Prima oară când am refuzat să mai urmăresc circul din politică a fost, dacă nu mă înșel, la prezidențialele din 2009. Eram băgat într-un proiect de monitorizare media cu Hotnews și Fundația Konrad Adenauer. După vreo lună jumate de stat cel puțin 12 ore cu nasu-n Antena 3 și Realitatea TV, eram agitat ca o sticlă de cola în care-ai băgat Mentos. De-atunci, nu m-am mai uitat aproape deloc la știri, la TV.
A doua oară când m-am trezit aproape la fel de agitat era 2018, eram proaspăt mutat în Anglia, și presa duduia de ceva scandaluri. Era încă epoca Dragnea, nu aveai cum să stai calm. Apoi a venit 10 august, deci și mai multă distracție. Ăla a fost al doilea moment în care am zis stop, în care mi-am impus să nu mă mai agit ori enervez de la te miri ce chestie politicianistă.
Nu pentru că nu mi-ar păsa, ci pentru că am ajuns la concluzia că sănătatea mea mintală e mai importantă decât un fitecine care intră sau iese din politică. Am intrat în presă în 2003, am ieșit definitiv acu’ trei ani, sunt aproape sigur că de la contribuțiile mele în VICE se trag toate memele de azi cu „Iliescu e nemuritor” (a dat o serioasă mână de ajutor și Vasile), că în perioada aia a început să explodeze duda.
***
Sunt aproape 20 ani (bine, 18) de când sunt atent la politică și la economie (socotind și pauzele de presă, că nu m-am desprins de obiceiul ăsta tâmpit), am văzut crescând dragoni (Ponta, Dragnea) și picând zeități (Năstase, Băsescu), iar concluzia e numai una: suntem mici și irelevanți raportat la întreaga scară a universului.
Suntem cu toții mici și irelevanți, inclusiv raportat la o banală perioadă scurtă, de doar 20 ani. Indiferent că suntem politicieni, ziariști sau pulime. Oameni vin, oameni trec, lucruri ne afectează pe moment, apoi ne lasă reci. Pe unii mai puțin, ăia conștienți că holding a grudge pe ceva din trecut n-are logică pentru că nu mai poți schimba ceva ce s-a întâmplat deja, pe alții mai mulți, care nu se pot desprinde încă de un eveniment altfel, probabil, traumatizant.
Don’t look back in anger. Asta nu pare că înțeleg mulți oameni. Prețul pe care-l plătești pentru furia aia e umflat artificial. Uneori se lasă cu păr alb, alteori cu anxietăți, dar consumul energetic (nervos) e mult prea mare și nu merită efortul. Un exemplu e bula mea de facebook unde continuă să explodeze furiile precum artificiile.
Voiculescu e nașpa, Cîțu e nașpa, PNL e nașpa, USRPLUS e nașpa, ministrul în chiloți e nașpa, Raed Arafat e nașpa etc. Raportat la o perioadă de doar 20 ani, toate aceste entități (indivizi sau organizații) sunt irelevante. Nici unii, nici alții nu se pot împotrivi evoluției, progresului. A încercat Năstase, natura (poporul) l-a trimis după bomboane. A încercat Băsescu, natura l-a trimis după bere, a încercat Dragnea, natura l-a trimis la atelierul de tinichigerie.
***
Urmăream un podcast, acum vreo două luni, și invitatul era, dacă-mi amintesc bine, Lisa Barrett-Feldman, psiholog și neuroscientist (nu știu echivalentul în română, dar sigur nu e neurolog, că ăla e medic), care povestea că citise un studiu – de altfel, din zona de lingvistică – ce arăta că în unele triburi (nu mai știu dacă în Africa sau în pădurea amazoniană) nu există niște echivalente concrete pentru cuvintele „mamă” și „tată” din societatea modernă.
