Brandul personal #1

Nu iti construi un brand personal. Este cea mai proasta directie in care iti poti folosi resursele. Nepasarea valoroasa este preferabila spoielii lipsita de substanta. Fereste-te de oameni care fac eforturi sa isi construiasca mai intai brandul. (sursa)

Ce vrea Mugur aici să spună e destul de simplu: nu trebuie să lucrezi pentru a crea un brand personal, ci trebuie să lucrezi la acele proiecte care adaugă valoare brandului tău personal.

Scopul unui om normal nu este să fie cunoscut ca “gigelul cu freza papagal zburlit” sau “gigelul care e secretară la BCR”, ci “gigelul care face aia și aia”. Diferența dintre cele două e sublimă, dar ea există și am mai vorbit despre ea: unii oameni adună obiecte, alții experiență și experiențe.  Unii se grăbesc să își pună titluri pompoase pe cărțile de vizită și pe fb, alții preferă să fie cunoscuți în piață că știu și fac chestii.

Varianta în engleză e aici.

dsc00550

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 3$

15 comentarii

  1. Degeaba ai ‘brand’ in spate daca esti muci cand esti pus la treaba.

    00
  2. Articol de referinta aici

    00
  3. NOU
    #3

    Zici că ești Pera Novacovici 🙂

    00
  4. E bună ideea, e corectă demonstrația și în textul sursă, și aici. Numai că, după părerea mea, e o predică pentru cor, cum zic americanii. ca prezenții care sînt mustrați pentru colegii absenți. Adică cei care cred în așa ceva vor aproba, ceilalți, care nu cred, vor merge tot așa înainte. Pentru că vor crede că, de fapt, lumea le vrea răul și că în viața asta trebuie să fie și ei un brănduleț, brănduț…
    Dacă ar fi să parafrazăm cele zece porunci, atunci asta ar fi așa : Să nu-ți faci brand cioplit!

    00
  5. Ai uitat să pui link către Negrea. 😆

    00
  6. NOU
    #7

    stiu un tip, a terminat scoala profesionala (inceputul anilor ’90), apoi a mai facut la seral un an si a luat bacalaureatul, l-au luat in armata, unde a si ramas apoi ca angajat la intretinerea masinilor, a facut la FF o facultate de sociologie (privat, categoria a III-a sub spirut haret…undeva prin cluj) si s-a angajt pe un post mai mare in armadă, unde freca menta toata ziua, pana ce s-au stricat trebile si p’acolo. unde apoi sa mergi daca esti aproape de 40 de ani si nu sti face nimic, insa ai facoltate? invatamant. a frecat menta pe acolo ca suplinitor cativa ani, nereusind sa se titularizeze (note sub 5 la scremerile avute), insa omul (pe baza diplomei de trei parale) si-a facut firma de servicii specifice, a facut un master la spiru si a incercat apoi taman doctoratul, unde l-au respins cu totii. insa in cele din urma a reusit la ……..GEOGRAFIE. asadar profesionala mecanic auto-armata-mecanic in armata-facultate FF privata „sociopsihologie” (de unde strutocamila asta oare?), frecat menta la personal in aramda, suplinire in invatamant, master spiru in stiintele educatiei si doctorat in geografie (cu taxa, in curs…). iar acum, e chiar implinit, si la parinti le ofera carti de vizita. se prezinta in stilul „buna ziua, sunt doctor socio-psiholog popescu!” chiar radiaza cand poate sa-si spuan doctor.

    00
  7. NOU
    #8

    „i” desigur…

    00
  8. @Charles: frumoasa descriere ti-ai tras 🙂

    00
  9. aici aprob 😀

    00
  10. Habar n-aveam ca se poate construi brand personal fara sa ai ce „baga” sub el. Adica, sa construim forme fara fond :))

    00
    • @Madalin Blidaru: știi cum dădeau faliment agențiile imobiliare ca muștele prin 2009? eh, majoritatea agenților imobiliari de atunci aveau impresia că, dacă le intră clienți pe ușă și cer case ei știu meserie. e plină lumea de din ăștia.

  11. @charles bronson: Nici macar nu este doctor sociolog-psiholog, este doctor in geografie. Sa-l salutati cu „Saru mana dom` doctor geografic. Salvati Romania ca s a ratacit pe harta” 😀 Sunt rau, stiu.

    00
  12. NOU
    #14

    @Andu
    Articolul la care faceți referire e (doar) un excelent cârlig pentru a atrage trafic și notorietate asupra autorului. Iar strategia principală – folosită de un om care știe ce vorbește – este să se ascundă în spatele unor non-definiții de genul „omul nu este brand (personal)” sau „brand is a gut feeling” pentru a șoca și pentru a provoca.

    Comentariile de sub articol sunt lămuritoare în acest sens și aduc argumente clare pentru utilitatea ideii de brand personal, care este în principal o ordonare conștientă a acțiunilor pentru un sine mai valoros și o imagine mai bună.

    Zoso folosește frecvent tactica lui OB (de la imagini cu femei semi-dezbrăcate, la agresivitatea bine calculată a limbajului, de la glumele cu tata în pușcările, la tratarea unidimensională a subiectelor complexe) cu aceeași țintă: șoc și provocare a audienței să intre în conversație. Dacă vrei, este și tactica preferată a lui M. Isărescu, care îi zice ambiguitate constructivă. Spun lucruri vagi, ca să înțeleagă fiecare ce vrea, după care fac pe deșteptul explicând cât de greșit înțelegeți toți totul.

    Oricum ar fi, OB s-a grăbit un pic cu epitaful: 🙂

    00
  13. NOU
    #15

    @charles bronson: Asa, si? A facut, a dres, si pana la urma o sa dea ortu’ popii. La ce o sa-i mai ajute „marile” lui realizari?

    Realizarile = zero barat in fata mortii.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube