Aici suntem. De la „hai cu tata la vânătoare să omorâm mamutul” la „nu știu, pe la 40 de ani”. Geez. Cel mai mișto a fost ăla cu creditul, și are dreptate, un credit te maturizează instant. La fel și o chirie sau un copil. Dacă stai acasă și îți plătește mami chestii, nu o să fii matur niciodată, că n-ai de ce.
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
infricosator, intr-adevar. pentru mine a fost momentul cand m-am mutat de acasa in alt oras si am inceput sa platesc chirie.
Tot incerc sa dau o gluma despre faptul ca nu sunt nici acum matur si, gandindu-ma cum sa o formulez, m-a lovit realizarea: aoleu, s-ar putea sa fiu matur. Deci pentru mine asta ar fi momentul, nu creditele pe care le-am luat, nu chiria. Acum realizez ca am un loc de munca, imi organizez cheltuielile incat sa pot plati rata, facturile, mai repar ceva pe acasa, am renovat casa cu banii luati din banca… Mi-ai distrus copilaria cu articolul asta!
la 18 ani au inceput toate la mine: chirie, intretinere, leasing, prietena stabila, si job. era fun ca inca nu constientizam chiar ce responsabilitati inseamna toate astea. plus bucuresti, oras nu chiar nou, dar oricum.
dupa 3-6 luni, si greselile de rigoare, devenise clar pt mine ca ajunsesem adult.
din pacate tot mai discut cu oameni de 30+ ani care se comporta fix ca niste copii.
Daca aveai prietena si inca mai ai altceva nu iti mai trebuie. Altii nu au nici la 40, 50.
Aveau bătrânii pe vremuri o vorbă: ,,băietii devin barbati după ce fac armata iar fetele femei după ce nasc!” Astea sunt probe ale maturității! Cu armata desființată iar cu fetele veșnic tinere…adio maturitate! Unii copilăresc până la pensie și cred că tot ce zboară se mănâncă, vezi imaturii de la #rezist!
Răspunsul corect e după ce ai dat Bacalaureatul.
Mai corect ar fi „dupa ce ai LUAT Bacalaureatul”.
Doar daca-l iei.
nasoală întrebare. pentru mine maturitatea a trebuit să vină repede, că na, nu m-am născut nici în familie prosperă, nici nu sunt millenial, să am impresia că totul mi se cuvine. așa că primul moment al maturității a venit când mi-am dat seama că trebuie să termin o treabă și s-o fac bine, că nu vine nimeni în spatele meu s-o îndrepte. adică pe la 10-11 ani. ce-i mișto însă e că viața mi-a permis din timp în timp să renunț la maturitate, cum a fost în facultate, cum îmi permite acum, din când în când…
ce e trist ca in multe raspunsuri apare plecatul din tara…
Mi-au placut cele doua doamne mai in varsta in jurul minutului 8.
Una dintre ele este Mariana Mihuț.
Văd că pentru mulți, maturizarea e legată de bani. La mine nu.
Eu am simțit-o de când am început să chelesc. După, a venit şi disfuncția erectilă. La 29 de ani.
Nasol, cand e sa ai ghinion gasesti disfunctie erectila si in chiloti!
Erections are overrated.
Nu-s expert in domeniu, dar daca pica parul in maj cazuriilor nu stai rau cu testosteronul, deci macar asta ar trebui sa te ajute cu disfunctia erectila. Bine, ca daca e determinata din alte cauze, ex. emotionale, atunci rezolvarea prob este mult mai simpla.
Disfuncția erectilă la 29 de ani are tratament: schimbi femeia! Știi vorba aia, și șoarecele se plictisește uneori sa fugă la aceeași scorbura!
La 28 de ani, cand am plecat cu contract in USA. Atunci am simtit ca parintii si restul familiei sunt departe, nu mai pot sa ma ajute cu ceva, sunt pe cont propriu. Acolo am simtit ca sunt liber si responsabil de libertatea mea. Un apus la Marele Canyon si prin Navajo Reservation e un moment magnific. Totusi, senzatia de maturitate mi-a fost reconfirmata cand a venit pe lume copilul.
Foarte fain acest film și întrebarea e foarte bună. Sper ca antrenamentul meu in procrastinare să-și spună cuvântul și să nu fiu nevoit să mă gândesc chiar acum la treaba asta.
Tu esti tanar, mai ai timp. Ti-ai luat ultimul aifon?
Cand ai oameni care depind de tine.