Fiind comunități relativ restrânse, de câteva zeci de oameni, hunter-gatherers, toți adulții sunt priviți de către copii ca fiind părinții lor, mamă e orice femeie, tată e orice bărbat, iar orice adult e părintele oricărui copil. Dacă moare părintele biologic, trauma este semnificativ limitată, copilul nu rămâne fără un father figure sau mother figure, locul lui e luat de oricine altcineva din trib.
Lucrurile sunt vag similare chiar și în prezent, în comunitățile rurale mici, unde tot satul e plin de cumnați, cuscri șamd. Însă pe măsură ce comunitatea crește, spiritul comunitar scade. Pe măsură ce scalezi, observi că, pentru individ, apar niveluri ale priorităților.
Comunitatea principală e familia directă (nivelul 1: soț/soață, copil, nivelul 2: părinți, nivelul 3: frați, nivelul 4: cumnați, nivelul 5: veri primari etc.), apoi prietenii apropiați, apoi cartierul, apoi localitatea, apoi județul, apoi țara, apoi continentul, în funcție de mediul în care locuiești și nivelul educației.
În genere, într-o societate evoluată și relativ educată, în timpuri de pace și de creștere economică, mai toată lumea e prietenă cu toată lumea, iar comunitatea e întregul univers. Când apare o recesiune, reapare agresiv și instinctul de (auto)protecție, de la nivel micro (nu-i mai dai vecinului o cană cu zahăr) la nivel macro („nu vrem refugiați”, „afară cu ungurii din țară”, „să se ducă la ei acasă”), de la refuzul de a ajuta pe cineva altfel apropiat până atunci și până la rasism și xenofobie (vezi Brexit – românii sau polonezii care făceau munca de jos pe care englezii o refuzau nu mai sunt buni, vezi criza vaccinurilor și răspunsurile SUA către Europa sau Europa către UK etc.).
Practic, comunitatea face implozie, se restrânge la nivelul minim, dar instinctul de protecție se aplică la aproape tot ce e familiar (de unde și naționalismul, protecția mediului familiar; vecinul pe care-l urăști că-ți ocupă locul de parcare devine mai important decât ăla care are o altă culoare a pielii sau vorbește o altă limbă). Îți protejezi tribul.
***
Dacă intri în vâltoarea asta, dacă dai atenție tuturor știrilor, preponderent negative, începi să trăiești cu impresia că a venit apocalipsa. Epoca Năstase s-a simțit precum o apocalipsă, iar Băsescu a fost luminița de la capătul tunelului, criza financiară din 2008-2010 a fost apocalipsa, apoi altceva a fost raza de speranță, guvernarea Ponta și Colectiv au fost apocalipsa, apoi Cioloș și USR au devenit soarele de pe cer, Dragnea a fost apocalipsa, apoi rezultatele alegerilor de anul trecut au fost ieșirea din beznă.
Aproape zilnic asistăm la câte o apocalipsă. Zilele astea, apocalipsa e Cîțu și PNL-ul pentru o bună parte din bula mea care se închină la entități trecătoare. Nu există un mântuitor, nu există un mesia, sunt doar niște indivizi care vin și pleacă la fel cum alții, înaintea lor, au venit și au plecat. Nu există nemuritori (bine, poate cu excepția lui Iliescu), nu există permanentizare, întreaga materie e într-o continuă schimbare, e un progres ciclic de creație și distrugere, creezi ceva mai bun pe care îl distrugi pentru a crea ceva și mai bun pe care îl distrugi… you get the point.
Singura soluție, ca să n-o iei razna, e să te poziționezi ca observatorii din Fringe, care există în afara spațiului și timpului, și se uită ca o pisică curioasă la bătălia de orgolii, la comedia ridicolă a luptelor lipsite de importanță în întregul tablou.
