 5 oameni care nu au marcat banul lui Radu Roman.
Tot acolo unde plăteai și când vă uitați 10 inși pe libertatea/pro sport/whatever.
Intotdeauna cand apare un model nou de business, partea „pagubita” striga catre consumatori si catre public ca ei sunt victimele si ca noi (publicul, consumatorii) trebuie sa facem ceva ca sa le mearga lor business-ul in continuare.
Editurile trebuie sa se adapteze vremurilor. Dupa parerea mea ii o perioada de cautare a noi identitati in sensul ca s-a vazut ca ebook-urile nu-s comode, audiobook-urile sunt pentru cei cu atentie distributiva iar cartile incep sa-si re-castige popularitatea dar lipseste o metoda de vanzare inedita catre consumatorul final.
Metoda serialelor: In loc sa cumperi tot romanul/seria de sute de pagini, sa poti sa primesti gratuit un rezumat. Sa poti sa cumperi primele capitole. Sa ai posibilitatea sa dai inapoi produsul daca nu-ti place (da, stiu , gusturile).
bos, schema e că dacă moare partea păgubită, parazitul (bookster, în cazul nostru) cam moare și el. că n-are ce parazita.
Vali bos, chiar si eftimie zice intr-un final ca sunt clauze in contracte care apara autorii de chestii de genul.
Pe de alta parte, prin parazitul asta nenorocit am gasit niste autori de care nu aveam sanse sa aud daca nu ar fi existat si am cumparat alte carti de la ei care nu erau in disponibile la parazit.
Dar nu, hai sa phutem ceva relativ ok ca unii au impresia ca trebuie sa se dea carti cu buletinul, daca te prinde politia cu o carte care nu e vanduta pe numele tau sa faci puscarie.
Și Napster a fost parazit, la un moment dat. Cu toate astea, a trezit industria muzicală și s-a ajuns unde suntem azi, cu profitul artiștilor.
Editurile pot fi la fel de bine inlocuite de platforme gen amazon, steam etc cu librarii in format digital unde autorii sa se publice singuri, alaturi de ele plasate tipografii care sa printeze ebook-urile pe hartie ieftina de ziar, pentru nostalgici. Alegi formatul, tiparire completa sau partiala, platesti si apoi iti pui teancul de hartii in coperta refolosibila iar dupa ce ai terminat arunci foile.
@gc
Da, sigur editurile pot fi înlocuite (!), să se publice autorii singuri. Editura nu doar ia cartea, o paginează și dă la tipografie, ea asigură sau ar trebui să asigure redactarea acelei cărți, sfaturi pentru autor cum să rescrie anumite părți, dacă e cazul și altele. Cea mai mare parte a autorilor au nevoie să treacă alți ochi peste textele lor, să știi.
Si semintele tot acel gust are!
Doar eu am auzit ca editurile iau pielea de pe tine dacă vrei sa publici o carte? Iar acum sanki apără autorii.
De când avem bookster la firma recunosc ca am început sa citesc mai mult, dar cărțile bune oricum merg și le cumpăr sa imi rămână. Și cam asta fac toți colegii, unii chiar renunțând sa mai împrumute. Ok, mi se pare fairplay sa le dea și editurilor un fee, dar de aici și pana la bookster e de kkt e cale lunga 🙂
Numa baieti destepti pe aici, care compara inchirierea de masini cu aia de carti! Unu si unu!
Doar ca:
– cat costa o masina, o scula mai mare fata de o carte? Mult mai mult! In Ro cartile costa cat doua pachete de tigari in general. E clar ca nu le cumparati, ca ati stii!
– din castigul dintr-o carte, 90% din autori, nu doar din România, nu reusesc sa-si cumpere o masina intreaga si castiga pe luna, ptr un timp limitat, cat e cartea mainstream, cam cat da un muncitor dintr-o fabrica de masini pe masa de pranz. Un bestseller in Ro e pe la 10 mii de exemplare, si autorul ia vreo 2-3 lei pe carte (Eftimie, daca stii mai bine, te rog sa ma contrazici). Deci da, da-ti-le la gioale autorilor cat puteti! In piata de carti, 90% din castiguri sunt facute de 2-3 autori, ptr restul e un hobby pe langa jobul principal.
La fel aș putea spune și că tu nu știi ce însemană să faci cercetare și dezvoltare pentru un autovehicul și ce costuri implică.
@ubercool – doar ca activitatea aia e facuta de o echipa intreaga in cadrul unui concern gigant care are multi actionari, nu de un nenea sau o tanti care vrea sa lucreze la cartea lui si cauta niste liniste. Vremea in care un pasionat lucra la o masina de la 0 a disparut cam de vreo 120 de ani!
Apare câte unul de-ăsta care știe el cum e cu cărțile și-ți explica el cum ceilalți sunt proști și apoi scrie „da-ți-le la gioale”, om citit, ce mai…
@balaurul – sa stii ca atacul la persoana, si nu la argument, doar imi valideaza punctul de vedere!
Sigur că da, 100% de acord. Nu contează cât de agramat scrii, contează ideea pe care o transmiți.
@ balaurul – ptr viitor – folosirea argoului nu e acelasi lucru cu o greseala gramaticala. Esti atat de incorsetat in niste dogme, lucrezi cumva in IT?
@coix: „balaurul” nu se referea la exprimarea ta argotica, ci la felul in care ai scris „dati-le”.
stai jos.
Eu deja de la „ati stii” mi-am dat seama ca am de-a face cu un mare erudit.
Stimati domni Eftimie/Vali,
1. Voi uitati pana la urma cel mai important actor in toata afacerea: clientul.
El trebuie sa fie cel castigat si sa se simta castigat atunci cand cumpara (sau inchiriaza) o carte. El va decide tot timpul daca va folosi Uber vs Taxi sau Bookster vs Editura
2. Iar pentru Vali mai spun doar atat: si ultra-corecti si cu coduri de licente Microsoft..
(mic drop)
1. true, dar daca autorul nu face bani de pe urma cărții lui, ghici ce? o sa se angajeze la McD sau TNR și adio cărți bune. asta spune eftimie, deși văd că e greu de înțeles.
2. true story. de ce crezi că apar alea? că am destui abonați pe patreon?
Cartile autorilor buni tot timpul o sa fie cautate si cumparate.
Eu personal folosesc si Bookster, dar cumpar si carti.
De pe Bookster testez autori sau genuri noi. Iar cei care chiar imi plac, pana la urma le cumpar cartile.
Aah, ca e mai greu pentru un autor no-name (gen Eftimie) sa ajunga astfel cunoscut… bun venit in viata reala. Este la fel de greu ca pentru orice alt business nou.
De-acord, clientul e câștigat din acest serviciu. Serviciul e bun și util, nimic de comentat. Atâta doar că vor să mai câștige și producătorii.
Chestia asta cu autorii care nu mai scriu daca nu sunt platiti e vrajeala. Eu cred ca Eftimie si Vali ar muri mai degraba daca ar sti ca nu-i citeste nimeni, decat daca n-ar face bani din scris. Cine crede (justificat sau nu) ca are ceva valoros de zis, va scrie si gratis, numai sa-l citeasca cineva si sa-i dea dreptate.