Corect, indiferent ca e vorba de un copil sau un parinte imobilizat la pat. Sau cand iti moare un parinte, tu avand sub 25.
Ala cu Hristos a fost cel mai tare.. Sincer ma asteptam la mai multi sa zica asta
Cand mi-a zis tata in primul an de facultate ca dupa ce o termin, ar cam trebui sa fiu pe cont propriu. Asa ca m-am angajat din facultate si am reusit sa ma intretin singur de atunci.
Eu mi-am cumparat apartament, masina din bani adunati am un job bunicel o varsta de 35 de ani dar nu ma simt matur.
Frumos.
Eu, n-am reusit sa devin matur. Sigur, au fost momente care mi-ar putea da falsa impresie ca m-au maturizat, poate intrat cu fortele proprii la facultate sau master, sau castigat bani, sau plecat de acasa, sau emigrat, sau facut familie, sau sunt momente cand familia depinde de mine si nu e alta varianta decat sa rezolv problemele, dar sincer, nu, nu m-au maturizat. Sunt in continuare extrem de idiot si fac extrem de multe tampenii, zilnic, multe din cauza faptului ca vorbesc prea mult. Si nu cred ca se va intampla prea curand sa ma maturizez. Pe de alta parte, nici n-as vrea, copiii meu au nevoie de un tampit sa isi puna mintea cu ei zilnic, insa nu atat de tampit sa se bage in probleme mari.
Cand zici Nu lucrurilor pe care le vrei dar stii ca nu ai nevoie de ele, si spui Da lucrurilor pe care nu le vrei dar ai nevoie de ele.
Maturizarea a venit când clientul vestic a zis „Las’ că merge și-așa”.
nu maturizarea e problema, aia a fost demult, nici nu-mi mai amintesc ce si cum.
Problema e ca se apropie batranetea si pe masura ce trec anii, incep sa sufar de FOMO.
Intre 20 si 30 a fost un infinit de ani, intre 30 si 40 parca au trecut anii super rapid si cand ma uit ca am deja fire albe, ma vad maine cu parul alb, mergand la sala radio si tusind cu restul batranilor.
Ceea ce e ciudat caci mai ieri, acum 10 ani, veneau fetele la garsoniera mea proaspat inchiriata si beam vin ieftin, fumam pall mall si ne-o trageam patimas.
Deci ai 50 de ani, cat am și eu! Dar ești deja pensionar, deci ai lucrat în armata! Macar ai un venit stabil, deci poți să te însori și să te așezi la casa ta!Mai rău că va trebui să-mi caut alta meserie, asta a devenit prea solicitanta! Nu știam de ce mă dor genunchii de doua luni! Mi-a confirmat medicul – gonartroza!
Maturizarea a venit cand mi-am dat seama ca o sa mor.
Moartea unui parinte, al unui copil sau un divort sunt evenimente care te maturizeaza instant.
Maturizarea: incepi sa elimini persoane toxice din jur, iei decizii fara impuls, iti faci sa iti mearga bine si sa traiesti o viata decenta si le faci si la cei din jur viata decenta. Majoritatea din film si vad ca si din comentarii nu cred ca atribuie maturizarea la anumite momente din viata gen: am un copil, am luat un salar, am platit o chirie, am plecat de acasa, am dat un avans la ap, am terminat armata, cumva niste mini reusite. Nu e asta. Stai cu o nevasta/sot ce te stoarce de nervi si te fute anual ?
Esti imatur. Stai la un job de cacat ce iti stoarce nervii/viata ca sa platesti o rata de cacat intr-o zona de cacat ? Sorry… esti imatur. 
Confunzi maturitatea cu intelepciunea.
Esti decent.
Maturitatea e si din punct fizic și intelectual
Începe doar când începi sa ai responsabilități, dar intelectual unii nici la bătrânețe nu ajung sa fie maturi
Am plecat de-acasa la 16 ani, muncesc serios de la 21, am mai multe proprietati, un copil de un an, 36 de ani, 0 credite, 40 de camasi, si tot nu ma consider mai matur decat la 18 ani.
Cumpara mai multe camasi
Cam pe la mijlocul lui noiembrie 2015. Cand iesi din sala de operatie si vezi ca ai un stimulator cardiac(pentru ca inima ta nu mai stia sa bata). La 33 de ani. Si colegii tai de salon au 55..75..si respectiv 92 de ani.
