Cărți: “The Dorito Effect”

Cartea lui Mark Schatzker ar putea foarte bine să fie un articol de 20 paragrafe sau 30 de minute de citit.

Povestea pe scurt este că, pentru a produce mai multa hrană, a trebuit să sacrificăm gustul. Vrem pui mai mare și mai fraged, dar și mai ieftin, trebuie să sacrificăm gustul, că nu are cum să fie gustos dacă crește repede, se mișcă puțin, nu mănâncă insecte și iarba, ci doar “uruială”. Și aici e o discuție, că e uruiala aia simplă, de la țară, și aia bună, de o folosesc fermierii, care are tot felul de minuni în ea, pe lângă grâne. Vrem roșii tot anul? Trebuie culese verzi, când nu au gust, ca să ajungă pe raft tot anul. Vrem gust? Trebuie culese coapte și mâncate în 3-5 zile, altfel se strică.

După care autorul se lansează în paragrafe lungi pe tema asta. Cineva a făcut un test cu mâncare gustoasă. Cineva a făcut experimente pe capre. Cineva a descoperit roșia cu gust. Țările civilizate au reguli cu privire la denumiri, în funcție de cum a fost hrănit animalul care dă laptele din care se face brânza și așa mai departe. Bună comparația cu rețetele de acum 100 ani, când nu aveai nevoie de mirodenii pentru a mânca un pui gustos, era de ajuns să îl pui pe farfurie cu niște sare și piper și era de ajuns.

Sunt capitole bune și capitole mai puțin bune. Cum ziceam, totul ar putea fi un articol mai lung. Pui gustos? Luat de la ăia care îl cresc natural, altfel trebuie să pui condimente pe el. Roșii gustoase? Doar în sezon sau doar dacă sunt controlate foarte bine. Aia e.

În alte știri, m-am apucat de ”Putere și Progres” a lui Acemoglu pentru că nu mă învăț minte. Omul adoră să se audă vorbind. “Coridorul îngust” a fost proastă, la asta sunt la 50 de pagini și nu am aflat nimic. Sunt de acord că e nevoie de context, dar nu știu câți oameni se apucă de o carte așa grea fără să știe nimic despre nimic. Cred că “De ce eșuează națiunile” a fost cea mai bună carte a lui, deși și aia e lungă că naiba, și, îmbătat de succes, a început să se destrăbăleze. “Coridorul Îngust” are 600 pagini, asta are 700. Probabil următoarea 800.

 

 

dorito-effect

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

67 comentarii

  1. Cum adica nu au gust? Pai de aia se aduc vapoare de monoglutamat. Toti copilasii prostuti numai asta baloteaza pe strada. Shaorma si cartofi prajiti, imbibati de monoglutamat.

    Comentariu apreciat.5117
    • Monoglutamatu nu e ceva rau, si in toate casele din Romania de la inceputul anilor 90 pana in ziua de azi au filosit monoglutamat intr o forma sau alta fen vegeta sau delikat. Daca ii spui cuiva ca ai pus monoglutamat in mancare face nazuri, daca ii zici de vegeta nu mai zice nimic. Plus ca majoritatea alimentelor, legumelor, branzeturilor contin monoglutamat, care se gaseate in mod natural in ele. https://www.fda.gov/food/food-additives-petitions/questions-and-answers-monosodium-glutamate-msg

      https://www.google.com/amp/s/amp.theguardian.com/lifeandstyle/2018/may/21/chinese-restaurant-syndrome-has-msg-been-unfairly-demonised

      Comentariu apreciat.8312
    • @Vio
      Eu nu prea mai stiu pe nimeni care gateste acasa sa puna vegeta in mancare.
      Da, ai dreptate, in 90 se punea, dau au trecut multi ani de atunci.

      Indecis. Tu ce zici?4160
    • Eu citisem undeva despre legume și fructe că în special în America de Nord au fost selectate pentru aspect in detrimentul gustului pentru că asta vrea consumatorul, gen ca la căpșuni – vrem sa fie mari și perfect roșii, nu mici și cu forme ciudate.

      Legumele și fructele din curte au alt gust pentru că sunt coapte pe vrejul lor, te duci și iei roșia și o mănânci în 30 de minute pe când ala trebuie sa o culeagă mai verde că sa apuce să o depoziteze, transporte in magazin, sa stea și în magazin 1-2-3 zile până o cumpără omul.