La câte cărți de beletristică au fost scrise până acum, nu ai timp să le citești într-o viață. Dacă nu ar mai scrie nimeni nimic, nu cred că s-ar supăra mulți.
@Ubercool, la intrarea în biblioteca universității unde am studiat era pictat un citat din Borges „eu mi-am imaginat întotdeauna raiul sub forma unei biblioteci”.
my kind of men: eternitatea și toate cărțile scrise vreodată în lume și alea viitoare.
dacă vine la pachet cu înțelegerea/citirea tuturor limbilor, alta decât cea maternă, și mi se promite asta, eu mă fac religioasă.
D-abia aștept sa citesc doar autori care scriu doar de plăcere.
Editurile striga paraziti, am ras.
bookster are poze?
La fel este si cu celelalte servicii de inchirieri diverse. Daca cei care produc ceea ce altii inchiriaza nu fac bani atunci dispar.
Probabil Eftimie este direct afectat aici pentru de asta si articolul de mai sus. Zoso, tu ziceai ca nu striga nimeni pana nu e afectat
Daca bibliotecile nu ar fi subventionate de stat atunci care ar fi modelul lor de business? Momentan nu le porcaim pentru ca ele nu fac bani de pe urma cartilor inprumutate.
Deh..
Nazistul gramaticii: „imprumutate”
Daca lumea nu citeste, nu e bine. Daca cineva iti inlesneste accesul la carte iar nu e bine. Pana la urma si o biblioteca poate oferi un serviciu gen bookster, ca un serviciu auxiliar.
Va doare in cur de incalzirea globala si refuzati sa vedeti cum din cauza voastra, a astora cu biblioteci persoanle, raminem fara copaci.
Si, culmea, mai folosim si hartie igienica!!
Unele comentarii de la articolul asta demonstreaza cat de „inteligenti” sunt corporatistii. Toti sunt pe modul „daca pe mine nu ma afecteaza da-i in peleu meu”. Minti distruse de sedinte si excel-uri.
(da, am scriu Peleu, ca nu predau teza de doctorat aici)
Analogiile intre inchirierea unei opere artistice (carte, film, muzica) si servicii de inchiriere masini, scule, case, etc sunt gresite. Motivul pentru care sunt gresite, desi par absolut corecte, este aurmatorul:
– bunurile fizice sunt proprietatea celui ce le inchiriaza, iar prin inchiriere este vandut dreptul de a utiliza temporar, de a uza acel bun, pentru ca prin utilizare exista o depreciere/uzura fizica a acelui bun.
– operele artistice, in schimb, nu sunt bunuri fizice depreciabile, sunt creatii asupra carora autorul are drept de proprietate, iar consumatorului ii este vandut la nivel de persoana/familie dreptul de a consuma opera, nu de a o detine, nu de a o avea in proprietate si de a revinde altcuiva consumul operei. O carte o detii in proprietate ca bun fizic, e suportul pe care iti este livrata opera, dar continutul ei nu-ti apartine sa-l revinzi, ci doar sa-l consumi. Poti revinde cartea/cd-ul, dvd-ul, transferi dreptul de proprietate al bunului fizic altcuiva, dar in acest caz autorul nu primeste bani de la noul proprietar, care consuma opera.
Legislatia in domeniu e destul de clara, poate ca nu perfecta, dar clara. Dreptul de a consuma o opera se restrange la familie si este acceptata extinderea pana la grup restrans de prieteni: poti sa vezi un film cu prietenii la tine acasa (cred ca si scrie pe dvd asa ceva, private viewing), dar nu scoti un proiector pe geam si dai filmul pentru tot cartierul, chiar gratis.
Ce face Bookster (nu am folosit si nici nu ma intereseaza acest serviciu, am afise la birou la corporatie) este revanzarea dreptului de a consuma opera si incalca legea dreptului de autor. Face bani revanzand ceva ce nu-i apartine. O biblioteca publica nu face bani din inchiriere, satisface o nevoie sociala prin inchierea de carti, dar plateste din ce stiu drepturi de autor la un nivel fix.
Mai puneti in balanta si faptul ca in unele tari, dupa un timp, dupa moartea autorului (nu stiu exact conditiile), o opera devine publica. Mostenitorii pierd dreptul asupra operei si sursa de venit. In USA nu cred ca e cazul, acolo proprietatea e sfanta, vad ca marii scriitori nu sunt public domain nici la a treia generatie.
Discutia cu dreptul de autor poate fi prelungita in domeniul absurdului. Asociatiile de protectie a dreptului de autor din USA aduc drept argumente impotriva pirateriei pierderile cauzate de consumul de opere piratate. Ei inmultesc simplu pretul unui dvd/cd cu numarul de copii piratate transferate prin internet si scot o cifra ce reprezinta pierderea potentiala. Realitatea este cu totul alta, nu exista pierdere potentiala atunci cand nu exista consum potential. Oamenii care pirateaza nu vor plati oricum pentru consumul produsului. Il consuma piratat doar pentru ca poate fi piratat. Daca piratarea ar fi imposibila, in mod sigur nu ar creste vanzarile decat nesemnificativ, pentru ca oamenii aia nu au buget pentru filme, muzica, etc.
vezi ca esti prostalau, sportul pe care sunt vandute este „bun fizic depreciabil”. Dupa un numar finit de utlizari se distruge, e valabil pt carti, casete, dvd-uri, discuri. De aia am voie sa le revand – problema apare la copii digitale.
Vai de plm ce va agitati. Dar apropo de sfintenia propietatii (nu e valabil in ro unde autorii si asa cam mor de foame) protectia pe viata a propietatii intelectuale a autorului este calea catre puturosenie.
apropo, da si tu o bibliografie de unde ai scos fantasmagoria asta: ” ii este vandut la nivel de persoana/familie dreptul de a consuma opera, nu de a o detine, nu de a o avea in proprietate si de a revinde altcuiva consumul operei.” – sa spui tu e absurd in practica pentru ca fix asta se intampla in conditii foarte legale.
nu sunt in domeniu sa zic ca as fi expert da tin minte discutia de cand a fost agitatia cu napster si tin foarte bine minte ca nu se aplica la copiile fizice:
The first sale doctrine, codified at 17 U.S.C. § 109, provides that an individual who knowingly purchases a copy of a copyrighted work from the copyright holder receives the right to sell, display or otherwise dispose of that particular copy, notwithstanding the interests of the copyright owner. The right to distribute ends, however, once the owner has sold that particular copy. See 17 U.S.C. § 109(a) & (c). Since the first sale doctrine never protects a defendant who makes unauthorized reproductions of a copyrighted work, the first sale doctrine cannot be a successful defense in cases that allege infringing reproduction.
@finch
Bookster NU iti ia bani pentru ca iti inchiriaza cartea ci pentru ca ti-o aduce la birou – platesti de fapt curierul!
