…doar ca să nu mai aud discursuri stupide de la primarul care nu face nimic pentru școală, de la popa care bagă religia pe gât și de la polițistul care nu vede traficanții de droguri și agresorii care dau târcoale școlii.
Plus directorul, a cărui ocupație este să șmenuiască fondurile școlii.
Cum își mai fac ei talentul? Cum mai pierd timpul părinților și copiilor cu prostii? Cum se mai dau în spectacol?
Cât despre greva profesorilor, nimic despre simplificarea programei? Nimic nimic?!
Unde ai mai vazut tu greva facuta ca sa mearga bine institutia in folosul beneficiarilor? Greva se face ca sa nu ne pierdem privilegiile si sa nu schimbam sistemul in care toti ne facem ca muncim, in timp ce scoatem pe banda rulanta generatii de analfabeti functional.
Da, pentru ca daca le propui un sistem de bonusare bazat pe rezultatele elevilor, niciunul nu va fi de acord.
si cum masori obiectiv rezultatele?
@barbulescu prin bonus
@barbulescu, exista destule metode de analiza.
1. Cati elevi au terminat anul scola (nu au ramas corijenti/repetenti/etc), raportat la cati s-au inscris in anul respectiv;
2. Cati elevi au mers la olimpiade si alte concursuri scolare si ce rezultate au avut;
3. Cati elevi au luat examenul de Bacalaureat in sesiunea din vara (dar raportat la numarul de elevi inscrisi in anul scolar, nu la cati au dat examenul).
O sa-mi spui ca unii profesori au ghinionul sa predea la o scoala cu elevi mai slab pregatiti. Dar si acei profesori, daca vor un salariu mai mare, pot sa se zbata sa ajunga la o scoala de prestigiu, unde sunt elevi mai pregatiti.
Sistemul nostru actual de învățământ favorizează oamenii care nu ies din „pătrățica” lor și care nu gândesc out-of-the box. Un profesor este considerat bun, dacă elevii săi au note mari la BAC, mai ales dacă e nu e la un liceu cu tradiție olimpică. Practic, nu contează calitatea actului de predare, ci capacitatea elevului de a mempra și reproduce informații.
Uite de exemplu la limba și literatura română: Un elev poate lua ușor nota 9 și asta ar fi meritul profesorului lui de clasă, nu? Doar că, vedeți voi, majoritatea elevilor „tocesc” efectiv comenariile de la subiectul III și profesorul devine dispnesabil în acest fel. Sigur, nu toți fac asta, dar majoritatea apeleaază la metoda asta, pentru a nu-și pune în pericol viitorul.
Singura soluție ar fi schimbarea completă a programei și trecerea literaturii române la „și altele” și să se încurajeze lectura de orice fel (nu doar autorii canonici), analiza și gândirea critică. Elevii să învețe tehnici de analiză literară pe care să le aplice universal la orice text/poezie/nuvelă/roman/piesă de teatru pe care o citesc. Iar la BAC, să fie testată capicitatea de analiză literară și de gândire critică, nu memoria.
Orele de română ar trebui împărțite în ore de teorie liteară, urmate de dezbateri literare în care elevii să-și poată expune punctul lor de vedere, nu comentariul tocit scris cu ChatGPT sau reprodus cucânt cu cuvânt din „Comentarii de nota 10 pentru BAC-ul la Română – Ediția 2026”.
Dar asta nu se va întâmpla, pentru că e nevoie de muncă din partea profesorilor, plus că nu ne dorim o generație cărora le vin idei creative. Noi avem drumul nostru, Tovarăși!
@Andrei G – educatia nu tine de performanta si nu este firma privata. Eu sunt de acord cu ce spui tu, ca profesor, insa hai sa prezentam si reversul. Un elev este mai slab? Corigent, repetent, ghinion, eu am o norma de facut.
Pentru ca tu vrei ca eu, profesor sa fac performanta, corect? Performanta inseamna si selectie, ca degeaba iei un om de pe strada si il bati cu lantul, nu o sa iasa Messi din el, asa ca este dreptul meu ca profesor sa elimin toti acei elevi care nu se ridica la nivelul dorit, nu? Nu mai tragem de el cu un 5 amarat, il fortam sa faca doar scoala, zeci de teme si ore de munca suplimentara acasa, ii distrugem timpul liber si o parte din personalitate insa avem rezultate, facem un fel de robotel din el care stie doar scoala.
@Andrei G
Din pacate in invatamant nu e ca la multinationala, sa inveti ceva si sa te duci la interviu in alta parte.
Mai citeste un pic pana sa tragi o asa concluzie.
@Bigbear, ai 2-3-5 elevi care nu se descurca, tine de tine sa ii motivezi sa invete. Sa le prezinti materia ta in asa fel incat sa devina interesanta pentru ei. Cu siguranta ca nu toti vor reusi, dar acelasi lucru se va intampla si cu ceilalti profesori. Si ei vor avea cativa elevi care nu se descurca.
Si daca ai fi citit cu atentie, ai fi vazut ca nu am zis numai de performante de top. Am zis si de olimpiade, dar am zis si de numarul celor care reusesc sa aiba nota de trecere la examenul de Bacalaureat.
Mentalitatea asta cu „haide sa nu ii evaluam cu nimic pe profesori” a dus la sistemul actual in care nimanui nu ii pasa de ce se intampla la ore. De ce sa se agite profesorul X si sa pregateasca materiale pentru ora, in conditiile in care il vede pe colegul lui ca nu face nimic si ii lasa pe elevi sa se joace pe telefon in timpul orei?
@Andrei G nu stiu care dintre acele 3 metode propuse de tine ar face mai mult rau copiilor.
1. Cati elevi au terminat anul scola (nu au ramas corijenti/repetenti/etc), raportat la cati s-au inscris in anul respectiv; – copiii trebuie sa fie lasati corijenti daca nu ii duce mintea sa promoveze clasa sau nu au chef sa invete. Sa ii pastrezi si sa tragi de ei doar ca sa iti atingi tu un KPI e o prostie care se intampla in toate facultatile din tara.
2. Cati elevi au mers la olimpiade si alte concursuri scolare si ce rezultate au avut; – asta ar impinge profesorii sa lucreze doar cu cei care sunt mai rasariti si pot ajunge sa aiba rezultate la olimpiada. Plus ca noua nu mai multi olimpici per 100 de copii ne trebuie, ci sa ridicam media de educatie.
3. Cati elevi au luat examenul de Bacalaureat in sesiunea din vara (dar raportat la numarul de elevi inscrisi in anul scolar, nu la cati au dat examenul). – asta ii va incuraja pe profesori sa faca totul ca acei copii sa treaca bacul. Vor spori predatul de comentarii mura in gura si toceala inutila.
„Dar si acei profesori, daca vor un salariu mai mare, pot sa se zbata sa ajunga la o scoala de prestigiu, unde sunt elevi mai pregatiti.”
Asta va accentua si mai mult diferenta dintre scolile bune si cele slabe, fix ceea ce nu ne dorim.
@Andrei G – amesteci planurile, desi inteleg ce spui
„1. Cati elevi au terminat anul scola (nu au ramas corijenti/repetenti/etc), raportat la cati s-au inscris in anul respectiv;
2. Cati elevi au mers la olimpiade si alte concursuri scolare si ce rezultate au avut;
3. Cati elevi au luat examenul de Bacalaureat in sesiunea din vara (dar raportat la numarul de elevi inscrisi in anul scolar, nu la cati au dat examenul).”
1 – asta se face acum, trece toata lumea
3- la fel, dupa furtuna lui .. nenea ala din Franta cu camerele lui am revenit si incercam sa ii trecem pe toti si sa ii bagam in facultate – Sarumana doamna Abramburica
2- oliampiade si rezultate sunt cumva opusul lui „Cati elevi au terminat anul scola (nu au ramas corijenti/repetenti/etc)”.
Ai 30 de copii, ai cativa de 8-9 si cativa de 4, timpul este limitat si un singur profesor – ori vrei sa se ocupe de aia de 4 sa ii duca spre 6 ori vrei sa se ocupe de aia de 8-9 sa ii duca la 10 si la olimpiade?
” tine de tine sa ii motivezi sa invete” – nu, deloc. Tine de profesor sa il faca pe elev sa iubeasca o materie insa motivatia vine de acasa. Daca parintele ii spune copilului ca scoala e un moft, ca banii se fac din combinatii si ca el este cel mai destept si ca profesorul este prost, ca daca era destept nu era profesor ci smecher atunci copilul nu are motivatie si este obraznic.