      Este la fel și cu carnea – pui sau porc, tăiat și gătit are cu totul alt gust decât după ce o bagi in frigider 2-3 zile.

      212
    • eu cumpar numai „vegeta” fara monoglutamat.
      Cel putin asa scrie pe ele

      1810
    • În Octombrie am ajuns acasă cu diverse de la țară, printre care niște tomate verzi, adică necoapte! După vreo 3 săptămâni s-au copt în bucătărie, acolo nu ajung razele Soarelui în mod direct, temperaturile variază între 19-25 gr C.
      Am mâncat tomatele coapte în bucătărie și au același gust precum cele coapte luate de pe plantă.

      De-a lungul timpului am observat același rezultat cu ardei kapia, struguri, mere și alte chestii necoapte luate de la țară, fie de la cunoscuți sau persoane care vând prin intermediul romo sau alte organizații asemănătoare.

      Cheia e soiul.

      Unele soiuri sunt rodul unei selecții sau modificări genetice pentru formă, cantitate de apă ce se află în fruct sau legumă, rezistență la boli etc, toate în detrimentul gustului și sănătății consumatorului.

      Indecis. Tu ce zici?274
    • Eu nu prea mai stiu pe nimeni care gateste acasa sa puna vegeta in mancare.

      …dar asta nu înseamnă că lumea nu folosește vegeta, nu-i așa :) ? Eu țin mereu în casă cuburi din alea și mai presar câte unu în vreo tocană pentru un extra „ceva”. Alternativ, am mai folosit și fond de vită sau pui de la Zwup, dar problema cu ele e că nu țin prea mult odată desfăcute.

      MSG are un bad rep pentru că… nu știu de ce. Lumea crede că face orice mizerie de mâncare să fie bună și-ți dă cancer ca bonus, ceea ce cam fals – MSG e potețiator de gust, dacă mâncarea e de rahat o va face… tot de rahat. Iar de legătura cu cancerul nu s-a dovedit nimic. E drept că același efect îl au alte ingrediente potențiatoare de aromă – anșoa, sos de soia…

      178
    • @dny Așa e.
      În anii 90 in general am fost niște cobai care ne entuziasmam la orice produs colorat, fără să conteze ce conține, pentru ca ieșisem din comunism și nu am avut acces la ele (exemplu sucul TEC).

      245
    • Las’ ca îți servește Vegeta mâncarea pregătită de restaurant, de aia e așa de bună. Plus zahar, ulei și grăsime. Te lingi pe degete.

      Comentariu apreciat.351
    • Plot twist: mai repede anungi la cimitir de la prajeala, grasimi si zaharuri decat de la MSG.
      Plot twist #2: aproape tot ce inseamna carne, branzeturi si muraturi (+toate celelelalte alimente asociate cu al 5-lea gust – umami – contin MSG)
      Plot twist #3: TOT ce se cumpara de la restaurantele asiatice contine MSG in cantitati mult mai mari decat fast-food-urile obisnuite. Cine e curios, sa dea o raita prin Dragonu Rosu si sa intrebe de MSG la magazinele de alimente. Am gasit la pungi de 1 kg. Cine credeti ca sunt cumparatorii?

      160
    • Plot twist 4: noi mancam sushi facut acasa.

      18
  2. sintetizez si eu intr-o fraza:
    Cand ai prea multe pe masa, nimic nu mai are gust!
    Suntem generatia care nu mai moare de foama. Saracia este simbolizata de lipsa obiectului de lauda, nu a nevoii.
    Valabil pentru EU, SUA si o parte a Asiei.

    Comentariu apreciat.759
  3. Faza e ca te obisnuiesti cu gustul mancarii „artificiale”. Tu stii ce gust trebuie sa aiba rosiile adevarate ca ai prins asa ceva dar noile generatii nu, sau nici nu le pasa. Sunt crescuti cu prajeli sarate sau indulcite sau organic natural, fair-trade, macrobiotic, sustain-ably, farm-to-table goji infused antioxidant rich, seven grain, twelve grain, whole grain, gluten free, cruelty free, vegan vagina, non-genetically modified zero trans fat, free-range food.

    Comentariu apreciat.904
  4. Mâncarea ieftină are costuri ascunse. Sănătatea.