Comparatia cu inchiriatul unei masini este totusi valabila. La fel ca si in cazul cartilor / muzicii / filmelor , etc, exista drepturile intelectuale ale autorilor … La o masina de exemplu, producatorul a CUMPARAT o licenta ca tu sa-ti conectezi telefonul prin bluetotth. Si ca veni vorba despre telefoane, firmele de telefonie practic ti le inchiriaza (contra unui abonament lunar) si cam tot ce este in telefon este licentiat catre cineva care vrea banii respectivi (https://books.google.ro/books?id=_9kVBgAAQBAJ&pg=PA8&lpg=PA8&dq=smartphone+license&source=bl&ots=i-OQccHwyc&sig=ACfU3U2DyOjXvINctDE3YCiKfUCFlB8Ofg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjn9c3tzdXnAhXmmIsKHbO8BqUQ6AEwEXoECAoQAQ#v=onepage&q=smartphone%20license&f=false).
Te-as ruga, ca fapt divers sa faci o filmare pe strada unde cineva ce nu apare in cadru fluiera o melodie mai cunoscuta… Vei avea o mica reclamatie in momentul in care filmarea TA (eventual cu tine) este urcata pe YT
Solutia la problema e sincer foarte simpla: inchirierea sa fie permisa doar cu acordul autorului/editurii, si de acolo se negociaza fie cu bibliotecile nationale fie cu ori alt distribuitor de continut.
Cum aceste edituri au puterea sa determine Statul sa le lase sa suga la tzatza bugetului (manuale, brosuri, targuri, asociatii de autori etc. ) , pot foarte usor sa determine 20-30 parlamentari sa faca schimbarile legislative necesare. Mai pun si de o mica taxa intre editura si inchiriator si se vor bate partidele cu initiave legislative.
Articol ok, insa a compara Abatia cu brosurica lui Eftimie mi se pare jignitor.
Departe de mine să compar. Dacă citești cu atenție am și scris că Abația este mișto Doboș cam avea ceva dreptate.
Greu sa iei partea cuiva.
Prin Bookster am citit carti pe care nu le-as fi cumparat (de la 200 lei in sus). Sunt carti pe care nu le gasesc la ei si pe care doream sa le citesc (implicit le-am cumparat). Eftimie, vezi ca am ti-luat primele doua carti, sa sustin autorii romani
Sigur citesc mai mult ca inainte. 1 carte la 10 zile asadar cam 30 carti/an. Adica un 1500 lei economisiti de mine. Daca ar fi sa cumpar, poate as lua 5 carti/an. Vorbesc de literatura nu carti de specialitate. Poate nu imi place cartea cumparata sau recenzia a fost scrisa cu „clickbait”. Nu pot s-o returnez si ma consider inselat.
Biblioteca „de stat” este finantata de mine prin taxe (indirect) dar este mai comod sa primesc cartea decat sa merg dupa ea (si apoi s-o duc inapoi), mi se pare OK sa platesc pentru asta.
Stiu ca in alte tari poti imprumuta carti in format electronic de la biblioteci publice (au perioada de valabilitate de 2 saptamani.
PS
Am mai mult loc in biblioteca de cand cu Bookster.
Bookster cumpara cartea (nu stiu la ce pret) dar are cheltuieli cu trimiterea/returnarea cartii.
Ceea ce face Bookster nu e tocmai „kusher” dar editurile isi merita soarta. Am avut ceva tangente cu domeniul asta si pot sa spun ca oameni mai mincinosi si pusi pe furat ca patronii de editura cu greu gasesti. Acum se dau cu fundul de pamant, dar cand plateau 2000 de lei unui amarat ce traducea (muncind 5-6 luni la proiectul asta) o carte din franceza in romana era bine pentru ei. Ori in gloriosii ani 1990 cand publicau carti de autori straini ce fusesera traduse deja pe timpul comunismului (sau chiar in interbelic) si nu mai plateau nimic nimanui (pentru ca vechile edituri dadusera faliment sau traducatorul de la 1900 toamna murise saracu’) era, iarasi, bine pentru ei. Ca ii platesc foarte prost pe scriitori (si traducatori) este si acesta un lucru cunoscut. Partea nasoala este ca tot autorii ies cei mai „sifonati” din afacerea asta cu Bookster. Corect ar fi sa primeasca si autorii (nu editurile!) ceva banuti.
De seria SF de la Nemira din anii ’90 se zicea ca n-ar avea platite drepturi de autor.
@Gicu – inca am vreo 400 de numere din „Povestiri stiintifico fantastice” – Multe le-am regasit scoase de Nemira dupa 90 (Solaris de exemplu)
Din pacate consumul de carte a scazut in Romania (probibil si in restul lumii), dar asta nu din cauza Bookster ci pentru ca au aparut alte modalitati de relaxare (Netflix, internet, jocuri).
Eu cred ca Bookster face ceva bun in sensul in care intretine cumva ideea de citit. Hai sa fim seriosi, nu toti cei care citesc o carte prin Bookster ar plati 30-50 de ron pentru a o cumpara.
@eftimie , ca vad ca ne dam dedicatii
1. n-am fost taximetrist, am lucrat la concurenta care omoara taximetria si care a fost legalizata
2. vezi ca ti-a raspuns fix Tocilescu, alt autor de carti, ca bookster plateste taxa de DA, dar daca nu ajunge la voi, nu e vina platformei
Vezi că i-am răspuns lui Tocilescu. Dacă voi vă faceți că nu vedeți buba asta nu înseamnă că nu există.
Și tind să cred, deși nu sunt fanul politicii editurilor, că 10 de-ăia care au pregătit procesul ăsta vreo trei ani (informația asta nu s-a dat în presă) nu sunt chiar imbecili.
Well, daca le-a trebuit totusi 3 ani ca sa pregatesca procesul, cam sunt imbecili.
Pe bune?
Hai sa nu mai vorbim din auzite.
Din cele peste 100 de carti imprumutate de la Bookster, niciuna nu era uzata.
Daca va uitati in lista companiilor care au contractat Bookster veti constata ca numarul total al angajatilor este de ordinul zecilor de mii. Si vorbim de oameni care chiar citesc.
Noutatile nu apar imediat la Bookster . Serotonina s-a lansat in martie si a aparut la Bookster in noiembrie. Multe carti nu apar deloc, desi sunt cerute. Colectia SF e minuscula.
Bookster e o biblioteca. Discutia e inutila.
(va fac vineri o poza sa vedeti ce se imprumuta doar pe etajul meu)
Probabil e un vid legislativ care trebuie rectificat. Pe Blue Ray-urile sau DVD-urile luate din magazin scrie ca nu ai voie sa le folosesti in scop comerical (taxe de vizionare). Pentru cazul aia, se licentiaza separat. Acelasi lucru ar fi necesar si pentru carti, iar atunci toata lumea ar fi fericita.
Exact despre asta e vorba, sper ca nu-si inchipuie nimeni ca, atunci cand a aparut, Netflix cumpara DVD-ul din magazin cu 10 dolari (cum face bookster cu cartile) si apoi il inchiria de niste sute de ori cu 1 dolar sau ceva de genul asta.
