România suferă din lipsă de manageri competenți:
Greșeala majoră pe care o facem este să numim în poziții de management oameni foarte capabili din punct de vedere tehnic, dar fără abilități și competențe probate de management. Statistic vorbind, studiile pe domeniu arată că România suferă de o lipsă acută de manageri eficienţi, cu atât mai mult cu cât poziţiile de top din multinaţionale sunt transferate treptat de la expaţi spre români. Din 600 de manageri evaluaţi, doar 10 au reuşit să ia un calificativ bun, spune Doru Dima, CEO Great People Inside și inițiatorul studiului.
De ce se întâmplă asta?
Păi, pentru că de obicei managerul știe doar management și nu e capabil să înțeleagă produsul sau piața. El a terminat o școală cu generalizări, știe aia, dar când e pus să aprofundeze produsul și piața fabricii unde lucrează, și să aplice principiile și generalizările pe care le-a învățat, fie nu înțelege, fie încearcă să aplice ce știe fără nici un fel de adaptare.
De aceea e mai bine să promovezi pe cineva din interior, care înțelege produsul, piața și mecanismele ei. Chiar dacă nu se pricepe la management. Pentru că între unul care nu are people skills sau management skills și unul care habar n-are pe ce lume e, primul produce mai puține stricăciuni. Mult mai puține stricăciuni.
Țin minte că am avut o dată un șef din ăsta, omului i-au trebuit doi ani să înțeleagă produsele și piața în care lucra. Cu drumuri la fabrică, cu explicat de ce nu se poate, cu explicat cum funcționează mașinile, livrările și tot circuitul fiecărui produs pe care îl vindea compania la care el era manager. Niciodată nu a avut vreo străfulgerare să zică “mulțumesc” pentru lecțiile care îi erau predate. A dat afară oameni care îl contraziceau, au plecat oameni care se săturaseră de incompetența lui, au plecat oameni care trebuiau promovați în locul lui. Și, la 3-4 ani după ce a învățat meserie, a plecat și și-a făcut o firmă concurentă. Făcuse o școală de management, avea experiență 1-2 ani pe o poziție similară, dar care vindea servicii, nu produse.
Care e competent e luat în străinătate de către multinaționale și aici rămânem cu cei mai puțini buni. Străinii care se întorc de unde au venit iau cu ei și oameni, uneori poate o echipă. Pe de o parte înțeleg, pe de alta de ce să nu investești în cei care rămân înainte să te cari ca să ai și aici manageri aproape de nivelul celor care pleacă?
La multinationale e luat in strainatate, corect, pentru ca acolo sunt clientii, cel putin cei importanti. Cred ca trebuie neaparat avut in vedere unde a piata tinta a compainei inainte sa ne plangem de asta. (altfel patesti ca-n exemplul lui zoso, strict la partea cu plecatul, mai ales daca e bun, cand ajunge plafonat de faptul ca aici va ramane tot un second level caruia i se arunca resturi de la managerii de dincolo)
E ok, și la multinaționale găsești manageri idioți. Nemția, SUA, Franța, China – asta doar din experiența personală.
Nu avem manageri pentru că nici o firmă nu are programe de creștere a lor. Managerii se tem că dacă pregătesc unul, acela îi va lua locul și atunci o bună parte din ei chiar sabotează.
Nu are rost să mai intrăm în chestii de finețe gen continuitatea afacerii…
Toate multinaționalele mari își trimit managerii la programe de formare.
Managerul din exemplu tau era roman, nu? Cred ca din pacate asta avrea sa spuna Dima, ca din pacate, spre deosebire de ce se intampla in exterior, la noi suntem nevoiti sa promovam oamenii tehnici.
Problema e acea „scoala de management” romaneasca pe care nu ne putem baza si atunci recurgem la o solutie care, cu exceptii care tin 100% de persoana, e dovedit ca da gres, pe cand dincolo sunt pregatiti manageri care nu vor fi ca cel din exemplul tau.
Exemplul pe care il dai tu nu avea nici management skills, nici people skills, nici business skills.
Dupa experienta mea, gresesti. Unul care nu are people management skills sau business skills, dar care intelege produsul e mai daunator decat unul care stie sa motiveze oamenii, sa aloce resurse si prioritati.