Daca parintele stie cum sa il ia – sau rupe un par pe spinarea lui, old school, aceleasi copil o sa fie foarte motivat sa invete cat poate, ca sa nu strice taica-su alt par pe el.
Insa ideea ca profesorul trebuie sa motiveze copilul sa invete este gresita pentru ca acei copii sunt trimisi fortat la scoala. Daca tinea de profesor ar fii facut o prezentare cu 100 de copii, aia 20 care erau interesati de prezentare se duceau la scoala si restul de 80 ramaneau acasa sa se joace, nu?
@Andrei, nu te supăra dar ce spui tu este exact ce se întâmplă deja. Nu așa se face educație. Cu mentalitatea asta comunistă, jde mii de rahaturi de tocit, și mers la olimpiade, pe timpul liber și barba copiilor și a profesorilor.
Sper ca nu ești tată, și asta e motivul pt care insiști cu abordarea asta complet depășită, și ostilă dezvoltării copiilor, ostilă oricărui profesor care are un pic de habar despre didactică și pedagogie.
Dacă tu vrei să măsori performanță cu prostiile astea, în stil tipic românesc, se vor manipula cifrele la greu ca să iasă bine, și vor fi biciuiți copii ca sa tocească și mai mult.
Educația unui copil nu depinde exclusiv de profesor, calitatea educației ține de mulți factori de la programă și materii de studiu care țin pasul cu societatea și piața muncii, starea clădirii, disponibilitatea de materiale didactice, părinți, accesul la specialiști (doctori pediatri, psihologi, logopezi, etc, asistenți sociali).
Notele și câți olimpici ai sau câți trec clasa sunt un rahat cu ochi în a măsura calitatea învățământului. Plus ca se trișează și se copiază la greu iar profesorii evită să lase corigenți oricum (dintr-o multitudine de motive inclusiv volum de muncă). Deci ce evaluezi?
Uite aici masura: foarte puțini absolvenți de liceu se angajează, sau se înscriu la o facultate după absolvirea liceului.
Apoi, deși au absolvit 12 clase, un procent mare de elevi nu reușesc să treacă bacul. De ce? E o problemă cu nivelul de pregătire, cu examenul în sine, cu ambele?
De ce toți elevii stau și tocesc înainte de bac? Nu au fost suficienți 4 ani de școală? Au uitat tot? De ce uită? Nu cumva metoda de învățare e greșită? Cr înveți de fapt dacă tot ce faci e să memorezi ca boul?
@dny, in primul rand iti spun ca stiu cat de cat cum stau lucrurile. asta pentru ca atunci cand eram la liceu directorul isi dorea foarte mult sa il transforme in Colegiu National. Si pentru asta avea nevoie atat de niste rezultate mai bune ale elevilor, dar si de profesori cu grade inalte. S-a chinuit destul de mult sa atraga niste profesori buni, dar pana la urma a reusit.
Iar noi aici discutam de o reforma a sistemului scolar. Daca se implementeaza un sistem de bonusare bazat pe rezultatele elevilor, acesta trebuie sa fie insotit de niste regulamente care sa permita mutarea profesorilor de la o scoala la alta.
@Ioan C, sa presupunem ca tu ai dreptate si metodele propuse de mine sunt total depasite.
Tu ce ai face sa imbunatatesti sistemul de invatamant actual? Cum ai motiva profesorii sa nu mai fie lepre si sa fie mai implicati?
Lasa parintii… ca acolo este alta discutie.
Si daca dam vina numai pe parinti, atunci nu mai are sens nici o discutie legata de profesori si activitatea lor.
Spui ca nu este bine sa evaluezi profesorul in baza rezultatelor obtinute de elevi. Nu este bine sa analizam daca elevii raman la scoala sau o abandoneaza, nu este bine sa evaluam daca elevii se descurca la invatatura. Dar cum trebuie procedat?
PS: ai vazut ca unul dintre criteriile puse de mine este si procentul celor care iau nota de trecere la BAC, nu?
@Andrei G, problema cu verificarea performanței profesorilor/bonusarea lor este că această performanță ține de rezultatele unor complet și total alte persoane, de multe ori cu obiective/idei/opinii complet diferite.
1. există elevi, din ce în ce mai mulți pe care îi doare la patină de școală. nu le pasă. profesorul poa’ să stea în cap, să le prezinte cele mai mișto informații, să le aducă cirque du soleil sau pe Selly, nu îi interesează de școală. sau, în cel mai fericit caz, îi interesează vag de câteva materii, alea pt examene. sau poate doar să scrie și să citească, ca să-și ia examenul de conducere și să citească subtitrarea la telenovele (indiferent de țara de origine). ăștia sunt din ce în ce mai mulți în localități mici, în cartiere mărginașe, în anumite ”medii sociale”.
de asemenea, nici părinților acestor copii nu le pasă de școală. unii dintre ei denigrează școala sau își împiedică în mod intenționat copiii să meargă la școală, chiar și în cazurile în care, prin vreun miracol, copilul e vag interesat de școală. îi trimit la muncă, îi pun la muncă în gospodărie, nu le cumpără rechizite, le aruncă/vând pe cele pe care copilul le primește de la sponsori/primărie/whatever sau chiar îi retrag de la școală.
2. sunt copii pe care nu-i duce foarte mult capul. nu zic că au retard sau mai știu eu ce, dar unii au nevoie de explicații suplimentare, de mai mult timp, de suport, bla-bla. profesorul are alți 15-20-30 de care să se ocupe. chiar și cu cea dedicată atenție, 1 la 1, un astfel de copil nu va trece de 6-7.
3. ai o grămadă de studii și cercetări care spun că o grămadă de copii se duc flămânzi la școală/culcare zilnic sau foarte des. e un pic cam greu să muncești (chiar dacă munca înseamnă învățat) dacă ești în permanență mai mult sau mai puțin flămând și nu prea știi când sau ce o să mănânci data viitoare.
dar, în primul și în primul rând e complicat când performanța unei persoane este analizată exclusiv prin prin prisma performanței unei alte persoane.
nici măcar nu e ca la corporație, când munca ta depinde de munca unui coleg din alt departament sau poate unei alte persoane din altă firmă. pentru că, de obicei, și pe coleg și pe ăla din altă firmă îi interesează și pe ei să fie rezonabil de performanți ca să nu-și piardă joburile.
pe când, în cazul profesorilor, cealaltă persoană fie nu este interesată să fie performantă, fie nu poate fi performantă din motive care nu au nicio treabă cu profesorul.
@Andrei G – hai sa vin eu cu o idee diferita – un sistem de testare si evaluare a copiilor in anonimat, adica sa fie evaluat elevul 214 – fara sa stii ca ala este baiatul lu’ domn primar – si apoi sa primeasca hartie oficiala parintii cu rezultatele.
Si cand se mai intalneste parintele cu profesorul sa ii arate frumos – uite, al tau e prost, astea sunt rezultatele, asta e personalitate, asta e iq-ul, de unde pretentii de coronita cand asta e el?
Crezi ca ar fii de acord parintii cu asta?
Deciiii… fara “deci” la începutul propoziției ;))
Am scapat de:
– profu’ de sport deghizat in DiJei care pune in boxe muzica ( de inspirație: Госуда́рственный гимн Росси́йской Федера́ции)
– vreo treij de minute unde vreo doi-trei popi discuta intre ei;
– vreo douaj de minute in care vreo 2-3 baieti de la inutilitate le explica copiilor ca nu “ie” bine sa bage droage si ca ei stiu si ca daca aud/vad ceva sa se duca sa ii dea kn gat;
– inca vreo douaj de minute de careu in care directorul/directoarea are vreo trei orgasme in timp ce “transmite meciul “: uite au venit si preotii si domnii de la politia locala si… si… dupa vreo ora jumatate de stat in soare, plictisiți si… satui de tot si toate, copii reusesc sa ajunga in clase.
Pln…
Dar n-ai scăpat și de cadourile aferente…
@marinel O cutie de bomboane o data pe an… nu saracesc.
In plus, de data asta, copii s-au intalnit in fata scolii, i-a luat “don’șoara”, au mers in clasa si… s-au întors fericiți ;)))
Mai vreau boicoturi din astea
@marinel O cutie de bomboane o data pe an… nu saracesc.
In plus, de data asta, copii s-au intalnit in fata scolii, i-a luat “don’șoara”, au mers in clasa si… s-au întors fericiți ;)))
Mai vreau boicoturi din astea
Eu nu zic de tine sau alți părinți, dar dacă au zis de boicotarea începutului de an școlar, apăi boicot să fie, nu doar ce nu le convine (profilor).