    Comentariu apreciat.701
  5. Sunt convins ca o carte ca asta e buna si interesanta pentru parte populatiei care traieste la oras fara cea mai mica legatura cu mediul rural si cu agricultura (mica sau mare). Pentru cei de pe la sate care cresc o gaina prin curte si pun o rosie in gradina poate fi total plictisitoare.

    1514
  6. @Vali – Crecă te ai apucat de cartea asta pt a o discuta cu pătraru la podcast,el fiind f entuziasmat de carte;)))

    Comentariu apreciat.370
  7. Am terminat de citit Serotonina de Michel Houellebecq.
    Ingrozitor de autentica.

    Referitor la mancare: la ora asta europenii in vest mananca si beau propriul cacat si pishat reciclat.
    Romania dpdv agricol a ajuns o tara bananiera. O tara bananiera este acea tara care desi are conditii sa cultive n+1 produse agricole, se rezuma doar la 3-4 (grau, porumb, floarea soarelui si rapita de exemplu). De ce? Pentru ca lacomie, lipsa de orizont, orientarea doar spre culturi mecanizate ex. ai bagat tracorul in brazda in Ilfov si te opresti in Calarasi dupa care te intorci.
    Acestia sunt noii fermieri de fapt multinationale care nu dau 2 bani pe asolamente, teren in parloaga, panze forestiere intre, insecticide ierbicide etc.
    Aici mai are dreptate si UE….

    Indecis. Tu ce zici?2246
    • Aha, aia isi reciclează propriul kkt, noi ne multumim cu ala de la vaci si porci ca sa crestem plante. Ca ce sa vezi, asta e natura, pomu’ haleste reziduurile tale iesite pe toate gaurile ca sa creasca el mare si frumos. O sa mai treaca pana ne mufam direct la panoul solar „curat”.
      In rest, sa mergi sa cultivi matale alea n chestii pe camp. Eu am incercat vreo 12ani cu rosii, castraveti, pepeni, cartofi, ardei, vinete, chiar si struguri.. Bag :- in toti orasenii care se strambau ca nu e mare, ca nu e la fel, ca e ardeiul stramb, ca pepenele nu e rotund.. E munca, munca adevarata, unul nu ar sta 1h in soare. Sa se duca ei la camp, eu m-am apucat de IT si imi merge bine de multi ani.
      Pamantul e la o ferma, evident ca aia pun grau/porumb/rapita. Din partea mea sa puna toata romania cu grau.

      Comentariu apreciat.637
  8. Mamaie băga la ingrasaminte și stropească roșiile alea de mai aveau puțin și făceau crustă. Dar le culegea după ce erau coapte. Puii creșteau cei mai frumoși, nu se imbolnaveau, dar, mâncau la „concentrate” combinate cu uruiala… saci întregi. Asta în anii ’90. Căra tata cu Dacia la saci de chimicale de ziceai ca lucra la un combinat chimic. Cum apărea unul sat cu ceva rețete minuni, toți după aia o aplicau. Vecinii lu’ mamaie care nu aveau rude la oras veneau la tata și îl rugau sa le cumpere lor.

    Comentariu apreciat.712
    • Buna asta, mai ales cand a inceput lumea la tara sa isi cumpere pui de carne, si le mureau pe capete si au inceput sa ii indoape cu antibiotice, si la fel aceeasi poveste cu tot satu.

      Comentariu apreciat.480
    • Stai ca apar acum apostolii “traitului frumos ca pe vremuri” sa te sfasie nitel ca indraznesti sa spui ca se foloseau chimicale (pardon, se folosesc si acum, dupa ureche) pe la tara

      Comentariu apreciat.513
    • Comentariu ascuns de spiriduși!
      [Click aici]

      Comentariu nasol. 1554
    • Pai pe atunci nu existau chimicale. Se știe, regimul comunist s-a gândit mereu la omul de rand, sa aibă un servici, o casa, sa mănânce sănătos, echilibrat. Nu contau nivelurike producției la hectar, rația a fost implementata ca să nu ajungă populația obeza, exista rație la benzină pentru a reduce nivelul poluării. Iar mamaie care a prins al doilea război mondial și foametea de după a zis ca manca foarte sănătos. Povestea plina de entuziasm despre fericirea de a avea o alimentație sănătoasă compusa din loboda fiarta cu ceva urme de faina de porumb. Ca nici măcar animale pentru înmulțit nu mai existau după ce a trecut armata eliberatoare sovietica.

