Bricolajul în comunism…

Azi, încărcam ceva în mașină și am realizat ceva: dacă voiai să cumperi orice legat de bricolaj pe vremea lui Ceaușescu, nu prea puteai. Magazinele de feronerie erau mai sărace ca un cuplu de profesori universitari: câteva ciocane, câteva lopeți, câteva cuie, dacă mai aveau și 2-3 tipuri de vopsea era deja lux.

Și atunci, oamenii care aveau nevoie de orice altceva ghiciți de unde le luau. O izolare de balcon, o țeavă, un robinet, orice. Exact: de la oameni care le puteau fura de la serviciu. De asta se fura atât de mult de la fabrică, pentru că toți știau că puteau da mai departe acel ceva. Orice. Orice capăt de țeavă, orice bucată de funie, orice sac, orice bucată de 10×10 de lemn sau de fier.

Când era atât de simplu să le ia banii românilor legal: bagă-le în magazin. De ce să cumperi blugi de la polonezi pe sub mână când îi puteai lua din magazin? De ce să cumperi clasoare (pentru tineri: erau ca un fel de wall pentru timbre)(timbre sunt chestiile alea care se pun pe scrisori)(scrisorile sunt emailurile printate trimise prin poștă) pe sub mână, la preț triplu, când puteai să le cumperi legal? Nici un economist al erei ceaușiste nu a făcut legătura dintre “vindem zeci de mii de timbre” și “vindem doar 3 clasoare pe an”, de aia sistemul a dat faliment.

revolutie-27

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

71 comentarii

  1. Nu era chestie ca nu gaseau in magazine – oamenii erau mult mai inventivi / descurcareti ca in ziua de azi.

    Barbatii la vremea respectiva isi faceau singuri lucrurile care le lipseau in casa si care azi sunt in toate magazinele… uscatoare de haine, suporti brad, sanii, tavi.
    Nu se gaseau in comert chestii care tineau de distractii si orice avea legatura cu entertainment-ul.

    Existau produse de bricolaj doar ca nu erau atatea modele. Toata lumea avea acelasi tip de ciocan, aceleasi bibelouri, rame de tablou, etc.
    Goana era dupa „a fi diferit” , dupa produsele de import.

    00
  2. Se fura foarte mult pe hartie iar cand „Nicsor” se ducea sa vada cum e recolta lui cica erau stiuleti legati de porumb ca sa dea bine la calcule, cum cizmarul nu se uita mai atent el facea calcule cam cat ar trebui sa iasa recolta si aia era, iarasi teapa pe hartie.

    https://imgur.com/TZre2Np.jpg Tovarasi!

    00
    • Ceasca avea la una din vile (pe la Snagov parca) o parcela cu porumb de care se ingrijea gradinarul de acolo. Iti dai seama ca era cel mai cel soi de porumb, care avea parte de apa si ingrasamant in cantitatile ideale de la un agronom care doar asta facea.

      Cand culegeau porumbul, Ceasca stia exact cat s-a facut pe parcela de 100mp sau cat era si stia cat trebuie sa iasa la hectar. Care era prostul sa raporteze mai putin?

      00
    • Mai era un banc:
      Cica intr-o comuna la CAP a fatat scroafa 4 purcei din care doar 1 a trait, restul au murit de foame.
      Seful de CAP, nu putea sa raporteze doar 1, a zis ca sunt 2 purcei.
      Seful de raion nu putea sa zica doar 2, a zis 3.
      Si asa mai departe, a ajuns la urechile lu Ceasca ca in comuna X la CAP a fatat o scroafa 20 de purcei. Bucuros nevoie mare, asta a zis ca nah, oameni gospodari sa le lase lor mare parte din rodul muncii si a dispus ca din 20 de purcei sa trimita doar 1 la export.

      00
  3. …se cultiva creativitatea mesterilor ! cu un ciorap de dama se repara dacia 1310

    00
  4. „se fura atât de mult” – date fiind riscurile de atunci, indraznesc sa nu cred ca atat de mult.

    00
    • Nu ca acum, dar de furat se fura in draci.