Managerii romani care sunt slabi (pentru ca multi sunt foarte buni) sunt asa pentru ca ei lucreaza pentru un salariu si atat. Nu vor sa exceleze si sa dezvolte, sa asume riscuri gandite.
Ala de care vorbesti tu era doar idiot across the board.
Intre un manager bun care sa inteleaga rolul de facilitator, sa aiba people skills si minim de dispozitie sa asculte echipa, dar care poate nu e tehnic super bun si unul tehnic zeu, dar fara cele de mai sus, alegerea e simpla. Care dintre cei doi are potential sa sara peste oameni, sa faca ce vrea el „ca stie ca e mai bine”, sa refaca lucruri critice cu 3 zile inainte de lansare, sa vrea reinventeze roata doar pentru validare etc.
Cei mai bun middle managers pe care i-am avut au fost strainezi mediocri in tarile lor, dar care pentru noi, pentru ca aveau minim de communication and ppl mgmt skills si intelegeau cum trebuie sa functioneze o corporatie erau zei pentru noi.
Si asta se vede si in politica. Oamenii cred ca politica inseamna sa strigi MUE PSD. Dar de fapt politica inseamna lucrul cu oamenii. Pe de o parte cu electoratul: trebuie sa il intelegi, sa fii empatic, sa nu-l jignesti, sa-l motivezi, sa-l convingi sa te voteze. Si pe de o parte cu restul oamenilor din partid. Pentru care trebuie sa faci cam aceleasi lucruri: sa-i intelegi, sa fii empatic, sa nu-i jignesti, sa-l covingi sa puna osul la treaba alaturi de tine, sa-i organizezi.
Trist este ca, din punctul asta de vedere, al lucrului cu oamenilor, PSD se descurca cel mai bine. De aia si iau cele mai multe voturi. Ca stiu mai bine sa lucreze cu oamenii.
Intre timp, opozitia continua sa dea vina pe electorat ca sunt prea prosti sa nu vada ce destepti sunt ei. E trist rau sa te gandesti ca aia care se cred si se marketeaza va cei mai destepti din tara, sunt de fapt mai prosti decat aia pe care ei ii considera cei mai prosti.
Doi Andrei, pareri diferite, democratie.
Dar serios, ca eu mor cand aud asta cu cei din PSD „stiu mai bine sa lucreze cu oamenii”, cand e ultima oara cand tu ai vorbit pe strada, pe trotuar, in metrou, in mall cu vreun om politic din PSD?
Ca eu am reusit sa ma intalnesc cu Ghinea pe strada si baiatul ala Bulai prin metrou. Si au parut destul de deschisi sa vorbeasca.
Ce inseamna, din punctul tau de vedere, ca psd-istii stiu mai bine sa lucreze cu oamenii? Si nu vorbim aici de propaganda populista prin televiziuni sau de dedicatii pentru nasul Badalau sau de pupat mana lui Stanescu pentru 2 mici si-o bere.
PSD-ul ia cele mai multe voturi pentru ca au/fura cei mai multi bani si pentru ca au un electorat captiv, pensionarii si bugetari, carora le mai arunca cate ceva din ce fura. Nu voteaza nimeni PSD-ul pentru extraordinarele lor abilitati de comunicare cu oamenii.
Nu trebuie sa vorbesc eu cu oamenii de la PSD. In lucrul cu oamenii trebuie sa stii ce nevoi au, sa ii asculti si sa le dai ce isi doresc. Pe plan intern, in partid, in PSD se intampla asta foarte bine. Nu trebuie sa ma intalnesc cu cineva, ca sa vad ca au cea mai mare retea de partid. Oameni multi in teritoriu. Etc. Oamenii aia nu stau in angrenaj doar pentru ca le place mustata lui Dragnea. Ci pentru ca cineva ii asculta si le ofera ce vor.
Iar pe plan electoral, din nou, mergi intr-un sat. Sau chiar si in oras, vezi in Sectorul 5 ce activ e primarul PSD. Oamenii merg la firul ierbii. Creeaza la nivelul votantilor, senzatia, e de-al nostru. Ne intelege. Asta inseamna abilitate de comunicare. Sa rezonezi cu oamenii. Si sa le oferi ce vor.