La fel cum azi sper ca nu-si inchipuie nimeni ca Netflix cumpara dvd-ul din magazin si-l baga pe platforma.
Se platesc niste bani seriosi acolo catre detinatorii drepturilor de autor, la fel cum si bibliotecile adevarate cumpara cartile la preturi mult mai mari decat pretul pe care il plateste o persoana fizica cand cumpara o carte din librarie.
Eftimie, scrii misto, dar hai totusi sa ne vedem lungul nasului. Pana la Abatia mai ai drum lung (asta daca ai de gand vreodata sa excluzi comedia din SF-urile tale). Plm, la cultura ta ar trebui sa stii ca numarul de exemplare vandute nu reflecta calitatea unei opere artistice, altfel Sandra Brown ar fi studiata la scoala.
Ai idee câți semi-intelectuali ca tine sunt? Cea mai vândută carte din lume e Don Quihote, nu un căcat de Sandra Brown. Urmează cărți scrise de Dickens, Tolkien, Saint-Exupery, Dostoievski sau Bulgakov.
Că sunteți voi țărani și știți doar de Sandra Brown nu este un argument.
plus si care e problema cu comedia baga in SF, citeste ba un Douglas Adams!
Eu ma impac cu ideea ca sunt semi-intelectual, ramane sa te impaci si tu cu ideea ca esti semi-scriitor. Si in plm, un intelectual asa fin ca tine putea sa inteleaga ideea, nu sa imi serveasca informatii de pe wikipedia: succesul comercial deosebit al unor fituici de citit pe plaja de catre gospodine si femei ranite in dragoste, nu face din autoarea lor un geniu literar. La fel cum nici tu nu te ridici la nivelul Abatiei cu scrierile tale, chiar daca au, dupa spusele tale, un succes comercial mai mare decat al Abatiei. Asa ca revolta ta fata de comportamentele lui Dobos este ca revolta unei furnici fata de basina urat mirositoare a unui elefant.
@Perkele, nu imi place Adams. Nu ma inteleg cu umorul englezesc, fie el si presarat cu sefeu.
Ba o face o mare scriitoare, pentru că nu oricine poate face asta. Crezi că e ușor să scrii ceva să fie atât de simplu și inteligibil încât milioane de oameni din culturi și educații diferite să citească? Probabil crezi asta, de unde și abordarea de primitiv cultural.
Cititul nu e o treabă de elită, oricât te lingi tu pe spate cu alți inculți asemenea ție. Dacă Sandra Brown a făcut o gospodină să citească ceva în loc să se uite la Sinteza Zilei, a făcut mai mult decât tine. Și a convins zeci de milioane de oameni că „cititul” ar putea fi interesant.
De-aia Doboș e acum doar un atârnache de stat și se vede pus în situația umiliioare de a cumpăra cărți pe care le detestă.
Când s-a lansat Abația – banda desenată, eu am fost invitat să vorbească despre ea, nu tu, nu alți labagii semi-docți care cred că știu fenomenul. Hai, mai explică-mi despre cartea aia, cartoforule.
Ok, my 2 cents. Cand a aparut jocul Witcher 3 si jocul a facut un tescalau de bani, autorul cartii Andrzej Sapkowski ia dat in judecata pe cei de la CD Project Red si le-a cerut mai multi bani. Cum a facut asta?
Chiar daca a semnat un contract pe X bani e o lege in Polonia care ii permite sa ceara mai multi bani decat a primit daca IP-ul (Intelectual property) produce extrem de multi bani iar suma primita de el este infima (omul a primit 16 milioane de dolari de la 100 de mii).
Unde vreau sa ajung eu cu ce spun mai sus? Legea din Polonia il protejeaza pe autor. In Romania se intampla asta? Daca nu sa faca editurile si autorii gura ca sa se modifice legea.
Personal nu am ce gura sa fac pentru ca autorii romani nu scriu nimic de interes pentru mine iar editurile locale nu aduc mai nimic din ce citesc eu. Oricum digitalul este viitorul : Amazon si Audible for the win.
Am eu un autor roman de interes pentru tine: Sofia Dobra, Gramatica, clasa a VI-a. Te invata in cartea aia unde sa pui cratime, virgule, chestii.
Povestea e putin altfel. I s-a oferit procent din vanzari dar el a dorit suma fixa. Apoi s-a razgandit …
De cand a aparut serialul Witcher nu mai gasesti nici cartile respective la Bookster. Am stat o luna si ceva dupa prima din serie.
Daca imi place, cumpar toata seria, cum am facut si cu alte serii sau carti care imi plac. Asa ajut si autorul.
@gecko: bingo, s-a calicit fiind e un mos habarnist si nu stia ce potential are, pe urma a dat-o cotita. Nu judec dpdv legal argumentul/dreptul lui ca nu ma pricep.
Pentru mine, consumatorul, nu e nici un avantaj ca o proportie mai mare de bani au ajuns de la publisher la autor. Autorul tot o putoare a ramas si nu a mai creat nimic intresant.
@Rumbu
mulțumesc pentru sugestie. Hai sa-ti spun o coincidenta. Dobra mi-a fost profesoara de limba romana, chiar ea.
Te rog ceva. Dacă vrei sa ma ajuti cu ceva corecteaza-mi textul. Daca-mi spui „ba esti analfabet” nu ma ajuti cu absolut nimic. Îți mulțumesc in avans pentru ajutor
@alxzen True, chiar el a zis ca a refuzat un job bine platit de la Netflix pentru ca lui nu-i place sa munceasca.
@Rumbu, okey am facut corectura pe text
nu am găsit nimic greșit.
Poate care-i in loc de care ii? Poți te rog să-mi spui unde am greșit?
Am dat textul și printr-un soft care fix asta face corecteaza greselile gramaticale. Astept
@IonutO: De exemplu: „autorul cartii Andrzej Sapkowski ia dat in judecata” – „autorul cartii, Andrzej Sapkowski, i-a dat in judecata „.
Ok, multumesc. Am notat
Next?
Next, cand esti prost, invata sa nu mai si semnalizezi.
Next: mortii lor de virgule, tu respiri cand citesti cu voce tare?
Eu sunt de acord cu Eftimie. Sa nu se mai revanda licente de Windows pentru ca Microsoft nu ia niciun ban din asta desi au drepturi de proprietate intelectuala pe produs.
Stiu, sunt carnat.
Si cam cati utilizatori pot activa o licenta de windows?
Sunt diferite puncte de vedere asupra acestei situații, depinde din ce unghi privești lucrurile (nu folosesc Bookster și nici nu știam de ei):
1. Bookster cumpără poate din start 100-200 de bucăți din fiecare carte, ca să poată oferi abonaților cărtile dorite. Mai ales dacă este o carte cu recomandări bune. Aduce prin asta un profit editurilor și autorului.
2. Cititorii care citesc o carte bună și apoi o vor în biblioteca personală. Eu personal dacă am citit o carte (împrumutată de la biblioteca/prieteni) foarte bună/interesantă, mi-o cumpăr ulterior dacă o găsesc. Iarăși reclama + profit la editură și autor.