***
Tribalism, asta e ce văd în bula mea (vezi două idei mai sus). Fiecare își apără comunitatea cum îl taie capu’. Dac-ar fi să-mi dau cu părerea, aș spune că USRPLUS ar trebui să înghită gălușca și să își vadă mai departe de propria misiune. Be the better person. Circul ăsta are însă avantaje pentru ambele tabere. USRPLUS luptă cu „mafia” din care a făcut (sau încă face?) parte și PNL, PNL vrea să arate că, de fapt, s-a curățat și e dispus la colaborare întru evoluție și progres, dar cu condiții (să existe respect și disciplină) și bla bla, nimeni nu-și dezamăgește electoratul ăla nervos. Dacă n-ai ști mai bine, ai zice că tot circul ăsta e regizat, iar ambele partide joacă-n aceeași horă.
Odată ce-ai conștientizat cât de ridicolă e societatea și cât de tribală (the entropy is high, deși, surprinzător, totul devine atât de previzibil), singurul lucru pe care poți să-l faci este să ai grijă de comunitatea ta. Important ești tu și cu familia ta, iar dacă vâltoarea te afectează, poți începe să ai grijă și de comunitatea extinsă, de la cartier (nu mai arunci gunoiul pe jos) la țară (te duci la vot). Be the better person.
Am mai zis că sunt ateu, dar raportat la scara universului, dacă toți ar înțelege cât de mici suntem, cât de meaningless, cel puțin 60% s-ar sinucide în lipsa religiei. „The Answer to the Ultimate Question of Life, the Universe, and Everything” nu e 42. Scopul vieții e s-o trăiești, că e scurtă.
Si ce putem face? Sa asistam calmi la mizeriile unora fara reactie, pentru ca „Universul evolueaza”?
Universul evolueaza TOCMAI pentru ca reactionam la mizeriile lor, TOCMAI pentru ca ne afecteaza.
Evident că trebuie reacționat. Doar că rațional, nu emoțional.
Concluzia e simpla: „ma pis pe el de vot”, clar.
Nu, are dreptate. Cand te uiti la politica iti pierzi mai mult decat 50% din energie degeaba.
Chiar ar fi bine sa te consumi mai putin pe tema asta.
ce e si mai prost, cei mai multi oameni care se enerveaza din cauza politicii NU se inscriu in partide si se enerveaza din pozitia chibitului. Furie multa, parghii politice la indemana zero.
Ar trebui sa se inteleaga ca a discuta politica nu este a face politica.
A face politica se face in interiorul partidelor.
What has the universe got to do with it. You’re here, in Brooklyn. Brooklyn is not expanding.
Analiza asta socio-economica e un fel de hot take
Astept ziua cand o sa citesc in sfera romaneasca si alta parere decat „Brexit = rasism si xenofobie” Daca nici jurnalistii/fostii jurnalisti nu fac microefortul de a investiga mai departe de ce au citit rapid in Guardian, vai de capul nostru.
In UK o ducem bine, vaccinarea merge pe banda rulanta, imigrantii legali se descurca si se integreaza fara probleme in comunitatile englezesti, trebuie doar sa lasi in urma naravurile romanesti. Ai chef de munca si de adaptare, intri lejer prin top 10% national la venit pe familie si nu te freaca nimeni la cap.
Esti venit doar ca sa faci un ban rapid, toti in afara de tine sunt prosti si weekendurile sunt numai gratare, bere si manele in gradina cu ceilalti zilieri? Te trezesti ca te urasc si englezii si romanii.
In fine, sunt curios sa mai aud paralele intre triburile de 20 de indivizi unde esti sacrificat zeilor cand nu ploua si societati de zeci de milioane de indivizi.
N-ai fost atent si ai ratat esentialul, da’ iti sumarizez ideea: „in vremuri in care economia e naspa, cind oamenii incep s-o duca mai greu, le revine rapid instinctul de (auto)protectie si de aici renaste tribalismul”. Tot in UK locuiesc si eu, n-am avut probleme, nu m-a injurat nimeni ca sint roman. Dar poate ai mai citit si tu stirile de imediat dupa ce a iesit UK din UE ca toti saracii cu pasaport britanic injurau si scuipau romani si polonezi. Nu e vorba de toti, e vorba de aia care o duc naspa. Ca atita ii duce capul.