La mine vin doar cei de a 9-a. Restul, de mâine! Fără festivități, diriginții îi preiau din curte, merg în clase, orar, organizare și cam atât.
Care organizare? Stiu un caz in care nici macar orarul nu se cunoaste si nici manuale nu se distribuie pentru ca … organizare. Scoala in Romania? Alt esec.
Se lucrează intensiv la orar, anul acesta este foarte dificil, cu mărirea normelor, cu mulții inspectori și metodiști care au restricții pe orar (plus pretenții, ei nu vor ore vineri și cei care fac orarul trebuie să se supună!)
Da, metodiștii și inspectori nu vor ore vineri. Bine, cumva îi înțeleg, poate au ceva inspecții în zilele astea. Sau, poate vor o zi liberă-n plus…
nu știu cum plm se face că fi-miu a nimerit și anul ăsta cu vineri cea mai lungă zi.
Am vorbit cu profesori si mi-au spus ca acum daca faceau greva nu se intampla nimic. Greva se face inainte de examenul de capacitate sau de bac, acum e tardiv.
Si de simplificat materia nici vorba. Profesorii ar vrea sa fie mai complicat, sa se dea mai multe materii la capacitate si bac. Toti ar vrea sa mediteze extra sa le mai intre de o ciorba.
In Timisoara(si in alte orase) la matematica si romana o sedinta de meditatie ajunge si la 200 de lei. Si fac cu cinci o data. 200 x 5 = 1000 de lei in 2 ore.
exact, se face la final de an, inainte de examene, ca sa aiba efect maxim. si functioneaza, se stie ca profesorii au primit tot ce au cerut de la guvernul ciolacu si ciuca cand au facut greva anul trecut. sindicatele au luptat si au obtinut tot! extraordinari oamenii, acum sunt sigur ca o sa lupte la fel pentru drepturile elevilor si profesorilor!
Cel mai de succes început de an școlar!
Pentru părinți și copii cel puțin.
De ce nu începe școala pe 15? Că anul acesta este într-o zi de luni.
Pentru că a trebuit să se facă loc Școlii Altfel și Săptămânii verzi. Două săptămâni degeaba, fără resurse și fără chef. Vacanță mascată, forme fără fond, frecție la picior de lemn, simulare a educației.
Muie Bolojan, muie David!
nici eu nu inteleg de ce le-au taiat 2 saptamani din vacanta copiilor.
Deoarece școala se termină cu o săptămână mai devreme în iunie, dar și începe cu o săptămână mai devreme în septembrie.
Ca sa învețe din greu, că o săptămână contează mult la cum se preda materia… Vrei să rămână în urma la religie ?
Pentru ca oricum avem cel mai scurt an scolar din toata Europa.
Si in timpul asta limitat in loc sa faca scoala fac religie, desen si muzica pana in clasa a 12-a.
Prima saptamana se incepe cu greva . Anul scolar se incheie cu o luna de greva . Asa sunt invatati stimabilii !
@M.
Ba, DA! Asa, ai zis-o bine. Ca daca punem in carca lui Bolojan tot ce merge rau in tara asta de 35 de ani, de ce sa nu punem si niste chestii (scoala altfel, saptamana verde) cu care Bolojan sau David asta n-au avut absolut nimic de-a face.
Bonus, asa sunt mult mai usor de recunoscut prostanii ca tine.
A crescut norma didactica cu vreo cateva ore, asa ca profesorii au rezolvat simplu: au mai bagat de ex. la clasa a 8-a cate doua ore de matematica si de romana si una in plus de geografie, asa, la prima vedere. La alte clase sunt in plus vreo doua ore de istorie (una cu istorie locala, alta cu istoria Holocaustului) s.a.m.d. La clasa a 8-a, orarul este plin de la ora 8 la 15 in fiecare zi, in afara de vineri, cand e doar pana la ora 14. In total, 34 de ore pe saptamana. Daca mai fac si ceva meditatii pentru evaluare nationala, copiii aia stau la scoala mai mult decat un angajat cu norma intreaga!
Toate astea fiindca ministrul invatamantului a considerat ca profesorii nu tin suficiente ore. El a crezut ca se vor apuca unii profesori sa preia orele altora si astfel vor mai pleca din sistem cei ramasi fara ore. Pai doar nu-s nebuni! Vreti ore multe? Luati ore multe! Stam la scoala pana seara, pana-si ating toti norma didactica. Ce daca copiii ajung sa stea cate 7-8 ore pe zi la scoala? Norma sa iasa!
As fi dat afara 10% dintre ei si cu asta basta.
Eu zic ca nu
Parerea mea e ca in Ro se face foarte putina scoala.
Si am sa dau exemplul meu personal: copil de clasa a 3a (de anul asta ar fi trebuit sa fie a 4a), la o scoala de cartier din Bucuresti. Prima saptamana a fost intotdeauna de la 8 la 10. Din a doua saptmana se mai ajungea pana la 11, abia apoi, „dupa ce se stabilizeaza orarul” (de parca sunt 15 profi, nu unul singur), se ajunge la program normal 8-12:30 (vinerea, bineintes zi scurta, pana la 11:30). Apoi sunt tot felul de libere: saptamana altfel, fara ore si fara activitati notabile, si program scurt ( in zilele cand nu e vreo excursie), ziua profesorului (sau invatatorului), bineintes ca nu se fac ore. Anul trecut parca a fost intr-o joi iar invatatoarea a scris pe grup ca daca e vreun parinte care aduce copilul la scoala ca sa stie daca sa vina vineri sau nu (cred sa stiti ce era la gura mea, norocul ei ca nu sunt in grupul de wa).
Apoi mai sunt tot felul de saptamani de ski, de toamna, de primavara, de orice.
Vacantele sunt iar foarte lungi. Vacanta de iarna a fost si 3 saptamani. Cea de vara nu mai spun, 12 saptamani e ENORM! la care se mai adauga si 1-2 la final de an pentru ca „e final de an” si ca „trebuie sa pregatim elevii mai mari pentru examenele ce trebuie sa vina”. Si noi, ca parinti, ce facem cu copilul? Amandoi muncim 40 de ore pe saptamana. Bineinteles ca s-a dezvoltat industria afterschool (care e a invantatoarei sau a directoarei, bineinteles, si unde iar ii lasa sa faca orice, mai putin teme si pregatire – nu de putine ori am facut acasa temele pe care trebuia sa le faca la after).
Plus materii invechite, metode de predat invechite, sa facem de dragul de a face, fara a stimula deloc elevul (are Vali destule articole pe tema asta).
De ce am zis mai devreme ca trebuia sa fie a 4a? Pentru ca copilul a inceput scoala in Anglia: scoala in fiecare zi de la 8 la 3 sau 3:30, pauza de pranz o ora (masa pachetel sau platesc parintii abonament la cantina scolii – se mananca in ture, toti au loc) Vacanta de vara 6 saptamani (am inteles ca usor-usor se va ajunge la 5). Copilul daca intarzie la ore (chiar si 1 minut) primeste avertisment si se poate ajunge la suspendare. Daca absenteaza nemotivat o zi de la scoala, amenda parintilor (65 de lire pe zi de absenta si nu exista ca il iau cu o zi sau doua mai devreme ca sa plecam in vacanta). Motivarea se face direct la directorul scolii.
La fel si in Olanda, ca sunt tangential implicat si in sistemul olandez (printesa urbana descrie destul de bine sistemul olandez care e cam la fel: ore toata ziua, vacanta de vara 6 sapt, amenda pentru absenteism, etc). Am ales Anglia pentru ca copilul vorbea deja engleza fluent si nu ne-am mai complicat.
E greu? Da. Dar ce e greu: ca nu poti fenta regulile, nu pleci si vii cand vrei, copilul e pus pe primul loc (nu maria sa profesorul), metode de invatare adaptate copiilor si nevoilor dar mai ales lumii in care traim.
In concluzie: sistemul romanesc de invatamant e la pamant. Iar cine performeaza o face pe munca proprie, fara nici un ajutor de la clasa. Au si cele doua sisteme de mai sus bubele lor, nu contest, dar incomparabil cu puroiul de aici. Sau poate n-am avut noi (eu, copilul, maica-sa) noroc in timpul cat am fost prin scoala.
Copii in tarile din vest stau de la 8:30 (sau mai repede daca parintii vor in perioada 7-8:30 – pot sa se joace sau sa isi faca lectiile supravegheati de profesori) pana la 15:30. De obicei copii raman inca o ora sa isi faca lectiile la scoala supravegheati de profesori sau sa faca activitati optionale (invata sa cante la un instrument muzical, actorie, sport suplimentar, limbi straine optionale).
Stau langa o scoala, pe la 9 fara 20 au inceput sa curga masiniile, copii si parinti imbracati la 4 ace ce parcheaza pe unde apuca si merg mandrii cu odraslele lor pana in fata scolii. Desi cel mai probabil nu este nici o festivitate, tot au apucaturiile astea de show off, e o mentalitate din care nu o sa iesim niciodata.
Cel putin e evident ca nu ai fost prieten cu cartea niciodata.
Bănuiesc că mărirea normei didactice a fost înțeleasă de profesori așa:
elevii fac o oră în plus zilnic, deci avem unde să punem mai multă materie.
Cine stabileste cate ore din fiecare materie se face la clasa x? (Sa zicem Clasele 5-8)
Credeam că e standardizat cumva și nu se reglează din pixul directorului? Inspectorului școlar? Fac ședința profii?
Dar cum se procedeaza in Romania, fiecare director stabileste numarul de ore la care trebuie sa participe elevii?
Nu exista o norma la nivel national? De exemplu pentru clasa X sunt 2 ore de matematica si 2 de literatura?
Se pot stabili intr-o anumita scoala 4-5 ore de matematica pentru ca asa vrea directorul?
Sistemul nu exista pentru a oferi niste servicii cetatenilor.
Sistemul exista pentru a oferi salarii bugetarilor.
100% this.
Dacă s-ar putea închide toate birourile cu cetățenii, și bugetarii doar să plimbe dosare între ei, și să-și ia salarii, ar fi ideal.
La fel și la școli, dacă n-ar fi elevi și doar ar merge la școală să facă chestii, ar fi lux.
a meu asta mic are 2.5 ani si merge la gradinita. E privata, nu au avut asa vacanta. Practic vineri s-a terminat anul si azi incepe altul.
Ne-a scris Miss (ca asa e la gradinita, tovarasa e Miss acum) sa il imbracam festiv. Vor face si poze.
Maica-sa e pornita sa ia si flori. Si lu Miss si lu Miss a-2-a care ajuta la clasa si eventual si la directoare. De ce? Habar n-am si copilul cred ca e si mai debusolat,acu ca i s-a zis ca trebuie sa fie si foarte atent sa nu dea mancare pe camasuta.
Sa fie toti imbracati frumosi ca scoala sa puna poze pe social media.
tovarasa Miss
Miss-Piss mai degraba :)))
Ce gradinita cu apucaturi comuniste ati gasit? La noi sunt 2 saptamani de vacanta si 0 mizerii din astea.
„Maica-sa e pornita sa ia si flori” ah pai vezi, de aici vine… Probabil o alta mamica scrie pe grupul de whatsapp „Hai sa punem si noi cate 100 lei sa luam ceva gratuuuuts” si e clara treaba.
din fericire nu avem grup de whatsapp, dar da, parintii sunt parte din probelma, ca nu a cerut nimeni flori
ev21 „La noi sunt 2 saptamani de vacanta „… si crezi ca asta e vreun plus pentru parinti? lumea cauta cu 0 saptamani de vacanta daca e poisibil (adica sa poata sa isi ia ei vacanta cand vor, si nu aduc copilul la gradinita,dar in rest plodul la gradi toata ziua). De altfel asta e si unul din argumentele preferate privat vs stat (pai la stat nu are 3 luni de vacanta, ce fac eu cu el 3 luni de vacanta pe an)
@Boris nu se plange lumea din ce am vazut si majoritatea sunt oricum plecati in perioada August – Septembrie si e bine si pentru educatoare sa aiba ceva timp liber. In timpul ala se mai fac imbunatatiri la gradinita, dezinfectie, curatenie generala etc. E un “sacrificiu” ok dpmdv.
Din alte tari:
scoala a inceput deja de 2 saptamani. Festivitatile nu exista – copii asteapta in curte si sunt chemati pe clase. Profesorii preiau copii si merg in clasa (se schimba profesorii in fiecare an sau la fiecare 2 ani). Discursul directorului (il redau aici integral ca il tin minte ca il repeta deja de cativa ani:
”
– Buna dimineata si bine v-am gasit la inceputul noului an scolar! Acum voi incepe sa chem copiii. Fiecare va merge la profesorul lor si apoi in clasa. Incep cu clasa (). Success in noul an! ”
30 s.
nu stiu de ce ai impresia ca in ro nu e in multe locuri la fel. Nu peste tot vine popa/primaru (asta cu vine primaru oricum e exagerare, cam in cate locuri poa’ sa fie un om in acelasi timp).
În Bukale sînt mai mulți primari…
in fiecare oras sunt mai multi viceprimari, consilieri locali, „reprezentat din partea primariei”… se gaseste unul sa bata campii despre 1 mai muncitoresc..Pardon! inceputul noului an scolar, un secol de impliniri marete!
aici la scoala de langa mine, fata de alti ani cand zbierau vreo 2 ore cel putin, acum au inceput cu megafoanele la maxim sa zica niste bla-blauri, dar cred ca a fost 15 min maxim.
Da , ii face sa se simtă și ei importanți cu același discurs răsuflat an de an
Directorul, Popa, polițistul și primarul și-a dau măsura inutilității dacă susțin discursuri la început de an școlar.
Românii au sechele, dacă nu îi obladuieste unul sau mai mulți tătuci se simt nebăgați în seamă.
Profesorii in mod individual nu sunt ascultati de nimeni si tot ce auziti sunt niste trepadusi instalati politic „sefi de sindicat” care fac scandal de fiecare data cand vrea psd-ul sa se faca scandal. Altfel probabil ca sunt ff multi (stiu numai eu destui) care spun ce zice si zoso aici plus multe altele. Si la fel sunt si multi care sunt deja facuti praf de sistem.
Pe de alta parte asa este sistemul asta, ai niste oameni care au invatat ceva pe un anumit subiect (matematica, istorie, geografie, fizica, etc. ) acum x ani si dupa aia s-au plafonat explicand niste chestii elementare unor copii, aceleasi chestii in fiecare an. Majoritatea nu mai sunt in stare sa faca altceva si evident ca se simt amenintati daca raman fara locul de munca. In plus daca pe vremuri in invatamant intrau oamenii de top pentru ca era platit decent si apreciat dpdv social acum n-as mai zice ca e chiar asa.
La majoritatea materiilor doar se preda mot a mot din cartea primită la școală sau ceva de pe internet puțin pe lângă daca are chef profesorul. Și apoi la test le da ceva pe lângă ce li s-au predat și le fute media, mai ales la materii de umplutura gen educație tehnologică unde doamna are ore la trei patru licee din oraș
Păi le dă probabil și teme de casă, și acel ceva se bazează în majoritate pe teme, peste care copiii sar cu grație.
Din partea mea scoala de stat poate sa se desfiinteze de tot. Nu ii vad rostul daca scoate analfabeti functionali pe banda rulanta. Greva la profesori? Marea majoritate nici la bolt nu meritasa lucreze la cat de lepre sunt.
Da. Există Google și ChatGPT.
Care vrea școală, să scoată părinții banii!
gen unii care inca nu au invatat ca e „analfabeti functional”
Sa se desfiinteze scoala de stat, doar ca si la privat e plin de „carcalaci” Cel mai nou scandal cu scoala de fite si costuri uriase: https://blog.sergiubiris.ro/p/transylvania-college-presiune-hartuire-abuz-institutional
Si ce faci, ca la scoala de stat e plin de „lepre” iar la „privat” e plin de „sonati”
Via ChatGPT:
Hai să lămurim:
🔹 „funcțional” poate fi adjectiv („care ține de funcționare”) sau adverb („în mod funcțional”).
Exemple:
Adjectiv: „un sistem funcțional” → se acordă cu substantivul.
Adverb: „dispozitivul funcționează funcțional” → nu se acordă.
🔹 În expresia „analfabet funcțional”, termenul nu descrie cum e cineva, ci ce fel de analfabet este. Adică nu e vorba de „în mod funcțional”, ci de o categorie de analfabetism (persoana știe să citească, dar nu înțelege ce citește).
De aceea, „funcțional” funcționează aici ca adjectiv, nu ca adverb, și trebuie să se acorde în număr și gen:
un analfabet funcțional
o analfabetă funcțională
analfabeți funcționali
analfabete funcționale
👉 Dacă am lăsa „funcțional” invariabil (ca adverb), ar suna forțat și incorect gramatical.
1. Originea termenului
Expresia „analfabet funcțional” este un calchiu din engleză, de la functional illiterate.