3. Cititorii au un serviciu care le aduce cărțile la birou la toți colegii. Nu mai plătești individual 20 de Ron curierului, pentru o carte de 25 de Ron.
4. Cititorii au parte de cărți selectate (în teorie… nu știu dacă au sistem de recenzii ale cititorilor). Sau cel puțin mai schimbi un feedback cu colegii care citesc. Nu mai pierzi timpul/banii citind/cumpărând o carte slabă, dar cu o reclamă/coperta faină.
5. Ne dorim ca lumea să fie mai cultă, să citească mai mult, dar să ne dea și nouă câte un leu. Probabil că aici este linia de dispută. Ca și autor ajungeai cu cartea la oamenii ăia să ți-o citească? Ei ți-ar fi cumpărat-o dar au preferat să aștepte și să o împrumute de la Bookster?
5. cu ce mă ajută pe mine, ca autor, dacă mai mulți oameni citesc cartea mea și eu nu văd bani din asta? e minima logică.
@Vali: La [5] mă refer cum era dacă Bookster nu ar fi cumpărat cele 100 de exemplare din cartea X care ajung poate la 1.000 de oameni. Deci autorul are profit după cele 100 de cărți vândute, altfel nu avea nimic de la cei 1.000 de oameni care nu-și cumpărau cartea niciodată.
@Adi: Daca bookster cumpara 100 de exemplare care sunt citite de 1000 de oameni inseamna ca 900 de oameni au citit cartea gratis.
@Rady, omul vrea să spună că dacă Bookster nu cumpăra cele 100 exemplare nimeni nu cumpăra cartea. pt că nu aveau banii, pt că nu voiau să riște banii și să nu le placă acea carte, etc.
sau na! ca să fiu drăguță, ar fi cumpărat-o 5-10 oameni, maxim.
@A, eu am inteles ce-a vrut sa zica dar nu asa se pune problema. Cati potentiali cititori are cartea? Daca, sa presupunem prin absurd, cartea are 2000 de potentiali cititori, atunci dintr-o suta de exemplare cumparate de bookster, autorul si-a injumatatit piata.
Daca vinde el 50 de exemplare, tot mai raman inca 1950 de potentiali cititori s-o cumpere.
Mă cam îndoiesc că potențialii cumpărători ai cărții fac parte din publicul țintă al bookster.
Eu citesc: cumpăr, împrumut de la biblioteca publică (de stat), descarc de pe interneți (shame on me), târgurile de carte sunt în agenda mea anuală, am liste de dorințe, etc. Nu am împrumutat ever de la bookster.
La fost firmă, toți colegii mei care împrumutau de la bookster nu aveau până atunci hobby-ul ăsta, nu cumpărau cărți, habar n-aveau că mai există biblioteci publice, dacă împrumutau din când în când (o dată pe an) vreo carte o împrumutau de la mine sau de la alt pasionat.
Nu zic că peste tot e așa, dar în mica mea bulă bookster nu a luat din potențialii cumpărători de carte, doar a adus cititori noi.
Cum erau desenele cu mulțimi la grădiniță: mulțimea cumpărătorilor/potențialilor cumpărători de carte se intersecta foarte puțin cu mulțimea utilizatorilor bookster.
Inteleg ce spui, pe de alta parte cititorii noi de carte veniti prin bookster cel mai probabil vor ramane doar cititori de bookster si vor citi atat timp cat nu vor trebui sa plateasca.
Are sens si argumentul „bookster cumpara din start 100-200 de carti” insa mai degraba pentru autorii mai mici, debutanti si cei care inca nu si-au facut un nume. Pentru cei care traiesc din scris faptul ca opera lor ajunge la mii de oameni mocca nu le tine de foame.
In sfarsit sunt si eu de acord cu Eftimie la un articol.
pe mine ma amuza aia care zic „bookster este un nou model de business, inovator, disruptiv etc”
Nu boss, modelul de business e vechi si se cheama piraterie. Furt, daca vreti. Toti am mai folosit torente din cand in cand, ceea ce nu e ok, dar, spre deosebire de bokster, nu am facut profit din asta.
Iar corporatistii aia carora le plateste firma abonament la bookster sunt niste ipocriti sinistri. Nu ar cumpara o carte, desi isi permit, dar la mocangeala se baga ca na, da bine sa te prefaci ca citesti, la fel cum da bine sa te prefaci ca-ti place teatrul.
Daca va plac cartile, cumparati-le, ca, supriza, ele nu se scriu singure.
auzi, furt – hai usurel cu termenii pe scari, mai ales editurile, mai ales pe probleme de drepturi de autori.
n-a zis nimeni ca editurile sunt sfinti, mai ales in relatia cu autorii, dar mi se pare mie sau tu chiar zici e ca e ok sa furi de la unii care fura la randul lor?
de asemenea, vad ca nu se vorbeste deloc de librarii pe aici.
In caz ca nu stiati, un procent de 50% – 60% din pretul unei carti ramane la librarii, online sau offline. De aia vedeti carti cu reduceri de 30%-40% inca de la lansare, ca libraria isi permite sa dea 30% discount din marja ei de 60%.
Dar toate astea nu au relevanta pt discutia despre bookster care da, face piraterie si exploateaza loophole-uri legislative.
Si ei stiu foarte bine ce fac, ca de aia s-au apucat incepand de anul trecut sa plateasca niste firimituri in bataie de jos catre CopyRO (Societate de gestiune colectiva a drepturilor de autor) – fac asta tocmai ca sa poata zice de ochii lumii ca „uite, platim”, desi nu exista nici un fel de contract intre autori si bookster sau CopyRO.
pisi, tu si multi pe aici faceti o confuzie de termeni:
– piraterie (forma noua a termenului) se refera la digital, hai sa zicem contrafacere. Vezi si tu daca se incadreaza la contrafacere;
– furt – asta e simplu, daca vine cu factura iti demonstraza ca nu e furt. Dupa un numar finit de utlizari se distruge, e valabil pt carti, casete, dvd-uri, discuri. De aia am voie sa le revand – revin, problema apare la copii digitale.
– Pentru incaldarea drepturilor de autor se pot judeca (desi nu cred ca e suficient, cum zicea cineva mai sus e vid legsitlativ) ii ajuta precedentul?
nu zic ca daca editurile sunt jegoase altii au dreptul sa fie jegosi cu ei, ma amuza ironia doar. Dar apropo de contrafacere, editurile din romania o practica :P, fun fact spumos pentru mine.
mitzi,
cuvantul „piraterie”, este folosit in legatura cu incalcarea drepturilor de autor – nu este necesar sa fie vorba exclusiv de suport digital ca sa putem vorbi de „piraterie”.
foloseste cu incredere google, wikipedia etc daca nu ma crezi.
dpdv legal, se poate argumenta ca nu e acelasi lucru cu infractiunea de furt asa cum e definita de codul penal, dar din punct de vedere etic este „furt” fara discutie.
iar pe mine nu ma intereseaza editurile in discutia asta, pe mine ma intereseaza autorii, mai ales cei romani, autori care pe langa faptul ca incearca sa vanda pe o piata in perfuzii, pe langa faptul ca sunt fu*ti de edituri, acum mai sunt parazitati si de bookster.