Alex, nu e o discrepanță majoră între experiența ta personală că nu ai avut nici o problemă legată de rasism, nu te-a înjurat NIMENI că ești român, și știrile pe care le citeai in ziare cum că TOȚI saracii britanici îi scuipă și înjură pe români și polonezi? Oare nu era cazul să îți urmezi propriul sfat și să dai mai puțină atenție știrilor? Mi se pare foarte bizar să îți construiești o analiză dând credit mai degrabă unor știri decât la ceea ce ai trăit tu la prima mână în calitate de român trăitor 24 din 24 in mijlocul britanicilor.
Nu e nici o discrepanta. E o diferenta intre a ramine informat si a lasa stirile sa te afecteze emotional mai mult decit merita.
De multe ori ne aflăm în fața a două opțiuni: nu ne merge bine datorită altora sau datorită nouă. Ne concentrăm asupra greșelilor făcute de alții pentru că alternativa ar fi să examinăm propria persoană și să vedem ce e de lucru acolo. E necesar și corect să admonestăm ce e greșit împrejur, dar a vedea ce și cum putem face noi bine, indiferent de ce fac alții, e varianta e mai utilă care duce la autodescoperire și dezvoltare. Însă e mult mai greu de urmat.
Tu cum ai reactiona daca piata unde activezi e preluata de forta de munca considerabil mai ieftina, concurenti care nu joaca dupa aceleasi reguli, nu platesc taxe in aceeasi masura, nu au vreun interes sa adopte standardele pe care tu esti obligat sa le respecti? Si, la final de sezon, daca treaba nu merge, pleaca linistiti inapoi in tara de origine, in timp ce tu esti cu casa, familia, cheltuielile si taxarea tot in UK?
Ce stare s-ar crea daca asta ar dura zeci de ani, in timp ce clasa politica si elitele de la Londra te roaga sa inchizi gura si sa nu mai fii rasist?
Ironia face ca fix atitudinea asta – „atat ii duce capul” – e unul din motivele pentru care s-a ajuns la Brexit.
in UK is niste unii Ocado. cica CEO-ul are beneficii de peste 2000 de ori mai mult decat lucratorul obisnuit.
prin US nici nu mai vorbim, e salbaticie, n-au treaba baietii, la rupere.
prin nordul Europei senzatia mea e ca se face de asa natura ca diferentele sa nu fie asa de mari. io cred ca ajuta ca sa traiasca bine, pe multe planuri, foarte multi.
( ca o paranteza CEOul la unul din cele mai mari parcuri de distractie din nord, acu ceva timp, ca pleaca omuletul dupa multi ani pe post si cautau astia inlocuitor, salariul
sub 15.000€ pe luna, impozabil. initial mi s a parut mic, dar mai apoi mi am adus aminte unde traiesc si de ce e bine asa )
plus populatii mai mici, ajuta intotdeauna zic io, plus educatie mai multa, plus vremea de asa natura, plus..
dar stai, ca de fapt scriu ca m ai provocat pe ateism si sinucideri 60%. lasa domle sa se duca 60%, uita-te la ultima 100 de ani in ce hal ne-am reprodus.
crezi ca nu o intoarcem?? 200-300 de ani si iar ca sobolanii peste tot.
Futegrijismul clasic romanesc: crap cand stiu ca ala face X coco pe luna.