      Comentariu apreciat.515
    • Blob, daca ma gandesc la scrierile ante si interbelice despre cat de prost mancau taranii si obiceiurile postrevolutionare pe care le cunosc personal, imi dau seama ca „pe vremuri” asta fie n-a durat decat vreo 10-15 anl…fie e doar in mentalul colectiv.
      Nu de alta dar dintr-o gradina nestropita si neingrasata de 1000 de metri patrati cum aveau majoritatea
      mananci doar cateva salate vara si restul bulion….

      202
    • Io stiu cat de prost se manca… vezi ca in 1965 spre exemplu life expectancy in Ro era 67 si maxim mondial era prin Suedia undeva la 73, adica 6 ani; ulterior se remarca frumusel cum gapul creste (mai ales postrev) pana prin prezent cand e pe la 10 ani intre noi si fruntasi; asa ca mai usurel cu infometarea si ca se manca doar loboda si ce prost e sa mananci loboda si bulion.
      Tu cum crezi ca a aparut spre exemplu pizza aia napoletana de o rup astia prin city breakuri? Nu ii dadea nici pe aia abundenta afata din casa din moment ce aruncau putin bulion, 2-3 bucatele de branza, putin ulei cu lamaie si 2-3 frunze de busuioc pe niste pita si o aruncau in cuptor.

      179
    • @Habarbam – ai uitat de cartof. Ala a scos din foamete toata Europa.

      Comentariu apreciat.250
    • Prin anii 95 – 2005, maica-mea inca mai aducea rasaduri de rosii de la Racareni (Dolj, pana in Filiasi). Nu le stropea decat cu zeama bordeleza, erau soi „inima de bou”, se faceau mari si foarte gustoase. De atunci s-au intamplat urmatoarele: nu am reusit sa mai facem rost de rasaduri din alea, pamantul din gradina, care nu era nemaipomenit s-a mai degradat, dar daunatorii s-au diversificat si au devenit principalul motiv pentru care obtineam mai putin de 10% din recolta de dinainte. Si motivul principal pentru care am abandonat obiceiul, mai cultiv ceapa, usturoi, capsuni (tot mai rar), coacaze negre, afine, zmeura si cam atat. Rosiile, ardeii, castravetii si fasolea au disparut.
      Aa, si alt motiv pentru care am renuntat este timpul, adica lipsa acestuia. Deci, pentru mine, probabil ma voi apuca iar de sportul asta la pensie, iar fara stropit de mai multe ori pentru daunatori, este foarte problematic

      200
    • in perioada aia cand se manca bine si sanatos speranta de viata era 67.

      acum cand mancam nasol este pe la 76.

      ori cele 2 nu sunt corelate ori categorizarea „bun/rau” este de-a dreptul greșită. eu fac pariu pe amândouă.

      82
    • Nu sunt deloc corelate, atunci mai exista spre exemplu si o mortalitate infantila mare, ba de la o meningita, ba de la alte infectii, sanitatia nu era la fel de buna ca astazi. Daca cu tot cu acea mortalitate se ajungea la 67 ani, fa o estimare asa cu speranta de viata fara cele mentionate.

      22
  9. > Bună comparația cu rețetele de acum 100 ani, când nu aveai nevoie de mirodenii pentru a mânca un pui gustos, era de ajuns să îl pui pe farfurie cu niște sare și piper și era de ajuns.

    Si acum e de ajuns. Trebuie doar putina rabdare, alegerea modului corect de gatire, alegerea ingredientelor care se potrivesc, si putina experimentare. La fiecare capitol sunt compromisuri, dar daca vrei poti sa mananci piept de pui suculent, cu gust bun, fara prea mult efort.

    La ustensile, compromisul e intre usurinta si textura. Un no-stick e usor de curatat, nu imiplica ulei, dar alea accesibile sunt f subtiri si te limiteaza in modurile de gatire. Alea de fonta sunt faine, dar necesita efort de mentinere, includ ulei si sunt de multe ori folosite gresit.