Momentele care te pun la incercare in viata ne fac sa ne apropiem de maturitate. Poate 100% nu o sa fim vreodata. Si..poate nici nu este bine.
capul sus! stiu prin ce treci
La 36 de ani, cand am fost obligata sa decid pentru viata mea care mergea sigur spre depresii, amaraciune, neimpliniri. Divortul m-a fortat sa ma maturizez. Uneori imi pare rau ca sunt prea matura… prea matur nu e o calitate.
Imatur pana pe la 30-32 de ani apoi in 7-8 ani au venit toate peste mine : casatoria m-a tinut imatur inca 2-3 ani, plecat din cuibul parintilor, copii, imigrare, par alb, multa munca si la final divort. Dau reset daca merge apoi restart si reinstalam s.o., vreau sa devin un alt om de data asta mai matur.
Majoritatea pe aici asociaza maturitatea cu responsabilitate. Acum depinde si la ce te referi cand intrebi de maturitate. La cea biologica/cronologica, intelectuala, morala?
printr-o serie de evenimente din ultimii ani mi-am dat seama si am simtit din plin ca azi esti si maine nu mai esti asa ca -mi bag p in ei de bani/proprietati/credite. esti matur cand iti dai seama ca poti sa ai orice dar nu si „timp”.
M-am simțit matur în momentul apariției remușcărilor din cauză că aruncam biluțele de muci după pat. Un om la locul lui se mișcă, dracului, pînă la cel mai apropiat ghiveci.
‘ra-ți ai dracu de bogătani! de unde ai luat bă biluțe de muc?!?!?
Chibzuință, hatere!
Din punctul meu de vedere, aici se incurca responsabilitatea cu maturitatea. Pentru mine maturitatea e sa iti asumi consecintele actiunilor si a vorbelor, sa nu mananci rahat, sa nu te contrazici in aceeasi fraza, sa fii punctual, sa nu mananci de cur, sa nu invidiezi, sa nu pui bete in roate, sa nu deranjezi cu manele la maxim, sa nu faci gainarii…
Cand mi-am facut cont pe Disney Channel si nu am mai bifat acordul parintilor.
Maturitatea e doar un concept, de exemplu in America de Nord existau triburi in care matriarhatul e de baza pentru ca din punctul lor de vedere bărbați raman niste copii toata viata :))
Asa ca mai degraba vorbim despre momentul in care ai devenit mai responsabil.
Scuză-mă! Minusul este de la mine, dat din greșeală…
Cand am plecat din tara in anul 2014, simteam ca mi se rupe sufletul, am lasat familia, prietena cu care aveam o relatie de 6 ani.. Aveam rotatie la 3 luni, cand m-am intors ea era alta prietena, dupa o luna am si aflat ca ma inselase. Acel a fost un moment ce m-a marcat, am privit viata altfel dupa aceasta experienta.
@Saragea: bucură-te c-ai scăpat ieftin de curvă. 😏
Maturitatea a venit la 21 ani când am realizat că 90% din femei sunt niste curve ahtiate după bani.
@John, ai tras tu concluzia. La 21 de ani.
Că ești un păcălici la care doar genul ăsta de femeie trage, n-ai spune.
Eh, daca tu (crezi că) ai scăpat neinselat până acum…
@Sorin, sînt sigur că avem viziuni diferite cu privire la a înșela. Spre norocul meu, nu-mi pun problema. Nu-am făcut-o de cînd mă știu. Nu știu cum este să fii gelos. De ce? Pentru că așa cum sînt eu om și ele sînt oameni. Tot ce putem face, și noi și ele, este să fim suficient de deștepți și să nu ne căcăm în drum. Nu se știe, nu s-a-ntîmplat. Move on, ai o poveste de dragoste de trăit.
Dar să spui că la 21 de ani ai tras o concluzie despre 90% dintre femei…
Caragea are dreptate, viața ne demonstrează asta! Nu sunt 90% de femei curve ahtiate după bani, ci doar 50%. Dar 40%, devin materialiste după ce trece iubirea față de un băiat bun dar sarac! Cum ia spus fosta din facultate unui cunoscut comun după vreo doi ani de când s-a dus după unul ales de părinții ei: ,, faiantaru’ e băiat bun, dar așa e viața”!
La 25, moare mama. Asta e primul tren de marfa care m-a lovit in plin. S-a dus dracul tot in momentul ala. Toata plasa mea de siguranta s-a dus dracu. Pana atunci stiam ca in orice kakat ma pot baga, e cineva care sa ma scoata. Oricat de naspa mi-ar fi, e cineva la un telefon distanta care sa-mi dea un sfat bun si sa ma faca sa ma simt bine.