As fi mai linistit sa stiu ca face undeva mai aproape de cat ma duce pe mine capul sa fac.
daca iti place ce zice doamna neuroscientist ti-ar pica fix pe fix: „Debt: The First 5,000 Years” – David Graeber
nu avem cuvant pentru neuroscientist din ce stiu eu, exista neurostiinta, In schimb avem chiar o romanca varf de lance in domeniu, Camelia Kuhnen care e si pe neurostiinta si pe economie si le-a unit intr-un domeniu nou, numit neuroeconomie. Ceva dincolo de economia comportamentala a lui khaneman.
Poti inchide blogul ca asta e cel mai bun articol.ever. ma duc sa ma pis in priza, ca sunt nesemnificativ
„Ce-ai face tu peste doua zile, daca maine mori ?
Vreau sa stu ca n-am trait degeaba o secunda
De greselile mele altii sa raspunda”
Neuroștiința zice că nu există decizie luată rațional. 😏
Corect, in plus dupa ultimile studii, deciziile irationale se bazeaza pe subconstientul rational!
@Alex
Ai comis o ușoară erorare, în România au fost alegeri prezidențiale în 2004, 2009 și 2014. Au mai fost două referendumuri pentru demiterea președintelui în 2007 și 2012.
Am avut un moment în care am crezut că în 2015 au fost alegeri și am făcut greșit scăderea, iar cînd am văzut, mai tîrziu, am uitat să corectez. Mersi, reparat.
Observatorii din Fringe nu cred ca platesc 46% din venit sub forma de impozite si taxe si nici nu risca sa ajunga sub pod la mila elementelor daca un idiot de la conducere face 2-3 decizii proaste.
Singura decizie rationala e sa ramai neutru, restul sunt doar riscuri mai mult sau mai putin controlate.
Frumos articol. Revolutia industriala a fost doar acu vreo 200 de ani, extrem de putin pe lunga scara a timpului de cand am emigrat din Africa. Egipteni, Azteci, Romani,Sumerieni,Daci liberi, triburi japoneze etc, zeci de mii de ani in care toti o ardeau cu zeitati,imparati,vedete. Asta e natura noastra pana la urma si in lipsa de altceva ne-a ajutat sa ne organizam si sa cladim civilizatia care o vedem astazi. Daca e vreun om cu adevarat influent in istorie, l-as numi pe Imparatul Constantin care a facut Crestinismul religia oficiala a Imperiului Roman. De nu era el poate ne inchinam la vreo 12 zei astazi
„În genere, într-o societate evoluată și relativ educată, în timpuri de pace și de creștere economică, mai toată lumea e prietenă cu toată lumea, iar comunitatea e întregul univers.”
Situatiile de criza indiferent ca sint economice, politice sau sociale fac ca nemultumirile ce se acumuleaza incet in timp de crestere economica sa explodez.
Adevarul e ca pe noi ne f..e grija de toti fraierii in timp ce gaurile negre se evaporeaza pe zi ce trece!
Cu niste ani in urma am citit „The Art of Thinking Clearly” de Rolf Dobelli, o serie de 99 articole scurte tip blog despre bias-uri si psihologie comportamentala pentru „mireni”. Chiar ultimul articol este intitulat „Why You Shouldn’t Read the News”. „News is
to the mind what sugar is to the body: appetising, easy to digest – and highly
destructive in the long run.”
Timp de vreo 3 ani in perioada 2014 – 2017 am experimentat si eu „dieta de informatii” si nu am mai urmarit stirile deloc. La TV oricum nu ma mai uit de 15 ani. In mod surprinzator nu eram mai „dezinformat”, fiindca aveam mai mult timp si energie mentala sa citesc carti, iar stirile „importante” le aflam oricum de la colegii de la munca, la masa sau in pauza de tigara.
Stirile mizeaza pe FOMO si lenea inerente oamenilor pentru a ne atrage si pe teama si emotii negative pentru a ne pastra captati la ele. E mai comod sa decartezi zahar decat sa iti prepari si sa mananci o salata. Mai usor e infinite scroll pe articole de 500 de cuvinte, decat sa citim o carte de 500 de pagini pana la capat. O intrebare pe care o pune Dobelli in cartea mai sus amintita e: „Daca in ultimele 12 luni ai consumat 10 mii de articole de stiri, cate dintre ele e mai tii minte?”. Atentie, articolele, nu subiectele de stiri. Probabil nu prea multe.