      00
    • Ce riscuri?
      Infundai puscaria fara discutii sau comentarii daca ziceai ceva de partid sau se securitate.
      Dar in fabrici era o lege nescrisa ca toata lumea fura tot ce poate, nimeni nu era interesat sa priveasca in dreapta si si stanga si sa semnaleze cand lipseste ceva, pentru ca si ei furau la randul lor.
      Iar CAP-urile erau ale statului deci ale nimanui. Doi saci cu porumb te costau o sticla de tuica pentru paznic si da’i dracului de saci, ca nu le simte nimeni lipsa!

      00
  5. Boss, câteodată ești simplist… ca acum. Sau ca atunci când te lauzi cu 7m cu mașina.

    Înțeleg că ești bine și ai timp să îți pui întrebări existențiale, dar asta cu blugii de la polonezi…

    În decada 80-90, cretinul a vrut el să plătească tot ce era datorie și d-aia nu aveam nimic pe nicăieri. Probabil și d-aia a sfeclit-o.

    Ceea ce e bine, ca altfel eram în comunism si acum dacă e să ma iau după câți votează cu PSD.

    E de notorietate că în 89 românii doreau comunism cu banane și TV, nimic mai mult.

    00
  6. Sistemul a dat faliment pentru ca a lipsit motivatia de a munci. (PUNCT)
    Si atat. Restul sunt detalii spuse direct sau cu figuri de stil si exemplificari.

    00
  7. Stiu caz sigur, bunicul mergea pana pe la constanta pentru niste prapadite de jaluzele de geamuri, pana la baia mare pentru coturi si burlane de soba, pana la comarnic pentru cuie, etc. Are chitante pentru tot ce a cumparat si si-a notat si de unde. Era greu, noroc ca era trenul ieftin desi facea muuuulte ore.

    00
  8. Daca se bagau in magazine nu mai vorbeam de „era ceausista” si de toate lipsurile ei.

    00
  9. Pierzi din vedere un lucru simplu: Datorita unei economii de rahat, care nu producea mai nimic valoros, banii romanesti nu aveau aproape nicio valoare in acea perioada in raport cu exteriorul. OK, ok, cursul oficial sa zicem ca era 18 lei la un dolar, dar in realitate, in produse tangibile, cu cei 18 lei nu puteai cumpara mai nimic si cu atat mai putin ce puteai cumpara cu 1 dolar. Adica daca tu importai un clasor sa zicem cu 1 dolar, si il vindeai cu 20, nu cu 18 in Romania, ramaneai cu 2 lei cu care nu puteai face nimic, nimeni din exterior nu iti dadea (tu fiind statul roman) un dolar pretios pe leii tai pentru ca se stergea la c*r cu leii tai, nu avea ce face cu ei. Leii in perioada aia erau un simplu token intern, o conventie interna care nu avea valoare decat in micuta si autarhica Romanie, puteai sa schimbi cu ei doar saracia mea pe saracia ta. De-aia nu gaseai nimic de import, iar din productia interna se dadea totul pentru cei cativa dolari furati de Voiculescu, Ceausescu, Xulescu etc.

    00
    • ok. explică-mi ceva simplu: de ce rușii și polonezii veneau să vândă chestii la noi, dacă banii noștri nu aveau valoare?

    • Paritatea leuvs rubla exista pt ca amandoua monedele erau irelevante. Adica vindeai o pereche de chiloti si luai 3 lei, ii schimbai pe o rubla si asta era, dar cu rubla aia nu puteai cumpara niciun dolar pt ca strainii cu dolari se stergeau la cur si cu rublele.

      00
    • Cu paritatea monezilor era mai simplu: se facea un fel de troc.
      De exemplu se pleca de la noi cu salam de Sibiu (luat cu spaga de la gospdaria de partid) si cu coniac Unirea (luat cu spaga de la alimentara sau furat de-a dreptul de la fabrica) si se venea de la polonezi cu dresuri, sapun, vodca si caciuli de blana care se vindeau aici.
      La final ieseai pe plus, spagile date fiind echivalentul comisionului de schimb valutar. :)