In schimb, opozitia, e ramasa blocata fix in mentalitatea ta, vai, pensionarii si bugetarii electorat captiv, bla bla. Braindead. Problema celor de la USR/Plus este ipocrizia. Faptul ca se marcheteaza ca oameni competenti/onesti. Pentru ca ridica foarte mult pretentiilor. Asta inseamna ca atunci cand calci pe bec, pici de sus rau si nu mai poti fi credibil. De exemplu, Ghinea se lauda cu banii pe fonduri europene decontati din proiectele PSD-ului. Adica PSD-ul a facut inscriere, contractare, implementare proiecte si apoi a depus factura la decontare la UE. Si in mandatul lui Ghinea au intrat banii din fonduri. Si el s-a laudat cu banii intrati ca sunt meritul lui. Eh, o marlanie din asta cand tu te lauzi ca esti imaculat, te arunca-n cap grav de tot. Asa ca daca tu ai considerat ca sunt deschisi sa vorbeasca, esti sigur ca impresia asta nu ti-ai auto impus-o din cauza simpatizarii lor?
In plus, faptul ca tu, sau opozitia in general, ramaneti blocati in paradigma PSD ia voturi ca fura, ignorand partea de comunicare, este in primul rand in ajutorul PSD. Atunci cand nu identifici corect problema, e clar ca solutiile nu o vor rezolva. Cred ca intr-un fel PSD-ului ii si convine ca opozitia are asemenea ochelari de cal. Uite si la prostii astia, sunt asa fraieri, o sa castigam si urmatoarele alegeri lejer.
Eu în Anglia am fost exact în situația omului promovat din interior. Munceam mai repede și mai bine decât colegii mei, rezolvam probleme pe care colegii mei nu le rezolvau. După doi ani de experiență și o pregătire de câteva luni eram manager de department. Doar că experiența în a motiva oameni era 0. Nu aș fi putut determina un câine să mă urmeze. După câteva luni m-am cerut singurel să redevin muncitor.
Eu sunt tocmai in situatia opusa.
Am inceput la fel, cu munca multa, etc dupa 1.5 ani promovat in management.
Primesc numai complimente de la executivi,am crescut productivitatea cu 30% in 6 luni, se ofera oamenii sa preia chestii care nu s in atributiile lor, DAR au si ei asteptari financiare mai crescute la randul lor, si aceeasi executivi cumva nu sunt de acord cu ele.
Din pacate, la randul meu in situatia de fata sunt nevoit sa i duc cu vorba desi cred ca merita tot ce cer din cauza rezultatelor de mai sus, ca de fapt si de drept e toata munca lor, nu a mea.
Asa ca, usor usor pe zi ce trece mi se duce si mie motivarea si cred ca si lor.
Cand or incepe sa plece va fi treaba mea sa o iau de la cap cu altii (am facut o deja cu 2) si sentimentul e ca ti s a dus toata munca pe p**a.
Din motivele enumerate mai sus ma gandesc sa o iau pe urmele tale si sa redevin muncitor. Era mult mai simplu
@Oxy, sunt cam în aceeași situație, deși la mine e ceva mai OK și cine decide bugetele macro mă înțelege până într-un punct. Eu mă gândesc să încep ceva pe cont propriu din cauze de genul ăsta…
@oxy Fii onest cu oamenii tai si spune-le ca asteptarile de crestere financiare sunt mici, ca nu depind de tine, dar ceea ce o sa invete o sa-i ajute candva.
Sa lupti pentru ce merita oamenii ai facut? Daca esti de acord ca merita, si reusesti, vei mai castiga puncte, de ambele parti. Nu e usor, dar cu argumentele potrivite, nu ar trebui sa ai parte de un refuz, decat daca discuti cu vreun obtuz. Caz in care acea cerere de renuntare a ta va avea alta greutate.
Ar mai fi si alte cauze, cateva exemple:
– director, cu palmares vast in domeniu, adus cu greu din USA in Europa, care nu poate sa lucreze cu angajatii si ajunge dupa 2 ani sa nu aiba pe nimeni in subordine. E „convins” sa plece ( adusese profit destul de bun firmei)
– manageri asiatici adusi in europa pentru a fi indoctrinati in modul de lucru european, care renunta la viitoarea pozitie in Asia si vor sa ramana in firma mama pe post de specialisti. Am auzit si de cazuri similare cu romani plecati la specializare in Vest, care nu s-au mai intors in Romania.