În engleză, adjectivul „functional” e invariabil (nu se schimbă după număr sau gen). Când a fost preluat în română, mulți au păstrat reflexul de a nu-l acorda.
2. Forma adverbială „funcțional”
Cuvântul „funcțional” există și ca adverb („în mod funcțional”), iar adverbele sunt invariabile. Unii vorbitori îl simt astfel și cred că „funcțional” nu ar trebui acordat.
Dar în contextul cu „analfabet”, nu are sens de adverb, ci de adjectiv.
3. Fixarea în uz
Pentru că termenul a intrat recent în vocabularul comun, normele nu erau clare pentru mulți. În vorbirea curentă au apărut două variante:
corectă: „analfabeți funcționali”
greșită, dar răspândită: „analfabeți funcțional”
4. Argumentul gramatical
În română, atributul adjectival se acordă obligatoriu cu substantivul determinat.
De aceea DOAR varianta „analfabeți funcționali” respectă regula de bază.
💡 Pe scurt:
confuzia vine din engleză + existența adverbului „funcțional”
dar în română, normativ, se acordă: „analfabeți funcționali”.
n articol de consultanță lingvistică explică că în expresii precum „analfabet funcțional”, primul cuvânt (analfabet) este substantiv, iar al doilea (funcțional) pare un adverb, dar este interpretat și perceput ca atare de vorbitori. Aceasta induce uzul greșit, fără acord. Totuși, corect ar fi acordul în formă adjectivală — de gen și număr — pentru că este o sintagmă în care există un substantiv urmat de un adjectiv calificativ
lingv(punct)ro/consultanta-lingvistica/
@VuAD – vai ce i-ai tufut cu propria plua pe toti expertii in gramatica limbii romane
N-am ‘tufut’ pe nimeni cu ‘propria plua’, boss. Chiar am scris expres la inceputul textului ca am cautat mai multe informatii VIA CHATGPT, deoarece mi se pare ca suna un pic cam aiurea fonetic : analfabeti functional.
Pe site-ul Academie Romane la sectiunea ‘reglementari privind limba Romana’ sunt cateva exemple privind speta data.
L-am pus din nou pe CHATGPT sa extraga mai multe informatii:
🔑 Ce spun regulile oficiale (Academia Română – GALR, DOOM)
Adjectivul calificativ se acordă obligatoriu în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
sursă: Gramatica limbii române (GALR, 2005, vol. I, Morfologie).
DOOM indică formele de plural și flexiunile obligatorii pentru adjective.
Dacă substantivul este „analfabet” (masculin plural „analfabeți”), adjectivul „funcțional” trebuie pus la plural: funcționali.
La fel pentru feminin:
„analfabetă funcțională” → plural: „analfabete funcționale”.
📌 Exemple similare (exact același tip de construcție)
refugiat politic → refugiați politici
copil genial → copii geniali
elev silitor → elevi silitori
cetățean european → cetățeni europeni
analfabet funcțional → analfabeți funcționali
👉 Observi modelul: substantiv + adjectiv, iar adjectivul își schimbă forma la plural, respectând regulile de flexiune din DOOM și GALR.
❌ De ce e greșit „analfabeți funcțional”
Ar însemna că „funcțional” e adverb (care nu se acordă).
Dar adverbele nu determină substantive, ci verbe/adjective/adverbe.
În expresia „analfabet funcțional”, „funcțional” determină substantivul „analfabet” → deci nu poate fi adverb, ci adjectiv.
✅ Concluzie: Academia Română, prin normele oficiale (DOOM, GALR), impune acordul adjectivului: analfabeți funcționali, nu analfabeți funcțional.
PS: Vezi ca ai mancat doua virgule, daca tot suntem la capitolul : hai sa ne batem pula de cineva doar din cauza ca a avut indrazneala sa caute cateva informatii mai concrete
Inca un exemplu care ilustreaza de ce nu e bine sa te increzi orbeste in halucinatiile furnizate de ChatGPT.
„Analfabet functional” inseamna „analfabet din punct de vedere functional”, un om care poate citi sau scrie, dar nu poate intelege si folosi ce a citit.
Pana si in engleza, o persoana nu e „functional illiterate” (functional = adjectiv) ci e „functionally illiterate” (functionally = adverb).
@krompus
halucinezi, babaiatule. Tot carnatul ala scos de ChatGPT are absolut 0 valoare pentru ca sunt aberatii monumentale acolo.
Expresia „analfabeți funcțional” este adesea prost înțeleasă ca fiind corectă din câteva motive de natură lingvistică și de uz:
1️⃣ Influența englezei
Termenul vine din engleză: functional illiterate.
În engleză, adjectivul „functional” nu se schimbă după număr sau gen, fiind invariabil.
Mulți vorbitori români preiau direct forma invariabilă, fără să acorde adjectivul.
2️⃣ Confuzia cu adverbul „funcțional”
În română, „funcțional” există și ca adverb: „dispozitivul funcționează funcțional”.
Cine vede „analfabet funcțional” poate crede că adjectivul e de fapt un adverb, deci nu trebuie să se acorde.
Dar aici nu e vorba de „modul de a fi”, ci de o categorie de analfabetism — deci e adjectiv.
3️⃣ Lipsa familiarității cu regula de acord a adjectivului
Regula este simplă: adjectivul se acordă cu substantivul în gen și număr.
Mulți oameni nu sunt conștienți de această regulă sau nu o aplică când apar termeni noi sau împrumutați.
4️⃣ Exemple de expresii similare, care confirmă modelul
„refugiat politic” → „refugiați politici”
„cetățean european” → „cetățeni europeni”
„copil genial” → „copii geniali”
Deci „analfabet funcțional” → analfabeți funcționali
🔑 Ce spun regulile oficiale (Academia Română – GALR, DOOM)
Adjectivul calificativ se acordă obligatoriu în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
sursă: Gramatica limbii române (GALR, 2005, vol. I, Morfologie).
DOOM indică formele de plural și flexiunile obligatorii pentru adjective.
Dacă substantivul este „analfabet” (masculin plural „analfabeți”), adjectivul „funcțional” trebuie pus la plural: funcționali.
La fel pentru feminin:
„analfabetă funcțională” → plural: „analfabete funcționale”.
📌 Exemple similare (exact același tip de construcție)
refugiat politic → refugiați politici
copil genial → copii geniali
elev silitor → elevi silitori
cetățean european → cetățeni europeni
analfabet funcțional → analfabeți funcționali
👉 Observi modelul: substantiv + adjectiv, iar adjectivul își schimbă forma la plural, respectând regulile de flexiune din DOOM și GALR.
❌ De ce e greșit „analfabeți funcțional”
Ar însemna că „funcțional” e adverb (care nu se acordă).
Dar adverbele nu determină substantive, ci verbe/adjective/adverbe.
În expresia „analfabet funcțional”, „funcțional” determină substantivul „analfabet” → deci nu poate fi adverb, ci adjectiv.
✅ Concluzie: Academia Română, prin normele oficiale (DOOM, GALR), impune acordul adjectivului: analfabeți funcționali, nu analfabeți funcțional.
Ca fapt divers, am formulat o intrebare catre Institutul de Lingvistica al Academie Romane, pentru a vedea ce spune despre speta de mai sus. Daca primesc raspuns, promit sa revin aici
PS: Vezi ca ai mancat doua virgule krompus, si, avand in vedere ca nu ai pus semnul /s la sfarsitul propozitiei, se cam intelege ca nu ai facut-o voit.:)
Alea nu sunt exemple similare. „Elev silitor” nu e similar cu „analfabet functional”.
Un exemplu similar ar fi „handicapat mintal”. Sau poate si acolo ChatGPT zice ca e corect „handicapati mintali” sau „handicapata mintala”?
Alt exemplu similar: „ranit grav”.
„Functional” nu determina persoana (analfabetul), ci indica tipul de analfabetism. La fel cum „mintal” arata tipul de handicap si „grav” arata cat e de ranit. Nu handicapatul e mintal, ci handicapul. Nu ranitul este grav, ci rana. Nu analfabetul este functional, ci tipul de analfabetism de care sufera.
PS: Un exemplu similar tot a dat: „refugiat politic”, dar a facut gresit pluralul. Corect este „refugiati politic”, desi lumea foloseste destul de des varianta gresita „refugiati politici”. La fel este de ex. si pentru „bolnav cronic”: pluralul corect e „bolnavi cronic”, desi lumea foloseste (gresit) si „bolnavi cronici”.