      00
    • @zoso: Nu stiu de rusi si polonezi dar ungurii care faceau bisnita pe la noi nu plecau cu lei inapoi in Ungaria. Cumparau in schimb de la noi cu lei produse care nu se gaseau la ei. Si la fel faceau si romani care aveau dreptul ala de mic trafic de frontiera. Leul a devenit convertibil prin 90 si un pic sub guvernarea Roman si atunci a inceput si inflatia. Asta pentru ca, pana atunci, pe hartie, un dolar era cotat pare-mi-se la vreo 15 lei iar o marca vest-germana mult mai putin. Dar schimbul de valuta nu se putea face legal in Romania tocmai pentru ca rata de schimb era fictiva. Am avut un unchi care lucrase ca specialist in afara prin ceva tari arabe si se intorsese cu cateva mii de dolari si putea cumpara orasul intreg daca ar fi fost de vanzare.

      00
  10. toate economiile astea „pe cartela” dau faliment. Pur si simplu munca ta nu mai poate fi transformata in bani cu care sa cumperi produse.
    nemtia dupa razboi si-a revenit cand a trecut la o economie libera (bine, si cu ceva bani de pe la americani si cu multa munca)

    00
  11. Aș fi terminat casa în 300 de ani dacă eram pe vremea aia. De fapt, n-as fi putut avea casă. Primeam gratis o garsonieră de la stat.

    00
  12. Nu de aia a dat faliment economia din Romanistan. Falimentul a venit din investitiile proaste in metalurgie si nu numai si caderea acordului cefta. De furat se fura dar nu te gandi ca era ceva mega exagerat.

    00
    • Economia socialista, fiind una planificata de stata si nu libera, avea dificultati in a deveni brusc competitiva si capabila de a intelege macanismele economiei libere atunci cand produsele ar fi iesit la export (amintiti-va ca in scoala materia se numea Economie Politica). Asa ca si la nivelul exportului economia era tot una planificata, intradevar, prin tratate in blocul comunist si statele satelite, care decideau in mare care tara ce produce si ce exporta.
      Era cam ca in biblie. Totul avea sens dar doar din interior, doar citit in cheia sistemului. O data ce Rusia si restul tarilor au rupt lantul, sensul a disparut. Privatizarea de dupa 89 a fost una paguboasa, facuta nu pentru competitie si export, ci pentru a crea repede o clasa de intreprinzatori bogati si indatorati partidului si sistemului.
      Cu tot smenul care a fost privatizarea SIDEX, din vestita gaura neagra a economiei din anii 90, a devenit repede profitabila pentru Mittal. Bine, pana la criza.

      00
    • Ai tu dreptate cu falimentul dar sa stii ca se si fura.

      00
  13. De ce sa le bagi în magazin când poți sa le vinzi în exterior pe dolari. Dolari de care înfometata economia. Nu eram izolați ca Coreea de Nord, aveam nevoie disperata de dolari în ’80.

    00
  14. Daca vreo intamplare te duce prin Rosiorii de Vede ai sa remarci ca foarte multe balcoane arata ca vagoanele CFR. In sensul ca sunt inchise cu tabla ca aia de vagoane si cu geamuri cu cheder, d-alea rotunjite de la trenurile vechi. Nu ai cum sa nu faci legatura.
    Cand am ajuns prima oara in orasul ala am ramas uimit de stilul de „design” . Sigur acum au mai pus termopane.
    Hint: Era o fabrica de vagoane acolo.

    00
  15. Esti un geniu, nu m-as fi gandit la asa ceva…

    00
  16. Si de ce sa le bagi in magazine daca poti sa dai oamenilor DOAR banii de care au nevoie ca sa manance cartofi o luna? Daca bagi chestii de bricolaj si hobby in magazine ce faci? Inseamna ca oamenii au sa-si doreasca, au sa vada ca nu prea au cu ce etc.
    Iar solutia cu furtul era simpla, pentru ca totul era „al poporului” si deci al nimanui. Si pentru ca oamenii nu mai aveau valori si repere morale pentru ca de fapt cei mai multi nu mai erau oameni. Doar niste animale sterse care trebuiau sa puna umarul la propasirea capitalismului. Iar cei care mai erau in stare sa gandeasca ajungeau inevitabil sa gandeasca „contra”.