    Temperaturile de gatire sunt prost intelese in romania. E panica ramasa de pe vremea raposatului, si au ramas metehne proaste gen spalatul carnii inainte de preparare. Totul se gateste mult peste ce ar trebui, si nu se respecta ordinea operatiilor. Daca iei un piept de pui dat cu sare si piper, lasat la uscat 10 minute la temp camerei si pus in tigaie de fonta pe foc iute 2-3 minute pe fiecare parte, apoi aruncat un cub de unt si doua fire de ceva verde, tras la cuptor 10-15 mintue, nu stii ce mananci.

    La mancare cu sos ordinea operatiunilor e prost inteleasa. Daca pui toate chestiile la inceput si le lasi acolo, o sa ai ceva cu gust de supa lunga. Daca in schimb folosesti o cantitate mica de grasime (ulei, unt) sa infuzezi aromaticele, apoi pui carnea, si doar la sfarsit legumele si sosurile, iti iese o tocana / curry / sos de te lingi pe degete. Fiecare chestie are rolul ei, si trebuie respectata ordinea operatiunilor.

    Legumele la romani se ras-gatesc maxim. Totul e bleah, textura zero, fibre zero, gust jalnic. Ce vorbeam mai sus de metehne vechi. Daca le fac la abur, 20 de minute, sa nu fie in sange. Daca le fac in sos, puse de la inceput sa nu simti nimic.

    Iar legat de numarul ingredientelor, si retete complicate, aici din pacate e de vina goana content creatorilor si batalia cu algoritmii. Ce sa faca saraca jameel, sa-ti dea reteta cu 3 ingrediente? Pai o duce gogu in a 5-a pagina. Asa ca pune o poveste din tineretile ei, 6 ingrediente in plus, trei paragrafe despre temperatura, si iese o banana bread cu 15 arome ca atat s-a putut. Si astia tineri si fara experienta o iau de buna, si se duc la magazin sa ceara „praf de sare” (true story) ca asa scrie in reteta.

    Partea buna e ca exista foarte mult content si foarte multi creatori care exploreaza chestiile astea. Daca ai putina rabdare dai de toate informatiile astea, vezi experimentari, vezi oameni care-ti arata de ce e ordinea importanta, ce rol are textura in mancare si asa mai departe. Problema e ca trebuie sapat putin, trebuie citit si trebuie inlaturat ce gasesti la prima mana. Cu putina rabdare si chef de experimentare, iese ceva foarte fain.

    Comentariu apreciat.625
    • Pare ca nu ati mancat vreodata un pui adebarat de tara, acela crescut liber, fara „concentrate” , doar insecte, iarba, porum si ce mai gaseste pe maidan. Nu e bun, carnea e tare si elastica ca un cauciuc, oasele tari, iti spargi dintii daca nimeresti in unul iar gustul e meh.

      Comentariu apreciat.535
    • @Add
      Exact la asta mă gândeam și eu în timp ce citeam. Puiul, in general, n-are niciun gust iar cel de țară in particular e de-a dreptul grețos și ațos 😂

      186
    • @Add, sunt si mancacios si gaticios, imi place sa incerc de toate. Ar fi absurd sa spun ca nu sunt diferente de calitate si gust intre diferitele categorii de produse. Normal ca e diferenta. Fiecare alege ce-si permite din diversele categorii.

      Ce voiam eu sa spun e ca daca ai putina rabdare si dorinta de informare corecta, poti sa lucrezi decent si cu „materialul clientului”. Ma bag oricand la un double-blind test in care eu vin cu pui din lidl, si o mamika influenkerika cu pui bio triplu rafinat crescut pe campii de maci si masat zilnic in ritmuri de şopan.

      204
    • Noi mai cumparam de la parintii* unor prieteni pui si curcan de la tara cand au surplus si asa e, carnea e foarte atoasa si tare dar se poate gati astfel incat sa iasa bine. Cum zice si Andrei, trebuie facuta putina experimentare.

      * e interesanta situatia lor apropo de viata de la tara „ca altadata”: oamenii aia nu au business ci au curte mare si multe oratanii. Initial imparteau productia in familie dar familia a inceput sa plece din tara sau sa nu mai vrea sa bata drum pentru niste rosii chifligite asa ca oamenii arunca fructe si legume in prostie ca se strica.

      180
    • Andrei, aș fi jurat că ești Cristici!

      (Apreciez oricând explicații raționale si argumentate, chiar de-s stufoase. Mulțam!)