Ca este piraterie este doar parerea ta neinformata.
pisi, tot pe langa esti.
Hai vezi ce zic editurile in procesul de care zice autorul. Se plang de „concurență neloiala” si foarte amuzant ca „o altă nemulțumire este legată de faptul că Bookster nu își achiziționează direct cărțile direct de la edituri, ci de la librării offline și online” deci despre ce te agiti tu acolo?
ah, ca poate din discutia asta se ajunge la situatia in care un distribuitor cu modelul acesta trebuie sa plateasca o „cota” cum ar trebui sa faca si cafenelele, foarte bine. Desi daca ajunge sa se plateasca la uniunea scriitorilor ma voi amuza teribil.
Eu spun ca nu de grija editurilor mor eu, tu insa imi povestesti ce vor editurile.
Si zici ca tot eu sunt pe dinafara
Nu esti cel mai istet baiat de la tine de la bloc, este?
Si care-i faza cu „pisi”? Incerci sa ma agati sau ai 12 ani si inca nu ai aflat ca pe net lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi?
Ce penibile sunt comparatiile cu inchirierea de masini sau inchirierea de scule sau de alte bunuri (inca o dovada de analfabetism). Diferenta e ca atunci cand cumperi o masina cumperi bunul fizic, nu cumperi forma masinii. Si odata cu bunul fizic se transfera si proprietatea catre tine si libertatea de a face cu acel bun orice doresti (inclusiv inchiriat). Insa, cand cumperi o carte, nu cumperi hartia (logic), ci cumperi continutul ei, pe care nu ai voie sa il redistribui dupa bunul plac (la fel ca la un film, muzica etc). Evident, daca ai cumpara 150 de foi pe care nu scrie nimic, ai putea sa faci ce vrei cu ele, insa valoarea unei carti consta in ce scrie pe acele foi, nu in foile in sine, spre deosebire de masini, scule etc.
Probabil comparatia ar fi mai mult asa: cumpar un telefon de top, si dupaia folosesc o fabrica din china sa faca telefoane care sa arate la fel, si le vand si fac profit de pe urma lor. Aici as exploata forma telefonului, nu telefonul in sine pe care l-am cumparat.
Stiti cum cred ca se poate rezolva asta? Sa avem reclame in carti. Astfel, in cat cu cat o carte este ceruta mai mult (chiar si prin inchiriere) sa aiba target cat mai mare, astfel incat editurile sa poata vinde spatiu de reclama in carti din care sa castige si un urma inchirierii de 3rd parties.
Eu abia astept sa cumpar o carte de 1200 de pagini din care 400 sa fie reclama. Cand ai o trilogie, in loc de 4 carti de 1200 de pagini sa ai 6 carti.
*serie, nu trilogie.
@rdb: de acord, e naspa. Dar ca sa functioneze si servicii ca Bookster si sa castige si editurile sunt doua posibilitati pe care le vad (nu inseamna ca nu sunt si altele, dar eu nu-mi dau seama acum):
1. Spatiu de reclama: cu cat o carte sau un utor va avea reach mai mare cu atat spatiul poate fi mai scump, si astfel vor castiga si editurile.
2. Cei care inchiriaza mai departe carti, sa plateasca un procent din fiecare inchiriere editurii.
Dar licentele de Windows vandute aici? Nu pierde saracutul Microsoft mii de dolari?
revândute. cunoaște diferența.
Ba alta diferenta. Ca bibliotecile toate imprumuta carti indiferent ca-s de la sat sau scolare sau ce-or mai fi sau private ca bookster si nu exista nicaieri in lume o lege care sa nu permita asta; pe cand licentele alea sunt nu sunt pt end user persoana fizica dar nu prea are microsoft ce face sau nu vrea sa se complice
As recomanda o cautare pe quora com pe tema cat ajuta bibliotecile in general autorii, chiar veti gasi raspunsuri pertinete…parerea mea.
Dincolo de asta de acord ca ar merita o discutie despre legislatia in materie de drepturi de autor in cazul inchirierilor dar (vezi quora) stam „mai bine” ca americanii in sensul ca bookster plateste momenan cand cartile sunt imprumutate la nu stiu ce organism de drepturi colective, ca alea sunt probabil niste sinecturi e alta poveste si acolo ar trebui sa actioneze autorii si editurile.
Si in final sa mora capra vecinului, nu? daca taxa la bookster ar fi mai mica si n-ar face profit, oricare ar fi ala, cum ar ajuta asta autorul?…poate chiar mai multi s-ar ingramadi sa imprumute si nu sa cumpere in cazul asta, deci sa faca bine sa ceara crestere taxei. (luati, evident, ca o gluma tot paragraful asta)
Imprumutul cartilor de la Bookster e gratuit. Te poti duce la ei la sediu sa le citesti/ridici personal, fix ca la o biblioteca publica (ceea ce sunt, cu acte, avize, autorizatii). Banii pe care ii ia Bookster de la clienti sunt pentru transportul cartii.
Bookster sustine ca „plateste benevol catre titularii drepturilor de autor o remuneratie pentru fiecare carte imprumutata de la biblioteca publica Bookster (…) prin intermediul organismelor de gestiune colectiva acreditate”. Nu stiu cum as putea verifica asta, ai tu alte date, dovezi etc.?
Nu vad problema pentru edituri/autori. E doar o biblioteca publica care are prea mult succes si a ajuns sa afecteze vanzarile de carte? Tough luck, atat timp cat tot ce face e legal si isi plateste taxele (catre detinatorii de drepturi si catre stat).
„E ca și cum ai fi blogger și cineva-ți ia articole integral și le pune pe un site de pe care scoate bani. Și când îl întrebi de ce face asta îți spune că pentru că lumea vrea să le citească, și el le oferă un serviciu”. Nu, e ca si cum archive.org iti copiaza tie articolele in baza lor de date si apoi cere donatii ca sa mentina serviciul. Castigi tu ceva? Nu. In schimb cei 150 de angajati ai Wayback Machine castiga de pe urma ta salarii babane de IT-isti. Pe care nu le-ar merita daca nu ar avea ce continut sa salveze.
Foarte bune argumentele din text. Mai sus vad ca unii compara mangleala asta pe care o face Bookster cu inchiriatul de masini, scule, case, femei etc. De parca proprietatea intelectuala poate fi comparata cu o bormasina. Ba baetz, e vorba de dreptul de proprietate, care este incalcat de Bookster. La scule, case, masini, femei e vorba de dreptul de uzufruct, ala se transmite, in timp ce dreptul de proprietate ramane intangibil. La Bookster, sa facem un pic diferenta intre carte, ca hartie tiparita si dreptul de autor. Cartea e a lui Bookster, poate sa faca ce vrea cu ea. Dar opera e a autorului, si pentru ea ar trebui sa plateasca. Cine cumpara o carte nu cumpara hartia, ci opera.