    00
  17. Eh, se gaseau si chestii interesante la feronerie pentru vremurile de crunta plictiseala. Miniu de plumb, bronz aluminiu…

    00
  18. Aia cu investitiile proaste in metalurgie e gogonata.
    Fabricile erau ok, valorificarea produselor era defectuoasa.
    Am un unchi care lucreaza acum la turnatorii in SUA. A lucrat in tinerete la CUG in Cluj. Turnatoriile de acum din SUA sunt inferioare tehnologic decat la ce a lucrat el in tinerete. Si la noi rebuturile erau de genul 5% din piesele turnate. La americani se invart rebuturile pe la 70%. Nu toate lucrurile erau aiurea, oameni pregatiti existau pe atunci.
    Bine ca a picat regimul, pacat ca ne conduc aceiasi incapabili. Cei valorisi sunt plecati din tara sau tinuti departe de functiile importante.

    00
    • rebuturi 70%? Las-o ca macane

      00
    • hai las-o

      00
    • „sunt inferioare tehnologic decat la ce a lucrat el in tinerete. „. La propozitia asta m-am oprit.

      00
    • Da, de bine ce era a plecat unchi-tu. Cea mai industrie tare avea Romania, sigur.

      00
    • poate 0.7%, nu 70% rebut ca mai ieftin luau la pila de la inceput

      00
    • Fabricile erau OK, produsele pe care le faceau fabricile nu prea erau OK. Azi combinatul de la Galati produce singur cam toata cantitatea de otel de care are nevoie Romania si lucreaza cam la o zecime din capacitatea de dinainte de 89. Si inainte mai erau si alte combinate. S-a investit masiv in siderurgie dupa model sovietic uitand ca:
      1. Noi n-avem suficiente resurse ca sa sustinem asa o productie.
      2. Cam toate tarile dezvoltate aveau siderurgie de vreo 200 de ani. Nu prea aveai unde sa exporti productia.

      Pe scurt, dupa cum spunea proful meu de economie din faculta, importam fier si carbune pe valuta forte si cu produsul finit faceam troc in CAER. Asta e reteta perfecta pentru dezastru. De aici a venit foamea de valuta din anii ’80.

      Si referitor la rebuturi: pana una alta la americani piesele interschimbabile sunt chiar interschimbabile. La noi se potriveau numai dupa ce erau „convinse” cu ciocanul.

      00
    • Ignoranti, ignoranti peste tot.

      00
    • Și cum de n-au dat faliment cu 70% rebuturi?

      00
  19. Cum poţi să spui că nu erau atunci chestii în magazine? Am văzut eu la Telejurnal. Erau de toate. Chiar şi caşcaval.

    00
  20. You totally missed the point.

    Doar nu iti inchipui ca lipsa din magazine a o gramada chestii in toate economiile planificate central era ceva intentionat?

    Fix lipsa chestiilor din magazine, cartele, cozi, lipsuri si in general productivitate scazuta sunt consecintele neintentionate dar inevitabile ale planificarii de la centru. Toti economistii aia de care vorbesti au facut legatura aia. Decat ca era imposibil sa faca asta, economic vorbind. Si fix din cauza asta asta capitalismul si piata libera sunt superioare.

    00
  21. taica-meu a facut o extensie la casa. norocul ca seful cooperativei „constructorul” ii fusese elev si il anunta cind primeau marfa. si a pardosit toata casa cu parchet pentru ca era singurul accesibil. un kitsch, dar trebuia sa improvizezi. tin minte cit de greu a reusit sa faca rost de o nenorocita de cada. mica, de copii, mari nu mai aduceau. asta in conditiile in care avea fosti elevi ici si colo, iar maica-mea, care nu se pensionase inca, avea seralisti. seralistii erau mana cereasca, vinzatori, soferi pe la diferite fabrici, croitorese, rtc. adica aveam pile. bonus, poarta, din fier, a facut-o pe meditatii. adica meditai un prost pentru treapta si, in loc de bani, ta-su iti aducea obiectul mult dorit in fata portii. la un moment dat, a dat meditatii la copiii sefului militiei pentru benzina. mai exact, ca sa mearga impreuna la peco si sa ii zica benzinarului „fa-i plinul”.