Care e solutia? Citit carti in loc de stiri. Stiu, suna banal, dar cartile chiar sunt cea mai buna si la indemana modalitate de a intelege lumea in care traim (cealalta este experienta proprie de viata). In plus, ganditi-va la asta: daca un om se pune pe scris si publicat o carte, probabil ideea tratata pe 200- 500 de pagini ii este suficient de familiara incat sa se fi documentat temeinic despre ea in prealabil si probabil chiar suficient de draga incat sa vrea sa o impartaseasca cu intreaga lume. Nu este platit la kil sa scrie 10 articole de calitate reprobabila pe zi, cu titluri tip clickbait doar pentru a atrage cat mai multe vizualizari.
Acum am aflat ca Dobelli a scos si o carte noua, intitulata „Stop Reading the News”. Asa ca am ce citi in afara de stirile zilei, multumesc. Week-end placut!
,,stirile “importante” le aflam oricum de la colegii de la munca, la masa sau in pauza de tigara.,,
Ce siguranță ai că știrea e prezentată corect și obiectiv, dacă o preiei de la altă sursă ?
,,Citit carti in loc de stiri,,
Dacă ai un job care implică deplasări, din care carte afli că de mâine Austria nu acceptă intrarea pe teritoriul ei fără vaccin, batistă și control la unghii ?
Aflu de pe site-ul ministerului de externe al Austriei, unde informatia este prezentata la zi. Iar daca tot este jobul meu, ma informeaza firma pentru care lucrez fara ca eu sa imi pierd vremea cu asta.
Siguranta este data de propriile filtre, seturi de valori gandirea critica, aptitudini pe care frunzaritul presei nu ti le antreneaza. Cat despre prezentarea „obiectiva si corecta” a stirilor in presa romaneasca, indiferent de partizanat… Sa fim seriosi. Cheers.
,,Aflu de pe site-ul ministerului de externe al Austriei, unde informatia este prezentata la zi.,,
Ce cauți pe site-uri dacă singur declari că citești doar cărți și la TV nu te mai uiți de 15 ani ? Și restul stirilor “importante” le aflai oricum de la colegii de la munca, la masa sau in pauza de tigara ? Colegul poate pleacă în Franța, care e motivul să te informeze despre Austria?
Vezi ce distorsionată ajunge informația atunci când nu e transmisă corect sau superficial ?
Te rog să nu o iei ca ceva personal, doar mi-au sărit în ochi niște inadvertețe între ce ai ai vrut să transmiți și ce ai scris. Cheers.
Salut @Paco, multumesc pentru observatii. Pai sa vedem, unde am spus eu ca citesc (in momentul de fata) doar carti si nu site-uri, sau site-ul ministerului de externe este considerat gazeta? Cand lucrezi la o firma pe un job care implica deplasari, si iti spun din proprie experienta, exista niste oameni intr-un departament care iti cumpara biletele de avion, iti fac rezervare la hotel si se ocupa de alte aspecte administrative. Daca sunt orice fel de restrictii, ei sunt primii care afla. La asta ma refeream prin „ma informeaza firma”.
Ce am mai spus si mai sus? Ca intre 2014 si 2017 am experimentat „dieta de informatii”. Cand tii o dieta alimentara, inseamna ca esti atent ce consumi, nu inseamna ca nu mananci deloc. Asa si cu dieta de informatii. Stirile importante le aflam din retelele sociale (alea din viata reala, ca mai exista si asa ceva) si, daca era ceva ce eu consideram important, ma informam ulterior in amanunt. Acum nu mai sunt „la dieta”. Si da, la TV nu ma mai uit din 2004- 2005. Ma uit la filme. Niciun om normal la cap nu duce lucrurile in extremis, nu mai crede tot ce citesti pe net.