Te-ai ambalat fara temei – Bookster plateste drepturi de autor deci articolul tau e doar hate gratuit. Fapta reclamata este ca inchiriatul le reduce astora vanzarilor (deci, in opinia lor, bibliotecile ar trebui sa dispara) si ca aceste carti sunt cumparate de la librarii si nu direct de la edituri – un fel de: daca nu cumperi de la mine mai bine sa nu mai cumperi deloc.
1. plateste ceva doar de anul trecut, desi activeaza de 7 ani
2. sumele pe care le platesc sunt modice si nu au fost agreate cu nimeni, deci e praf in ochi, doar public relations
e ca si cum eu iau un bun oarecare de la tine si apoi, cand faci gat, iti dau niste bani, cat consider eu ca meriti
3. bookster nu faci bani din biblioteca, ca corporatistii sunt puturosi si nu s-ar deplasa la biblioteca sa imprumute carti, mai ales ca nu i-ar vedea nimeni cand fac asta
oficial, bookster face bani din „curierat” – aici e loophole-ul legislativ pe care il exploateaza
E total gresit ca doar Bookster castiga. Castiga si angajatii pentru ca sunt mai culti si mai fericiti, castiga si angajatorul pentru ca isi tine angajatii fericiti (faptul ca sunt mai culti nu e neaparat de bine pentru angajator, dar fericirea „outweighs” cultura).
Corect ar fi fost: singurii care nu castiga sunt autorii. Si chiar si aici am dubii. Sunt multe exemple de oameni care zic: eu daca citesc o carte buna, o cumpar. Bookster (sau torenti sau orice alt mijloc de tipul „imprumutat”) iti ofera accesul la acest pool de oameni.
Mult semianalfabetism la threadu asta cu amatori de carti 😂😂😂
Eftimie, nu te-a întrebat nimeni ceve mai important: care era porecla lu Mitrica ala? Sau.. poate raspunde altcineva care a lucrat cu el… cu alt nume lol
btw, Liviu Iolu e candidatul Ciolos PLUS la primaria Iasului, deci e ocupat cu alte chestii
Cu pierdutul de alegeri?
am tinut cu bookster pana adineaori ca mai puneau si corporatistii mana pe o carte
pana cand am vazut raspunsul lor aici:
https://start-up.ro/bookster-proces-edituri-romania/
in care, wait for it… au comparat procentual profitul editurilor 2013 vs 2018. procentual. (4019%, 1951%, etc.)
mor
In acest caz, bookster ar putea imparti cu editurile un procent din venit, in functie de numarul de imprumuturi per carte sau ar plati un one time fee (licenta) in functie de carte, iar editurile ar pune gratuit carti la dispozitia bookster.
Solutii sunt. Insa nu e nici chiar cum sustin editurile. Nu numai profitul se imparte, ci si costurile.
Nu inteleg cu ce gresesc eu daca folosesc astfel de servicii. Pt mine inseamna un acces facil la carti.
nu prea inteleg ce inseamna acces facil la carti, adica vrei sa zici ca nu ai de unde cumpara carti, esti din teleorman cumva si nu aveti nici librarii, nici internet?
haide, spune odata cu mine varianta corecta: „pentru mine, bookster inseamna a avea acces GRATIS la carti”.
acuma, sincer si fara ironie, nu pot sa zic ca gresesti cu ceva, poate esti doar nitel ipocrit, dar de gresit nu pot sa zic ca gresesti.
Bookster e bibliotecă publică. La fel ca cele 200 sau câte or mai fi prin țară. Practic ei sunt plătiți de firme pentru transportul cărților la/de la cititori, dar oricine își poate face cont la ei și să nu plătească nimic. (va trebui sa mergi la sediul lor pentru a împrumuta/returna carti, că la orice biblioteca publica). De ce nu au dat în judecată toate bibliotecile publice din România?
Firma unde lucrez are contract Bookster si da, e ok pt angajati, am inteles ca tot mai multe companii se baga. Ca serviciu mi se pare super ok. Dau cateva click-uri si imi aduce vineri secretara cartea noua si preia cartea citita(sau necitita ca daca e cacat o dau inapoi). Idea e ca trebuie sa plateasca cinstit si editurile si mai ales drepturile de autor. Acest serviciu se indreapta fix catre oameni care isi pot permite cumpararea cartilor.
reddit e plin de oameni care ar putea beneficia de certificate de handicap, dacă s-ar interesa. oameni care lucrează în medii creative nu înțeleg, pentru că sunt handicapați, că nu e ok să furi munca altora, poze, texte, orice. și mai ales nu e ok să le furi privând românul care le-a creat de niște trafic ca să le pui pe un site unde ăla care fură nu câștigă nimic.
apropo, eu fur de pe reddit atunci când dau link https://i.imgur.com/XMxHyEe.png
Unii oameni bănuiesc că nu știu câtă muncă e în spatele unei cărți. Să presupunem că o carte e tradusă în română. Din spusele unui traducător, i-a luat aproape un an. Un an de zile! Gândiți-vă acum că din acea carte Bookster să zicem că lua 100 de exemplare. Cum, naiba, să ajungă profitul (preț carte-cheltuieli de producție) să hrănească și editura, și traducătorul, și plata drepturilor de autor? (Și cred ca mai sunt și alte guri de hrănit). Mereu am cumpărat cărțile, indiferent că erau scumpe sau ieftine. Cel mai mult am dat 300 de lei. Și da, prin asta cred că susțin producția de cărți. Și, o, voi corporatiștilor, abia aștept să vă ia locul niște mașinuțe inteligente. Pe client o să-l doară la pix, exact cum va doare pe voi de autori.
Sunt curios daca articolul va ajunge in top 10 la comentarii. Exclus giveaway!
Draga Zoso,
Ma numesc Bogdan Georgescu si sunt fondatorul Bookster.
Am citit postarea ta despre noi si as vrea sa iti spun si opinia noastra.
Biblioteca publica Bookster este singura biblioteca publica din Romania care plateste benevol taxa pentru drepturi de autor catre organismele de gestiune colectiva pentru fiecare carte imprumutata de cititori. Noi am fi platit si catre edituri o taxa, daca acestea ar fi avut vreun drept legal pentru a incasa bani pentru drepturile de autor. Dar nu au si o stiu foarte bine.
Fata de bibliotecile clasice, Bookster nu primeste finantare de la stat. Ca sa ne acoperim cheltuielile de functionare (salarii, zeci de mii de carti cumparate anual, chirie, costuri de livrare, etc), oferim companiilor atat servicii de livrare a cartilor imprumutate gratuit de angajati de la biblioteca, cat si de incurajare a lecturii si dezvoltarii personale. Noi credem ca este un lucru bun ca am gasit un mod de a ne finanta si, in acelasi timp, de a inlesni accesul la carti pentru cititori.
Bookster este o biblioteca publica cu acces gratuit la care orice persoana din Romania isi poate face un cont si poate imprumuta gratuit orice carte. Poti sa iti faci si tu un cont si sa imprumuti carti de la noi. E gratuit
Biblioteca publica Bookster este autorizata de Ministerul Culturii si este detinuta de o asociatie non-profit. Biblioteca publica Bookster nu a facut profit niciodata, asa cum reiese de altfel si din situatiile financiare depuse la Ministerul Finantelor.