    00
  22. Tu judeci cu mintea de acum situatia de atunci…

    Nu avea nimeni o viziune relativ globala asupra acestor lucruri la momentul respectiv.
    Majoritatea oamenilor erau preocupati de griji cotidiene, cele primordiale din piramida lui Maslow. Restul – erau preocupati sa se imbuibe ei.
    Cine plm sa ia lucrurile astea in serios…

    00
  23. „scrisorile sunt emailurile printate trimise prin poștă” ? Credeam ca le trimiteati cu porumbei voiajori

    00
  24. Off Topic,
    Salut, Vali
    Am un site de afiliere și doresc să folosesc diacritice atunci când fac descrierea unui produs. Dacă le folosesc este posibil ca Google să mă penalizeze? Am căutat ceva articole despre acest aspect dar toate-s vechi, de prin 2012. Te întreb pe tine pentru că tu ești la curent în privința asta. Mulțumesc frumos.

    00
  25. Clasoare se gaseau la filatelie, nu trebuia sa le iei pe sub mana. Am avut si eu vreo trei – patru.
    Timbre insa…da, acolo trebuia sa faci un pic de trafic. Ah, YAR-uri nestampilate.

    Aveam o gluma buna cu bricolaj dar te-ai fofilat fin – ai zis ca „incarcai ceva in masina”, dar nu este chiar evident ca incarcai ceva de la Hornbach (desi toti stim ca asta incarcai), deci te prind data viitoare. You are being watched!

    00
    • la mine in zonă găseam timbre, dar nu aveam clasoare. a dat mama 100 lei pe unul cu copertă roz, era cât un a4 de mare. a fost cea mai de preț chestie pe care o posedam.

  26. Am auzit un zvon ca pe vremea lui Ceao orice om din Pitesti avea doua Dacii – una pe care o conduce si una bucati, acasa.

    00
  27. Se fura si poze de pe net fara a preciza sursa.

    00
  28. „De ce să cumperi blugi de la polonezi pe sub mână când îi puteai lua din magazin?”

    Pentru ca iti trebuiau $ ca sa aduci blugii aia in tara. Si tara avea nevoie de $ ca sa isi plateasca datoriile. Si asta ca sa vinzi blugii pe lei ?

    00
    • Bravo. Ma gandeam cat va dura pana isi da seama careva. Asta era intr-adevar un mic detaliu. Dar de fond. Bineinteles ca economistii erau prosti . Lol

      Daca ar fi venit cineva sa ne vanda chestii de import pe lei, ar fi fost in toate magazinele. Si sa isi fi schimbat ei leii in dolari oriunde ar fi vrut , de preferat la BNR.

      Si nu , alea produse in Romania , e clar ca nu aveau ce sa caute in magazin, ca erau exportate , iar daca nu se puteau vinde la export la ce bun sa le produci , ca nu puteai plati datoria tarii cu ele , in speta nu puteai folosi munca puletilor pentru asta.

      Seara buna , gen .

      00
  29. Nici tu nu-ți mai amintești fidel detaliile. ”scrisorile sunt emailurile printate trimise prin poștă”. Poate scrise de mână. A avea o mașină de scris (înregistrată la poliție sau securitate) era un lux de care puțini beneficiau.

    Am cunoscut o persoană cu mașină de scris acasă. Pentru că avea mașină de scris, primea uneori de la uzină sarcina de a scrie niște mii de fluturași cu diverse comunicări ce urmau să fie distribuite oamenilor muncii. Și muncea aia acasă de-o dureau degetele, inclusiv nopțile, cu mai multe foi și indigouri între ele pentru productivitate, dar tot încet ca melcul mergea. Culmea, era singura întreprindere care avea și un copiator în dotare, dar nu era folosit. Se ținea într-o cameră șeif, unde numai securistul întreprinderii avea cheia.