In caz de dubii, ne putem ajuta de forma feminina: nu cred ca zice nimeni „bolnava cronica”, „refugiate politice”, „ranita grava” sau alte aberatii de genul asta.
Alt exemplu interesant: „detinut politic”. In DOOM se da clar pluralul corect „detinuti politic”. Varianta gresita e insa intr-atat de raspandita, incat tot DOOM precizeaza in paranteza: „(dar: Asociația Foștilor Deținuți Politici)”.
@none – Fara sa vrei ai intarit ce spune VuAd – in sintagma „detinuti politic” nu se face acordul deoarece politic are valoare adverbiala ->. din motive/ratiuni politice.
Monica Lovinescu, Paul Goma, onor Acad Romana „scrie toti” (sic) „detinuti politci” cand vor sa sublinize ca anumite persoane au fost retinute pentru fapte de natura politica, pe cand „detinuti politic” sunt cei care au fost retinuti din ratiuni politice
Limba romana e al uber misto si foarte flexibila. .
@VuAd – nu am fost sarcastic! Ma bucuram doar ca cineva chiar se gandeste cum dracu sa vorbeasca corect si nu sunt singurul nebun.
@sabotor – nu stiu ce sa ti rapund, mai bine ma abtin
Tare curios sunt ce raspuns primeste VuAd….
Kilemal, ai citit ce am scris eu si ai ajuns la concluzia ca am intarit ce zice VuAd, desi sensul celor scrise de mine e exact opusul. Ce sa zic, te-ai incadrat perfect in tema.
@kilemal, vuad
E vorba de ”elev analfabet funcțional” și ”elevi analfabeți funcțional”. Atît.
Mai lăsați dracu gpt-ul ăla că vă prostește în față, mai ceva ca un interlop.
@none & @marinel. Da.
Mi se pare ca ChatGPT explica destul de clar, conform normelor lingvistice. Ieri am trimis mail catre Institutul Lingvistic si sper sa primesc un raspuns oficial. Cum am promis, daca voi primi raspuns, il voi posta aici.
🔹 1. Când cuvântul e adjectiv
Adjectivul descrie o proprietate a substantivului.
Se acordă în gen și număr.
👉 „analfabet funcțional” = un tip de analfabet
singular: analfabet funcțional
plural: analfabeți funcționali
Aici „funcțional” răspunde la întrebarea „Ce fel de analfabet?”, deci e adjectiv → obligatoriu se acordă.
🔹 2. Când cuvântul e adverb
Adverbul descrie modul în care cineva e / face ceva.
Este invariabil, nu se acordă.
👉 „deținut politic” = cineva care a fost deținut din motive politice
singular: deținut politic
plural: deținuți politic
Aici „politic” răspunde la întrebarea „Din ce motiv a fost deținut?”, deci are valoare adverbială și rămâne invariabil.
🔹 3. Diferența cheie
Expresie Funcția lui „funcțional/politic” Acord? Formă la plural
analfabet funcțional adjectiv (tip de analfabet) Da analfabeți funcționali
deținut politic adverb (din motive politice) Nu deținuți politic
🔹 1. „politic” în deținut politic
De ce are valoare adverbială?
Întrebarea la care răspunde nu e „Ce fel de deținut?” (ca adjectiv), ci „De ce a fost deținut? / Din ce motiv?”.
„Politic” nu descrie o trăsătură a persoanei, ci circumstanța în care a fost deținut → exact funcția adverbului.
Ex.: „a fost deținut politic” = „a fost deținut din motive politice”.
👉 De aceea, DOOM tratează „politic” aici ca adverb invariabil → „deținuți politic”.
🔹 2. „funcțional” în analfabet funcțional
De ce e adjectiv?
Întrebarea la care răspunde este „Ce fel de analfabet?” → adjectiv calificativ.
„Funcțional” descrie o categorie de analfabetism, adică o proprietate a persoanei (nu o circumstanță externă).
Ex.: „analfabet funcțional” = „analfabet care știe să citească litere, dar nu înțelege sensul textului”.
👉 Aici „funcțional” este adjectiv → se acordă: „analfabeți funcționali”.
🔹 3. Diferența esențială
Expresie Rol al termenului secund Ce exprimă concret? Parte de vorbire Formă plurală
deținut politic Circumstanță / cauză „deținut din motive politice” adverb deținuți politic
analfabet funcțional Trăsătură / categorie „tip de analfabet” adjectiv analfabeți funcționali
🔹 Exemple cu ADVERB (invariabil, ca în „deținuți politic”)
deținut politic → „deținuți politic”
sens: „deținut din motive politice” (circumstanță)
condamnat politic → „condamnați politic”
sens: „condamnați din motive politice”
persecutat politic → „persecutați politic”
sens: „persecutați din motive politice”
👉 Observi modelul: adjectivul de bază („deținut”, „condamnat”, „persecutat”) rămâne adjectiv/substantiv, dar „politic” este folosit adverbial = „din motive politice” → invariabil.
🔹 Exemple cu ADJECTIV (acord obligatoriu, ca în „analfabeți funcționali”)
analfabet funcțional → „analfabeți funcționali”
sens: „tip de analfabet” (categorie)
copil genial → „copii geniali”
sens: „copil deștept”
elev silitor → „elevi silitori”
sens: „elev studios”
cetățean european → „cetățeni europeni”
sens: „cetățean aparținând Europei”
👉 Aici adjectivul răspunde la „Ce fel de X?” → deci se acordă în număr și gen.
🔹 Diferența clară
Structură „politic” / „funcțional” Funcție Formă la plural
deținut politic adverb (circumstanță) invariabil deținuți politic
condamnat politic adverb invariabil condamnați politic
persecutat politic adverb invariabil persecutați politic
analfabet funcțional adjectiv (calitate) acordabil analfabeți funcționali
elev silitor adjectiv acordabil elevi silitori
cetățean european adjectiv acordabil cetățeni europeni
ChatGPT explica clar, dar gresit. Toata argumentatia lui pleaca de la premisa gresita ca „functional” exprima tipul de analfabet. Cred ca am scris deja suficient de detaliat de ce un analfabet nu poate fi functional si de ce punctul 2 de mai sus e o tampenie cat casa, nu mai insist.
In caz ca mai revine cineva aici :
A venit si raspunsul de la institutul de lingvistica. Cum am promis, ii dau copy/paste mai jos:
[email protected]
13:24 (acum 11 minute)
către eu
Bună ziua,
Ambele forme sunt corecte. În formularea „analfabeți funcționali” se
consideră că funcționali este adjectivul acordat cu substantivul
determinat analfabeți. În „analfabeți funcțional” se consideră că
funcțional este un adverb (deci fără acord) care determină
substantivul/adjectivul analfabeți ca în structuri similare precum
„deținuți politic”, „asistați social”, „handicapați mintal” etc.
Existența acestor controverse pleacă de la ezitarea vorbitorilor în a
distinge între folosirea substantivală și cea adjectivală a regentului
în structurile menționate. Dacă regentul este adjectiv, determinantul
său trebuie să fie adverb (deci neacordat): „acești absolvenți
analfabeți funcțional”, dar dacă este substantiv, o regulă elementară de
gramatică spune că trebuie să fie determinat de un adjectiv acordat
„metode de a ajuta analfabeții funcționali”. Uneori funcția gramaticală
permite pe aceeași poziție și substantiv și adjectiv, cum e cazul
numelui predicativ: „acești absolvenți sunt analfabeți funcțional(i)”.
Vorbitorii, în mod subiectiv sau obiectiv, nu pot distinge între aceste
două situații și folosesc determinant adverbial în toate situațiile.
Astfel formele fără acord se impun puternic și sunt general acceptate,
iar cele cu acord devin „ciudate” deși sunt corecte gramatical — și de
aici, controversele.
În concluzie, „analfabeți funcțional” este acceptat în orice situație,
impus prin uz, iar „analfabeți funcționali” este acceptat (dar nu impus)
doar când analfabeți este substantantiv (de pildă, când primește
articol), caz în care funcțional devine adjectiv (acordat), potrivit
unei reguli elementare de gramatică.
Cu stimă,
Ana-Maria Barbu, CS I
Deci in contextul folosit de cip (analfabeti=substantiv) analfabeti functionali este acceptat.
Dupa cum spune Doamna Barbu de la institutul de lingvistica, analfabeti functional este acceptat in orice situatie.
Omul cat traieste invata
Poate fi oricum, atata vreme cat nu e ca la Beslan in 2004!
e o comparatie deplasata. aia se intampla intr-o zona care si acum e extrem de dubioasa, R. Osetia de Nord-Alania, noi vorbim de Romania, care inafara de un ucis femei fara aparare (lucru valabil in toata zona est-europeana, fiind totusi un sport national pe-aici) si un pumn in bot pentru un sarman imigrant de Dhaka, slabe sanse sa vedem asemenea atrocitati!