      111
    • @Andrei apropo de creatori de conținut care explorează ce zici tu, poate îl știi pe French Guy Cooking pe Youtube. Omul are niște serii absolut geniale în care explorează diferite feluri pe care noi le mâncăm frecvent (gen despre chiftele, fried rice, paste, pui rotisat) și cât de mult gust poate să aibă un fel din câteva ingrediente. Seria mea preferată a fost despre pastele uscate în care a arătat cât de complex este mecanismul de fabricare și cât de mult le desconsiderăm în detrimentul pastelor proaspete (cele proaspete sunt considerate superioare celor uscate).

      PS. Alți content creatori de mâncare care îmi plac sunt Pro Home Cooks și Ethan Chlebowski.

      52
    • Andrei crede ca e singurul capabil sa urmeze pasii din instructiunile videourilor de gatit pe net; altfel ceilalti romani, aia prosti, incep cu ultimul pas, apoi sar la al 2-lea si apoi la al 5-lea si ca de aia e mancarea proasta pe aici.

      311
    • @Blob tu esti romanul care se ataca la generalizari simple scrise de un anonim pe net, si tot ce poti face este sa strigi din spatele salii „bine ca esti tu dastept, ba!”

      132
  10. A fost odata o hoașcă batrana care a spus „fumatul chiar este singura ta placere?” Mancarea chiar este una dintre placerile prea multor oameni. Daca nu ar exista atata reclama emisuni culinare bloguri si bucatari care de rusine isi spun chefi lumea ar fi mult mai sanatoasa.

    113
    • Aici ai dreptate, in special cu „chefii” de pe la noi, de pe la diverse emisiuni. Iti pui mana in cap, daca intri pe Youtube pe canalu Lidl si il vezi pe Dumitrescu ala ce buleli gateste, sau pe alte canale de care e sponsorizat sau face reclame, iti vine sa dai cu tigaia in coa..

      10
    • Romanul are foamea in genetica. Si nu de 1-2 generatii (ale comuniste), ci de zeci de generatii. Aia cu retetele de acu 100 de ani, o merge la ei in vest, la noi acu 100 de ani in familiile obisnuite se manca de subzistenta.

      10
  11. Acum 100 de ani daca apucai sa mănânci ceva carne o dată pe lună erai printre 1% bogați.

    223
    • da, in restul timpului mâncai noroi.

    • fix asa era, mancai terci.

      dar oare cum iti cultivai manual, la sapa, campul?
      cum scoteai din terci 3000-4000 de calorii pe zi?

      e atat de usor sa nu fii cretin, e atat de usor sa gandesti.

      53
    • Foarte corect. Parintii mei au copilarit in anii 50, cand era cam foamete. Taica-meu imi povestea ca nu aveau bani decat de carne o data pe saptamana. In schimb, strabunica, Dumnezeu sa o ierte, putea sa faca si zece feluri de mancaruri de legume, fara sa se repete. Evident, si mestesugul acesta a disparut de multa vreme (strabunica era casnica, ea administra banii familiei, asa erau vremurile)

      90
  12. Astea sunt consecințe logice ale industrializării, repet și eu ideile de mai sus:
    – agricultura nu mai este locală și sezoniera, produsele trebuie să fie capabile să fie transportate și ținute pe raft câteva săptămâni, rezultă că s-au selectat soiuri mai rezistente, care cresc mai rapid și nu neapărat mai gustoase
    – toți mai puțini lucrează în agricultură sau măcar au crescut la țară să vadă cum arată fructe și legume adevărate, de aceea vor cât mai mari și cât mai arătoase, exemplul clasic e cu roșia la care gena care îi dă culoarea uniformă are influență și un reducerea conținutului de zahăr, așa că roșia cu cât arată mai bine cu atât are gust mai slab
    – se pompează tot felul de pesticide și chimicale pentru creșterea producției și a profitului, uitați și acum protestul fermierilor care, printre altele, se opun măsurilor de a face mâncarea mai ecologică pentru că îi arde la buzunar, iar conservatorii ii aplaudă că focile că se potrivesc pe prejudecățile lor anti-verzi

    72
  13. 1) Mancarea in europa avea un gust meh si acum 100 de ani si acu 200 de ani si acu 300 de ani samd … De asta a fost nebunie secole de-a randul cu adusul mirodeniilor de pe alte continente.