    00
  30. Uite aici, in zilele noastre: https://www.youtube.com/watch?v=GjbIMr4HnHM

    nu ca la Lidl :)

    00
  31. „Nici un economist al erei ceaușiste nu a făcut legătura dintre “vindem zeci de mii de timbre” și “vindem doar 3 clasoare pe an”, de aia sistemul a dat faliment. ”

    Boss, norocul nostru ca nu esti mai batran si ca nu esti economist, ca faceai legatura intre clasoare si timbre si salvai comunismul.

    Sistemul era falimentar din motive mult mai complexe si mai greu de evitat. Nu poti inlocui piata libera nici macar cu 10.000 de economisti destepti, ca sa nu mai vorbesc de 200 de economisti dobitoci, cum era cazul comunismului la noi.

    00
  32. Zoso, tu chiar nu ai trait vremurile alea si habar nu ai. In primu rand pe vremea lui ceausescu se gasea cam orice aveai nevoie. Erau de toate dar tu putoi fiind ce sa stii. Se gaseau blugii de toate culorile, gaseai incaltaminte si haine care te tineau si zeci de ani, o pereche de ghete o purtai zi de zi cate 5-6 ani si nu aveau nici pe dracu, acuma dupa 3 luni le arunci, erau de piele nu imitatii ca acum de iti imput picioarele.

    Dezinformezi tineretu din ziua de azi, noroc ca mai suntem unii care au trait vremurile si stiu. Pe vremea lui ceausescu familia mea a trait foarte bine, ca multe altele.

    Mergi pe strada si intreaba pensionarii. Toata lumea avea de munca, toata lumea avea ce pune pe masa, toata lumea isi permitea sa se imbrace, acum pensionarii mor de foame ca nu se pot descurca cu pensia, nu le ajunge nici macar sa isi plateasca tratamentu, daramite intretinere la bloc, o haina, o bucata de carne. Tinerii ce fac? Stau cu parintii si foarte multi pe banii lor.

    Cozii sunt si acum ca si atunci, da mai erau probleme de aprovizionare dar acum degeaba gasesti daca nu ai cu ce cumpara.

    00
    • Amice, esti dobitoc!

      00
    • Sigur că da, te căciuleai coișpe ani pentru un apartament și sugeai p.la pentru repartiții, erai ignorat la locul de muncă indiferent cât de bun erai dacă nu erai membru de partid, trebuia să te scoli de la ora 4 si să stai la coadă să prinzi când se bagă adidași (picioarele de porc aveau numele ăsta genial) sau gheare de găină. Banane vedeai doar în poze, rar prindeai din alte părți. Ciocolată mâncai o dată pe an când ajungeau alea de la comenzi din China cu miere. Și în general dacă iți permiteai să comentezi ceva de față cu „prietenii” aveai toate șansele să ajungi pe stradă sau mai rău, prin beciuri.

      Dar în rest era bine, aveam di tăti…

      00
    • e troll, nu te agita.

    • Cine muncea avea bani. Avea bani sa se intretina si sa manance pe vremea lu ceasca. Se gaseau in magazine de toate, ciocolata din china, banane, chiar orice. Probabil pe la bucuresti s-a dus lipsa da in restu tarii chiar erau.

      Nu mai mancati rahat fratilor.

      00
    • Mihai, Andreea voi vorbiti serios? Chiar se gaseau de toate? Unde?
      Ca eu n-am vazut banane in magazin pana in ’90, portocale vedeam de maxim 2 ori pe an si erau niste cozi de murea lumea acolo. Coada la paine, lapte era zilnica……
      N-are rost sa mai zic…

      00
    • @Andreea
      Cati ani ai, tovarasico?
      Una e sa mananci cacat elegant, cu furculita si cutitul, alta sa il mananci cu mana, asa, ca tine.

      00
  33. nici blogheri nu erau pe atunci.

    00
  34. Greșeala a fost că nea Nicu încerca să exporte o serie de produse ce nu aveau cerere în afară, deci pendula valută.
    Vrei să vezi idee de succes în comunism? Lil Kim al Coreei de Nord exportă forță de muncă în China și Rusia și primește câteva miliarde de $ pe an în schimb. Business. Că mai mor muncitorii după 20 de ore de lucru, e partea a doua, important e să fie bine pt patrie, ceplm.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube

Alte articole

Alte linkuri (mostly NSFW)