– manageri promovati din interior care nu primesc nici o putere de decizie, orice decizie necesitand acordul directorului de departament.
Si ce ai zis tu: lipsa de promovare din interior; asta cam fiind constanta in Europa ( din spusele unui manager american).
O solutie ar fi aducerea unor manageri straini din domeniu de activitate pe perioada determinata, cu atributii si de mentori pentru viitori inlocuitori. Problema este ca acei manageri sunt foarte scumpi, si putine firme sunt dispuse sa faca asemenea investitii in Romania.
Intr-una din firmele unde am lucrat foloseau sistemul asta cu mentor, unde directorul de departament se muta cate 1-2 luni intr-una din filiale si ii facea coaching noului manager, cu rezultate foarte bune.
Oamenii tehnici foarte buni nu au înclinații către coordonare și indrumare de echipe.
Sunt și oameni care le au pe amândouă, dar sunt rare.
Oamenii în funcție de conducere nu trebuie să știe tehnic tot, ci să înțeleagă produsul și procesul din spatele lui, pe aria lui de competență.
În Românistan cel puțin, asta cu productivitatea mă face să râd, de mă c@c pe mine.
Mentalitatea de sclav, ajuns șef peste sclavi: ai un termen, omul îți termină treaba înainte și bine, iar apoi îi pui în cârcă mai mult, ca să nu aibă timpi morți, să nu poată respira, că stă degeaba pe banii companiei, de parcă plătește dă la mă-sa.
La asta se rezumă productivitatea lu pește.
Productivitatea nu se vede-n beneficiile angajatului: salariu, bonusuri, facilități, îmbunătățirea condițiilor de muncă, investiții în pregătire și echipamente, ci doar se urlă și se ține omul peste program, că mai e ceva de făcut în ultima oră.
Și atunci oamenii nu au niciun motiv să crească ritmul, să livreze mai repede, deoarece înseamnă să se șunteze singuri, și trag cât să nu se plângă nimeni: nici nu ies în evidență, nici nu se plâng de ei.
E zona confortabilă de gri, unde nu-s băgați în seamă și e călduț.
Sunt și oameni excepționali, care știu să-și facă treaba și dau rezultate foarte bune, dar cei mai mulți sunt limitați intelectual, nu au putere de decizie, nu au buget de salarii, nu au nimic.
Așteaptă aprobarea de HR pentru 2 prime de 400 de lei, iar în cazul ăla le e refuzat pe motiv de costuri.
Clasicul răspuns: domnu director nu a aprobat.
Să-i întăresc pe comentatorii anteriori, confirm același lucru: nu există în România școală de management, nu există școli de leadeship, nu există școli care să formeze soft skills pentru lucru cu echipe și in echipe.
Un șef pune p-unu mai prost ca el, să-l poată teleghida și să execute, să urle la restul de sclaveți.
Văzut pe propria-mi piele, atât la nivel de salahor în bandă, cât și specialist in niște căcaturi foarte înalte tehnic.
Capul plecat, sabia nu-l taie. Cu căciula-n poală.
give this man a guest post.
Adevar graiesti. Cine sa predea management, fosilele din facultati? Managementul CAP-urilor? Mai dureaza dar se va rezolva si problema asta. Ma indoiesc ca o prindem noi rezolvata
Da! Subscriu. Adevar graiesti
Problema a apărut dupa 1945 cand elitele au fost trimise la pușcărie si averea burgheziei a fost confiscata pentru a intra in visteria statului.
Cand vizitez un orășel prin străinătate caut restaurante mici, de familie, unde afacerea a supraviețuit pentru ca isi respecta clienții.
In firmele mari se pune accent pe profit nu pe calitate, zi-i șefului ca ai o idee care va reduce costurile si vei deveni Manager, trage ca hamalul pentru a-ti motiva colegii sa lucreze mai eficient si ești pe drumul cel bun, citește cărți de Management, de dezvoltare personala și vei fi Manager, trimite email-uri noaptea si esti pe drumul cel bun, vei fi o Elită a societății capitaliste.
Scoala de manageri e ca si scoala de dezvoltare personala, dezv financiara, MLM, timp pierdut si bani aruncati. Nu exista retete universal valabile si aplicabile pt ca business-urile sunt mult prea diverse.