Si simpla comparatie cu zona caucazului de nord este totusi irelevanta, aia fiind si acum in plin ev mediu.
Asteptam azi, la protestul profesorilor, sa ridice urmatoarele probleme:
1. Materie multa, proasta, veche (la anumite materii) si inutila.
2. Desfiintarea inspectoratelor scolare inutile, loc de angajat tuterii de partid si controlat banii.
3. Implicarea politica de la cea mai mica gradinita pana la universitate. Fiecare director pus pe criterii politice si sustinut de partid.
4. Lipsa dotarilor in scoli, conditii improprii de a face scoala.
5. Interzicerea practicii meditatiilor, a santajului practicat la ore de catre profesori, a dezinteresului intentionat la ore pentru impune elevilor meditatii, evaziune fiscala.
6. Mafia manualelor alternative.
7. Orice alta problema mai intalnesc acesti oameni in desfasurarea activitatii didactice, in afara de salariu.
Asteptam..
@Alex Nicolae
Si cred ca ar merge de minune si azi. Daca locuitorii cartierului ar achita din buzunarul lor salarul profesorilor, ar fi mult mai putin toleranti la comportamente aiurea.
Eu aștept desființarea școlilor și liceelor de stat sau privatizarea lor + reducerea facultăților inutile.
Cer prea mult ?
Doar trăim în epoca Google și ChatGPT.
Care vrea să învețe să scoată banii pentru 2-3 cursuri sau să meargă la școală privată .
idiocracy era un film prost, nu un documentar.
Alex il vrea documentar, sa nu fie el singuru „telectual” de pe strada
@animaloo citeste un pic de istorie. Cum era scoala romaneasca in timpurile alea cand au aparut romanii aia intelectuali care au dat numele Universitatilor si scolilor de astazi?
Hai sa zic eu. Era privata (cel putin o parte). Satenii contribuiau cu bani si construiau scoala si apoi ii faceau casa la invatator si strangeau bani sa ii plateasca salariul.
Apoi mergeau la scoli private mai inalte. Pe banii lor. (o parte primeau burse).
Statul are obligatia sa asigure educatie tuturor copiilor. Astazi statul o face in proportie de 50%. Adica jumatate din copii raman fara educatie. Pe banii privatilor – din taxe luate statul ofera servicii proaste.
Cum o face dealtfel cand se ocupa de orice altceva. Mai tineti minte cum era cand statul se ocupa sa ofere servicii de telefonie? Sau de posta? Sau transport?
In 2025 e normal sa avem rachete spatiale private dar inca discutam daca scolile sa fie private sau nu.
Statul trebuie sa asigure doar ca toti copii au access la educatie – asta inseamna sa asigure copiilor posibilitatea de a invata dar educatia ar trebui oferita de privati. Statul sa ofere un vocher anual de 2000 EUR (cat e bugetul anual pt un elev) si elevul sa mearga la orice scoala din Romania sau strainatate. Vreau sa se bata cei mai buni profesori din lume pentru banii aia. Copii sa poata sa aleaga daca vor sa invete in liceu de banii lor religie sau Inginerie spatiala si robotica.
(Costul standard per elev, stabilit anual pentru finanțarea școlilor, va fi în 2025 în valoare cumulat de 10.324 de lei)
@alexnicolae, da, ca doar am vazut ce servicii bune ofera privatii atunci cand sunt vouchere implicate. Am vazut in turism ce calitatea a serviciilor este de cand au aparut voucherele de vacanta.
Daca se vor da vouchere de invatamant de 2000 euro cum spui tu, toate scolile private vor oferi un pachet minim in acei bani. Un pachet care va fi mult mai prost decat ce exista acum. Si nici nu vor avea motivatia sa ofere ceva mai bun, pentru ca stiu ca 70-80% dintre parinti nu isi permit sa suplimenteze suma respectiva si atunci sunt obligati sa accepte orice rahat li se ofera.
PS: spui ca satenii contribuiau cu bani sa contruiasca casa dascalului. Doar ca asta nu este invatamant privat, pentru ca la casa dascalului contribuia tot satul, nu doar cei care aveau copii de varsta scolara. Si strangeau toti bani ca sa ii plateasca salariul, care se platea indiferent daca in anul X avea 2 elevi sau 20.
Deci era tot un invatamant de „stat”, doar ca influenta statului era la nivel mai restrans.
@animaloo, aici tin sa te contrazic. Idiocracy a fost un film amuzant.
@Andrei G good point asta cu voucherele de vacanta. Eu zic ca (1) operatorii de turism concureaza intre ei pentru aceleasi tichete. Prost dar concureaza. (2) e inca o dovada ca daca blochezi oferta pe piata dar cresti cererea atunci calitatea serviciilor scad.
Ca sa functioneze ticketele de vacanta SAU ticketele scolare trebuie indepartate barierele concurentiale:
1. oricine sa poata sa ofere serviciile (turism sau educatie).
2. oferta sa nu fie limitata la furnizori din Romania.
Exact ca la masini – nu se cumpara doar masini facute in Romania, dar daca prima de „prima masina” ar fi doar pentru masini romanesti – pretul lor automat ar creste si calitatea ar scadea. (pentru piata romaneasca). E doar economie 101.
De ce sa nu urmam modelul din Finlanda? Unde aproape toate scolile sunt publice si finantate de stat.
@alexnicolae
„Satenii contribuiau cu bani si construiau scoala si apoi ii faceau casa la invatator si strangeau bani sa ii plateasca salariul.”
a avut succes fiind un sistem potrivit cu mentalitatea colectiva, pentru ca asa se facea si pentru preoti.
@alexnicolae
1. Ce inseamna ca oricine sa poata oferi servicii de educatie? Ca vei putea deschide o scoala fara nici o acreditare, fara niciun curs?
2. Nu vezi nimic gresit in propunerea aceasta ca cei 2000 de euro sa poata fi folositi si pentru furnizori din afara Romania? Chiar crezi ca pentru a-ti trimite copilul la studii in alta tara ajunge o astfel de suma?
Sa spunem ca sunt 10 luni de studiu pe an (fara vacante). Asta ne lasa cu 200 de euro pe luna pentru cazare + masa + cursuri + transport. Cred ca este destul de putin, nu?
Daca spui ca parintii pot sa suplimenteze sumele, eu te asigur ca cine isi permite sa plateasca vreo 10.000 euro pentru studii, nu se cramponeaza in voucherul ala teoretic de 2.000 euro. Deci voucherele vor ramane exclusiv pentru Romania.
@notnowm25 e o intrebare valida. As putea sa propun doua motive:
1. nu avem timp. Finlanda a construit sistemul public de educatie pe o baza mai sanatoasa decat Romania si a durat zeci de ani. A inceput imediat dupa al doilea razboi mondial si spre deosebire de Romania finlandezii au inteles ca nu au prieteni in est. In 1950 Finlanda avea spre 99% din populatie care stia sa scrie si sa citeasca, Romania era pe la 75%. Ca sa ajungem la acelasi nivel de populatie care sa stie sa scrie si sa citeasca (minimal) a durat 40 de ani. I-am ajuns ca s-au oprit la 100% si a durat pana am ajuns si noi cel putin declarativ in zona aia.
2. nu avem politicieni/consens pentru a dezvolta educatia.
Alternativa e sa intelegem si sa acceptam situatia si sa gasim solutii care functioneaza. Privatizarea educatiei va duce la inegalitati mai mari dar si la cresterea calitatii educatiei in general. La fel ca privatizarea fabricilor si magazinelor de paine dupa 89. Sunt paini scumpe si paini ieftine si nu e la fel peste tot. Dar nicaieri nu mai sta nimeni la coada sau se plange ca nu gaseste paine.
Etapele „reformei in educatie” facute de finlandezi:
1. 20 de ani in care au testat programe prin tara. Apoi au nivelat si au oferit aceleasi conditii in toata tara. Asta inseamna ca in Sector 1 si la Mahmudia sa fie aceleasi conditii in scoli, aer conditionat, laboratoare, toalete cu apa calda si piscina (aceleasi dotari peste tot). Aceasi calitate a profesorilor (cei din localitatile sarace sa fie platiti mai mult ca sa fie motivati sa mearga acolo. Cat de mult? Pana cand se vor bate sa se mute in Baragan undeva la camp! Poate 2000 EUR/luna, poate 5000 ?)