La 26 se naste fiica-mea. Asta e a doua uluca primita in moalele capului. Faptul ca nu mai poti sa dormi pe unde-apuci si sa traiesti din ce-a mai ramas in frigider (daca mai e ceva). Faptul ca mogaldeata aia mica e in grija ta si daca ii e naspa, e vina ta. Si daca urla, trebuie sa te prinzi de ce urla si s-o domolesti.
Tin minte perfect cele doua momente:
Cand o tineam in brate pe mama. M-a luat de mana, a oftat prelung si s-a dus. N-am putut sa fac nimic si asta m-a dat rau de tot peste cap. Pana atunci orice mi-am pus in minte am reusit sa dovedesc. Niciodata, pana in ultimul moment, nu mi-am pus problema ca exista posibilitatea sa se duca. M-am trezit asa, direct, fata in fata cu realitatea.
Faceam bancuri cu nevasta-mea in salonul din maternitate. Era imbracata intr-un halat de spital cu flori albe si mov. Peretii erau un verde spalacit, eu stateam pe un fotoliu perpendicular pe pat. Faceam poze si ma luam de ea ca de ce m-a trezit la 1 noaptea daca n-o doare nimic. La un moment dat s-a facut verde la fata si mi-a zis sa chem doctorul ca a inceput sa o doara. Stiu ca au luat-o si eu stateam ca prostul pe fotoliu si ma gandeam sa ma inregistrez si sa-i trimit un mesaj lu’ fii-mea de dinainte sa se nasca.
La mine s-a întâmplat când m-am recăsătorit (că fosta era o adolescentă întârziată, chestie pe care am fost destul de prost să o ignor în cei patru ani de facultate petrecuți împreună…).
Nu a fost un moment, ci mai degrabă un proces treptat de realizare a faptului că m-a lovit norocul și am găsit o parteneră din aceeași generație dar mult mai matură decât mine (avea o fiică de 18 ani când ne-am cunoscut!). Și tocmai pentru că e o persoană matură (și înțeleaptă), soția mi-a zis că pot să mai copilăresc, ca orice bărbat, până la pensie…
Când am rămas orfană de mamă la 21 de ani apoi l-a scurt timp am emigrat și am fost pe cont propriu.
la scurt timp*
pai ce sa faci daca ti-a facut mami program? dar de cand a fi matur inseamna aderarea la diferite asociatii ca sa te invete aia sa dai cu pul@ si apoi sa te transformam in pulaci de romania, in timp ce ei invata si pe tine te plimba de ani de zile aiurea ia altii stau pe scaune si le arde de futut si mai vor so banii lui
Când a plecat mama la muncă în străinătate, divorțată fiind de tata, iar eu aveam 13 ani. Atunci am rămas singur într-un apartament cu două camere, cu bunica în acelaşi orăşel, dar în capătul lui. Am stat o perioadă foarte scurtă la ea, dar era dificilă cu tabieturile ei, culcat devreme, iar eu un copil cu multă energie. Aşa că a rămas doar mâncatul la amiază la ea şi atât. Îmi aduc aminte cum fantasmam că o să fiu singur, o să fie super, abiajtept & so on, iar apoi a venit prima noapte când am rămas singur şi am plâns cu lacrimi de crocodil că ce mă fac! Atunci cred că m-a lovit din plin totul, divorțul fiind încă proaspăt. Apoi am învățat să plătesc ratele, facturile cu banii trimişi de mama. Ce risc totuşi! La 13-14 ani îi puteam fute ampulea, but she trusted me, oricum nu prea avea de ales. Bunica era mult prea depăşită deja.
Alt punct de cotitură a fost primul credit la 20 de ani. Iar lovitura de grație decesul tatălui într-un spital de psihiatrie şi profundul regret că nu l-am vizitat mai des şi mai ales că în pragul acelor zile tot îmi amânam vizita la el, timp de ceva săptămâni. Oribil… Nu a fost cel mai bun tată, dar atât puteam face şi eu.
În concluzie, pot scrie că-s un amalgam de contexte şi împrejurări care te călesc, dar maturi pe deplin nu vom deveni niciodată şi ar fi păcat s-o facem, altfel se duce dracului totul. Dacă dispar prostia, inocența, gafele stupide, glumele nesărate atunci e trist, profund trist.
atat din comentarii cat si din clip pare ca numai tragediile maturizeaza.