Ne bucuram ca pana acum au fost facute peste 3 milioane de imprumuturi gratuite prin biblioteca noastra.
Procesul intentat de edituri are doua capete mari de acuzare:
1. Faptul ca editurile vand mai putine carti din cauza ca oamenii pot imprumuta gratuit carti dintr-o biblioteca publica.
Editurile refuza insa sa depuna si vreo dovada legata de diminuarea vanzarilor. As mentiona si ca profiturile celor 10 edituri care ne dau in judecata au crescut cu 750% in perioada 2013-2018 (de cand activeaza Bookster). Si ca in Romania sunt peste 4.000 de biblioteci publice prin care se imprumuta anual peste 30 de milioane de carti (date disponibile pe site-ul Institutului de Statistica a Romaniei).
2. Faptul ca autorizatia de functionare a bibliotecii Bookster emisa de Ministerul Culturii in 2013 se numeste „Aviz de Functionare” si nu “Decizie”. Adica o chichita procedura. De altfel, Ministerul Culturii a si raspuns ca Avizul tine loc de Decizie. Editurile au chemat insa si Ministerul Culturii in judecata
Editurile nu au adus in discutie la acest proces drepturile de autor, pentru ca ele stiu foarte bine ca Bookster plateste benevol taxa pentru drepturi de autor pentru fiecare carte imprumutata din biblioteca. Banii sunt colectati de organismele de gestiune colectiva, care sunt acredite prin lege sa faca asta. Editurile ne-au mai atacat o data in 2017 pe subiectul drepturilor de autor, dar si-au retras demersul cand avocatii le-au explicat ca nu au dreptate.
Atat.
Sper sa publici si punctul nostru de vedere si sa iti faci un cont gratuit la biblioteca publica Bookster. Te asteptam cu drag si cu cafea buna.
Bogdan
dragă bogdan
1. nu mai pune comentariul de 3 ori, că se duc toate 3 în spam.
2. autorul articolului, ca și în cazul cărților, se poate vedea cu ochiul liber https://i.imgur.com/49TjeUu.png
unele companii au raportat profit, care din ele opereaza acest serviciu ?
„Pârâte sunt entitățile care operează serviciul Bookster: Asociația Educație pentru Toți Copiii, Development Consulting SRL, Asociația Educație pentru Toți Copiii Sediu Ales și Development Consulting SRL Sediu Ales.”
Nu inteleg de de nu se agita editurile / autorii in cazul bibliotecilor publice. Pe acelasi rationament, o carte din biblioteca publica poate fi citita de 1000 de oameni.
In biblioteci publice gasesti TOATE aparitiile in 2-3 exemplare. La Bookster NUMAI carti de succes in zeci sau sute de exemplare. NU e biblioteca, ci fabrica de facut bani pe munca altora.
câteva comentarii la ce s-a scris mai sus
“vid legislativ”
Da, Booksterul profită de un vid legislativ.
“Bookster păgubește autorii români, vor fi nevoiți să se angajeze la McDonald’s”.
Nu am pieptănat toată oferta Bookster, dar nu excelează în literatură autohtonă. Cărtărescu, Pleșu, Liiceanu, Paler. În rest mai mult scriitori din programa școlară care au trecut la cele veșnice, deci nu se mai stresează pentru drepturile de autor.
Doar Disconfort Residence am luat-o de un autor român „modern”, iar aia a fost așa de faină că am și cumpărat-o.
A, îi păgubește pe Harari, G.R.R. Martin, Jordan Peterson, Malcolm Gladwell – dar nu cred că pentru ăștia se agită blogosfera românească.
Pierd editurile și traducătorii – dar un cititor Bookster nu-i neapărat un cumpărător în minus.
Cărțile de care eram sigură că le voiam, le-am cumpărat, nu am stat după Bookster.
“de ce merg corporatiștii la biblioteca publică în loc să ia de la Bookster”
hmm, unii care stau miinim nouă ore la serviciu, plus una-două în trafic, cum au noroc, plus alte activități de genul cumpărături, curățenie, gătit, călcat, verificat temele la copii fix de asta au chef la mijlocul săptămânii, de un drum la bibliotecă
“corporatiștii sunt plini de bani, mai ceva ca Meleșcanu, dar vor chilipiruri”
nu prea, Booksterul merge la clădiri mari, cu amploaiați plătiți cu salariul mediu pe economie
e ca și bonurile de masă
ați cunoscut pe cineva cu bani adevărați zicând „mamăăă, ce gheșeft fain îîi cu Booksterul”?
“corporatiștii comandă cărți de la Bookster doar de fițe”
de parcă ar fi Plotin și Heidegger
dacă e să mă iau după se se vede jos la recepție se comandă mai ales siropoșenii – literatură escapistă pentru funcționare prost plătite și cărți de genul cum ai succes / bani / noroc în dragoste, cum să slăbești fără înfometare – cu zece sfaturi simple
bine, sunt cărți mai ok, dar alea de sus ar fi majoritare
și mai e o fază – cam jumate din cărțile Bookster sunt în engleză – chiar dacă editurile ae bloca cu totul cărțile în română, Booksterul tot ar putea să-și continue afacerea
Cărtărescu, Pleșu, Liiceanu, Paler iau indemnizație de merit de la Uniunea Scriitorilor, nu le-aș plânge de milă.
Paler e mort de vreo 12 ani
încă o fază simpatică
„o să vă pierdeți joburile din cauza automatizării, voi, ăia care luați cărți de la Bookster”
automatizarea vine oricum, indiferent că folosim Booksterul sau nu
vine și pentru funcționari, softiști și medici și pentru casierițe și angajați la fast-food
https://www.edituracorint.ro/ascensiunea-robotilor-tehnologia-si-viitorul-fara-joburi.html
Mă uitam la punctul de vedere al bookster postat astăzi. Cam demontează ce e scris in articolul ăsta. Oare vedem și un p.s 3 cu „da, e posibil sa mă fi înșelat cu unele lucruri”
Punctul ăla de vedere conține și bani sau doar vrăjeală? Că procesul intentat e de la bani, nu de la câtă vrăjeală poți băga pe cm pătrat.
Zic eu ca povestea cu plata drepturilor de autor catre ORDA este usor verificabila. Deci, platesc sau nu platesc drepturi de autor? Cat despre facut bani, ca spui ca ei sunt singurii care fac bani din treaba asta…oare in bibliotecile publice nu se platesc salarii?
Parcă 0,28 de lei/împrumut. O fi mult, o fi puțin?
deci daca ne angajam la Bookster, vom fi judecati la bancutza de cei care au fost pagubiti prin difuzarea cartilor.
https://www.zf.ro/media-advertising/ministerul-culturii-despre-procesul-dintre-marile-edituri-si-bookster-bookster-este-o-biblioteca-publica-de-drept-privat-si-este-autorizata-de-ministerul-culturii-18869638