Vezi ce distorsionat se percepe o informatie clar formulata si elocventa, doar pentru ca suntem obisnuiti sa vedem tot ce citim in alb si negru, fara a distinge nuantele de gri? Ori nu prea stim sa citim, ori nu prea stim sa scriem (eu de exemplu), dar implacabil purcedem la analize pe text fara sa citim a doua oara. Uneori poate ca nu doar sursa este problema, ci propria perceptie cea care bruiaza semnalul.
P.S.: Personal nu as putea lua-o decat daca ar fi o discutie „adevarata” de la persoana la persoana, si nu un „notepad in multiplayer” tip Web 2.0 cum este cazul de fata
@Levorius, ideea e că la aceea ,,dietă de informații,, voiam să mă refer, dar înainte meritau niște clarificări din textul tău. Tocmai pentru că am realizat că nu pricep sau pur și simplu nu înțeleg exact ce vrei să spui. Toate bune.
“Neuroscientist” in romana este “neurocercetator”.
Si in rusa cum e?
Ce deprimant e filmul ala cu Universul.
Wow.
Speechless.
Cel mai bun material citit pe aici in ultimii ani.
Suntem atrasi de negativism foarte tare. Uite, de exemplu eu cred ca tu esti cea mai inteligenta si echilibrata persoana din onlineul nostru desi te tii cu dintii de cartea modestiei. Te urmaresc sporadic de naiba stie cand. Ai pareri pertinente, documentate si obiective(desi iarasi modestia te-a impins sa le spui subiective). Dar nu te-am urmarit niciodata constant. Singura explicatie este ca sunt atras ca multi altii de mizerie si negativism. Probabil asta presupune meseria de publisher online si te felicit ca ti-ai schimbat meseria desi e evident ca te atrage si iti place sa scrii. Merge mai bine cu UI/UX acum?
Sunt curios daca poti sta in bula proprie si cand:
-mergi pe sosea cu masina in Bucurestiul aglomerat sau in transportul in comun pe la ora 7 dimineata, vezi un bou de sofer care iti taie calea si te si tamponeaza oricat ai incerca sa respecti regulile rutiere
-ai urgenta la medic, dar nu poti pentru ca vreo 1000 de covidioti sunt la terapie intensiva fiindca s-au dus fara masca la proteste, la biserica sau la restaurant
-iti iei teapa de pe OLX, in loc de telefon primesti un cartof…sau chiar si de la Altex sau magazine mari
-ai politicieni prosti care decid ca de maine sa se dea o lege absurda …..un exemplu, OUG13, legea Dragnea care interzice injuraturiile pe internet sau chiar simplele critici la adresa coruptilor si incompetentilor, sau faptul ca premierul tarii e o agramata. Si oricat te-ai chinuit sa mergi la vot, au mai votat inca vreo 3-5 milioane de prosti pentru 5 mici gratis la Cacana.
Sau poftim, ai un presedinte idiot ca Trump care crede ca pandemia se trateaza cu baut detergenti si vaccinul e o prostie ori ca virusul nu exista.
Stirile, intr-adevar, nu pot fi surse de informatii credibile.Nu are rost sa te enervezi, dar cand vezi ca multe iti pot afecta viata personal, cumva trebuie sa te informezi si sa selectezi informatia, sa vezi cauza si sa cauti o solutie.
Cum face orice programator cand gaseste o eroare.
Si un programator trebuie sa citeasca multe chestii care il pot enerva, dar trebuie!
De prostii societatii tot te lovesti si nu poti sa-i ocolesti la nesfarsit.
Si e important daca vrei ca scurta ta existenta in acest univers sa fie cat de cat frumoasa.
„Now it’s been ten thousand years,
Man has cried a billion tears”