Blogul ăsta are o lungă istorie în a lupta împotriva cifrelor și logicii, și subiectul de azi nu face excepție.
Ălora care insistă cu “stai mă, că rata mortalității e de 2%” sau “au murit mai mulți oameni de gripă anul ăsta” și compania, le doresc să facă un exercițiu simplu. Să găsească niște părinți disperați că al lor copil de sub 10 ani are o formă rară de cancer sau niște familii ciuntite de accidente rutiere, cazuri din astea amuzante, și să le explice lor cum funcționează statistica asta. Așa, cu calm și cu sânge rece. Să o dea din top nu pe net, ci față-n față cu oamenii ăștia.
Hai, coae, ce mare brânză, cancerul omoară 0,2% din populație, și oricum e mic, nu vă atașaserăți de el prea mult. Sunt destui de adoptat, hai, gata cu plânsul!
Trebuia să meargă mai încet, dar 40.000 morți nu sunt așa mulți la o populație de 20 milioane. Statistic, sunt nimic.
Da, cifrele sunt bune, dar argumentația lor în timpul unor evenimente nefericite e cretină. E cretină pentru că nu știi dacă tu vei fi amuzantul care va pleca între patru scânduri.