2. 10 ani in care toti copii sa ajunga la acelasi nivel de baza (9 clase).
3. 20 ani pt educarea profesorilor -> absolut toti profesorii de la orice nivel (gradinita, scoala primara, etc) sa aiba studii universitare specializate.
4. inca 20 de ani in care scolile sa fie independente de minister (dupa ce toti profesorii sunt educati).
Sistemul ofera flexibilitate local ca scolile sa se adapteze nevoilor locale in condititiile in care toti elevii au educatia la nivelul de baza si profesorii sunt foarte buni si la fel de buni in orice localitate iar baza materiale (scoala, cladirea, apa calda si toaleta) sunt la fel oriunde in tara.
Romania nu poate urma modelul finlandez pentru ca bucurestenii nu ar accepta niciodata sa aiba aceleasi conditii in scolile lor ca cei din satele de munte. Pentru ca in prima faza asta inseamna aducerea la acelasi nivel. Absolut toate investitiile sa mearga la scolile din restul tarii. Doar dupa ce toti elevii din toata tara sunt la acelasi nivel de dotari si profesori putem sa discutam mai departe pentru nivelul 2, 3 si 4. (appo asta se incearca de 30 de ani deja)
„Potrivit Inspectoratului Școlar, în județul Iași mai sunt nouă unități de învățământ care funcționează cu toalete în curte. În fiecare dintre ele învață câteva zeci de copii. Și în județul Olt sunt zeci de școli fără avize sanitare sau autorizații ISU.”
Daca vrem modelul finlandez avem de muncit cam 70 de ani.
Si uite asa ajungem sa ne pierdem incet toate aceste frumoase traditii. Rusine Soros si von der Lain
Cred că asta au făcut și tutungeriile..
Promoțiile la pufăibil preîncălzit pentru ploom au boicotat începerea anului școlar.
Ma gandeam ieri dupa ce am vazut zeci de copii cu buchete de flori, de ce nu se da lege ca orice gest de genul facut catre un cadru didactic sa fie considerat SPAGA. Cui ii foloseste ca un profesor primeste 30 buchete de flori intr-o zi? La ce ajuta chestia asta? Daca la doctor nu e ok sa mergi cu atentii, de ce e ok la profesor?
Absolut nimanui, nici macar profesorului, ca vorba aia „eu nu mananc flori”. Pe de alta parte, care e diferenta fata de buchetele aduse in orice alt context (vezi zi de nastere, cununie, plm)
Stai să vezi că sunt profesori care le duc la florării și le revând la jumătate de preț.
Mihail , nu-ti da nimeni 50%, alea sunt plimbate scuturate ,nu e deloc sigur sa fie revandute iar la pret normal. Daca primeste 20-25% sa zica multumesc simultan in latina si germana.
@N
Merg la coroane ptr cimitir.
Nu mai stiu cum e la scoala in romania de cand am incheiat eu si vecinii mei de pe strada au crescut mari, sunt toti la munca…dar citind comentariile voastre, pare ca e same old-same old. poate chiar mai rau, pentru ca la noi la unele materii mai importante ajungeau manualele alternative din primele zile. si daca nu erau destule, ne dadeau cate erau si faceam cu schimbul, imparteam cu colegii de banca manualul – o zi unul, o zi celalalt.
frumoos! sa mergem inainte, ca inainte era mai bine!
Eu am invatat sa vad si partea buna a dezastrului din sistem La 4-a invatatoare in 4 ani de scoala primara, anul asta avem un model nou de 21 de ani din provincie care pare foarte hotarata sa reuseasca. Daca o arunci pe perete ramane acolo, ca ventuza.
Sunt sigur ca va reusi. Macar atat, vedem si noi ceva frumos.
Am calculat cate ore are al meu la liceu, mate-info: Matematica 5, Info 4, Fizica 3, Romana 4, limbi straine 4, chimie 1, religie 1, biologie 2, sport 1, istorie 3, in plm, de 3 feluri, educatie financiara 1, educatie antreprenoriala 1 (a facut si anul trecut), geografie 1. Total 31 de ore pe saptamana.
Daca s-ar scoate 1 din cele trei ore de istorie (istorie+istorie aprofundata+istoria holocaustului), ora de religie, ora de antreprenoriala ca au facut degeaba si anul trecut – ceva sinistru, una din orele de fizica pentru ca oricum fac numai teorie fara niciun laborator, ar fi 4 ore economie din 31, adica 12,9%. Fara ca elevii sa piarda absolut nimic. Banii economisiti ar putea fi folositi in interesul copiiilor si implicit al societatii.
Eu nu sustin boicotul asta nici macar in gluma.
Vali, ai copilul destul de mare cat sa nu se mai duca la oboselile alea de festivitati.
Mie anul acesta mi s-a parut cel mai bun inceput de an scolar ever :)), fara festivitati. I-am parcat pe copiii in statia de autobuz aproape de scoala si eu am plecat spre lucru. (au 3 minute de mers pe jos, no biggie ca oricum tot anul scolar merg cu autobuzul la scoala). Pregatiti cu ghiozdan si penar ca asa au cerut invatatoarele, 2 ore de scoala azi si cu un trandafiras simplu in mana. Go baieti, eu am plecat. Fara tam-tam, fara stat in soare asteptand venirea primaverii. Fiecare copil si-a gasit clasa in curte si apoi invatatoarea i-a dus in clase. Simple as that. Mai vreau asa si la final de an. Clasa a 4-a si clasa 1.
Mie deschiderile si inchiderile de an scolar romanesti de la STAT mi se par cele mai inutile ever. Si urate si idioate deopotriva. Scoala de stat a copiiilor mei e gard in gard cu una privata. Nu o sa uit ca in timp ce la noi se canta imnul romanesc (anul trecut in vara) si strigau copiii pe rand sa le dea si diplomele vietii de la tot felul de concursuri, dincolo peste gard aveau o scena pusa in care copiii au cantat si dansat, stand de limonada facut de parinti si copii deopotriva si stand de vata pe zahar. S-au dat caietele pentru vacanta cu cateva dulciuri, 1 balon, s-au distrat putintel si catre casa. Asa cred ca ar trebui facuta o inchidere de an scolar. Cu voie buna si fericire si sa sarbatorim incheierea unui an scolar cu vibe bun. Nu cu popi, primari si polististi.
…ca fost profesor, pot sa-ti zic ca pana nu se trece la 40 de ore prezenta fizita a profesorului la scoala si optimizat infrastructura, reorganizat in teritoriu scolile, educatia in Romania o sa fie o gluma proasta.
De ce sa se intample chestia asta? Cu cele 40 de ore la scoala, pentru ca partea cu „ne pregatim pentru ore” e vrajeala, nu exista asa ceva… majoritatea materiilor sunt de umplutura, nu se pregateste nimeni mai mult de 10 min pentru o ora… iar la cele de baza, matematica, romana… la fel, zero pregatire in 90% din cazuri.
Calificativele profesorilor, 99.99% din ei au FB chiar daca predau la licee in care n-a luat nimeni BAC-ul in ultimii ani… si multe alte comunisme.
Ca sa aiba profesorii 40 de ore la scoala, ar trebui sa se intample unul din doua lucruri: ori sa se reduca numarul de profesori la jumatate, ori sa se dubleze numarul de ore din orar si copiii sa stea cate 12 ore pe zi la scoala. Ghici care s-ar implementa?
@None gresesti, la scolile private in general se stau 8 ore pe zi la scoala. predai cele 18-20 si 20 faci meditatii cu cei ramasi in urma, te pregatesti si alte activitati.
Nu am copii, dar am niste intrebari. Se mai colecteaza fondul clasei/şcolii? Alocatia pentru copii tot o sumă mizerabilă e? Gen 200 de lei sau cât e. După aia se miră lumea de ce e natalitatea scăzută. Copii ce vor creşte mari şi vor avea nişte salarii mici, ca vezi doamne nu au experiență.
Lăsați școala tradițională și înscrieți-vă la cursurile lui Pelivan.
avem atatea scoli, hustler university, notorius university, edukiwi, upriserz, ce naiba? nu va mai plangetz
La Jean Monnet s-a început școala? Știe cineva? Mă interesează ce ținute au mai afișat elevele, din ce mașini coboară, nu găsesc în presă nmk. Aștept răspuns, rog seriozitate
Latina, o ora pe saptamana. Sa-mi explice cineva cata latina inveti intr-o ora/saptamana si de ce ?
Non scholae sed vitae discimus.
Aquila non capit muscas.
Una hirunda non facit primavera