    2) In ultimii 70-80 de ani mancarea a devenit mai nasoala la gust dintr-un motiv simplu: toata lumea s-a tampit cu ideea ca e prea multa grasime in alimetatie. In momentul in care scoti grasimea din alimentatie, ai omorat gustul (si trebuie sa bagi zahar si MSG ca sa il readuci cat de cat).

    3) Cand vine vorba de carne, mai mare mi-ar fi grija pentru uzul extrem de antibiotice in cresterea animalelor decat pentru gust…

    188
  14. Realitatea e că, exceptând cazul în care îți crești tu personal porcul sau leguma, habar nu avem ce mâncăm. Nici de la supermarket, nici de la băbuța simpatică de la piață (am avut situații în care tipa de la care cumpăr a refuzat să-mi vândă un anumit produs). Așa că navigăm cum putem.

    Ca unul care evită chestiile procesate, sunt însă șocat de … cât de dulci sunt chestiile dulci dar mai ales cât de sărate sunt alea sărate. Ori m-am dereglat eu din cauza regimului personal, ori ăștia din industrie nu mai au nici o limită.

    240
  15. Eu traiam cu impresia ca succesul puiului crescut de omenire este tocmai lipsa gustului. Sursa de proteine ieftina si eficienta careia ii dai tu ce gust vrei cu ierburile crescute langa.

    103
  16. Daca-ti plac d-astea da ‘telectoali ti-as recomanda:
    „Thinking Fast and Slow”

    20
  17. Da asa este, in plus de asta mai puteti adauga si lipsa totala de skill in ale gatitului pe plaiul mioritic. Se mananca mult si prost, se gateste putin si totusi prost… de aici se trag toate.
    Tipul ala cu Flavors or Romania, a mers si a vazut el zone si traditii… in afara de mancare taraneasca si de duzina, nimic special. Noroc ca a mai dat de un vanat din cand in cand… dar asa mai rar

    15
  18. Și se zice că nu mai citesc românii

    32
  19. Personal, am ajuns sa am mai multe incredere in supermarket-uri ca in piețe, din Iași fiind. Știu vreo 2 persoane care vând pe acolo și iau cu tirul din TR. Nu, nu Teleorman.

    Știu ca la Brașov aveți în piețe secțiuni cu producători locali, unde isi pun numele firmei, data recoltării, toate detaliile. Cat de corecte or fi, știu ei și, teoretic, autoritățile. La noi, bucuros sa fii dacă îți afișează prețul.

    50
    • Așa e peste tot. La fel e ca și schema aia cu statul la marginea DN-urilor cu chestii pe raft care sunt cumpărate din depozite de la turci de fapt.

      În român nu poți avea încredere în om sub nici o formă, comunismul ne-a distrus orice urmă de etică, trebuia să dai din coate maxim ca să supraviețuiești și unii au rămas și azi cu fix aceleași obiceiuri și reflexe care greu le mai scoți.

      Singurii în care am încredere sunt românii care au fost afară și revin în țară să deschidă tot felul de afaceri mici, ăia mai au un simț al răspunderii și fac produse ok. Dar acolo intervine hipstereala și le vând la prețuri de te rupe. Dar până la urmă pot garanta că ce-i pe etichetă e și acolo ceea ce ‘producătorii’ din piețe nu prea pot garanta.

      71
  20. unu’ n-ar zice aici ca mănâncă ceapa crăpată cu sare si oțet.

    blog de burghezi

    30
  21. „, când nu aveai nevoie de mirodenii pentru a mânca un pui gustos”

    primele corporatii au fost create FIX pentru a aduce mirodenii sa mananci ceva gustos

    20
  22. Și carnea de pui actuală are gust numai cu sare și piper. Indiferent dacă e de crescătorie sau de curte țărănească tradițională. Doar că trebuie să știi cum îl pregătești. În ambele cazuri. Texturile diferă.
    În schimb gusturile noastre au devenit mai sofisticate. înainte nu știai ce e aia curry sau chilli sau bbq…. Fiindcă nu era.

    00
  23. Anul trecut, am citit câteva cărți cu adevărat revelatoare. Primul titlul pe care îl recomand este ,,Creșterea economică, o amăgire”, scrisă de David Pilling. Urmează ,,Înțelegerile care au schimbat lumea”, de Jaques Peretti, ,,Dolari și rațiune”, de Dan Ariely, ,,Postcapitalismul”, scrisă de Paul Mason. Mulțumesc!

    11

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.