Si mai necesita si oaresce talent si minima inteligenta.
din aceleasi motive pentru care avem paznici care nu se pricep sa pazeasca, soferi care nu se pricep sa sofeze, fotbalisticare sa se priceapa sa joace fotbal, guvernanti care nu se pricep sa guverneze si nici macar hoti care sa se priceapa sa fure. pentru ca functioneaza absolut orice mai putin meritocratia.
deci, de ce sa votezi un partid care promite meritocrație când poți rămâne așa, la mica schemă?
pentru ca aproape toti, de la mic la mare, stiu ca in meritocratie au mari sanse sa fie inlocuiti cu primul venit. asa ca acum, o fushereala, mai pica, mai greseste colegul, mai fura seful ceva si trebuie sa acopere inclusiv dudele tale. mica schema rulz.
totusi care e partidul care sa impuna meritocratia? ca de promis o promit toate.
OK,
Nu avem manageri pentru ca în România încã nu au inteles cã managerul trebuie sã aibã grijã de oamenii lui, nu de sefii lui.
Cã acum ¨îmi amintesc iar de seful de la IT de la ING care striga ca disperatul de ce a întârziat unul 30 secunde într-o întâlnire în care el dãdea citate expirate si se credea destept. Si nimeni dintre cei peste 100 subalterni nu crâcnea. Toti cu nasul in pãmânt. Si aproape toti erau programatori.
Ieri m-a vazut noul manager al companiei cand am plecat acasa pe la 4 (am o intelegere cu managerul de departament prin care vin mai devreme dimineata). S-a uitat la ceas, eu l-am salutat cu Buna ziua el cu LA REVEDERE. In conditiile in care ora de intrare si iesire sunt logate oricum in sistem si daca nu faci orele nu te platesc, daca faci in plus se taie la sfarsitul lunii (nu se reporteaza pe luna urmatoare si nu se plateste). E si asta un skill de management, nu credeti?
Un bun tehnic nu este obligatoriu sa fie si un bun leader sau manager. La noi, din pacate , nu exista multi manageri buni, si am intalnit destul de multi. Un bun manager nu trebuie sa stie neaparat produsul. Atat timp cat isi face treaba de management bine, ceea ce inseamna coordonare si people management si buget, pentru partea tehnica trebuie sa gasesca in echipa 2-3 oameni buni tehnic si cu care poate discuta pentru a lua deciziile legate de ceea ce e tehnic. Acum depinde si la ce fel de manager te referi. Cel care conduce un proiect, sau cel care conduce dezvoltarea unui produs, sau cel care conduce si dezvolta un departament anume, sau … ? E o discutie lunga asta si nu sunt lucrurile doar alb sau negru.
„România suferă din lipsă de manageri competenți ”
Poate nu crezi – dar nici prin alte parti nu abunda de manageri competenti. Eu, in aproape 20 de ani de experienta pot sa-i numar pe degetele de la o mana pe cei care stiu ce inseamna asta. Nu e, intr-adevar, nici-unul din Romania
Explicatie este insa aceeasi .
Concluzie: dintre un om prost si un om foarte prost ala „doar” prost strica mai putin.
Dar ia sa comparam si invers: un manager bun (care chiar daca nu se pricepe initial la produs asculta de oamenii care se pricep) cu unul care stie bine produsul dar face numai ce vrea el (no people skills).
Am fost refuzat de doua ori pe post de management (prin promovare in cadrul companiei)
Prima oara dupa 6 interviuri interne in care managementul a ajuns la concluzia ca eu sunt mai orientat catre oameni/echipa in timp ce contra-candidatul meu pe rezultate iar in Romania oamenii nu conteaza, importante sunt rezultatele produse de masinariile cu celule din corporatii.
A doua oara am fost acceptat pe postul de management dar managerul meu nu mi-a dat voie sa ma mut pe post pentru ca eram prea bun pe dat la sapa si depindeau prea multe proiecte de mine.
In fine, am plecat din compania aia. Insa am dat de Dracu in Vest…promovarile pe functia de management se fac 99,99% prin networking, daca nu bei cafea, nu fumezi sau nu sapi pe cineva, mai greutz ca-i mai fainutz.
Noi sa fim sanatosi:)
In Vest e putin mai complicat. Intai se promoveaza nativii buni, apoi nativii mediocrii si abia apoi cei foarte buni ca tine. Asta-i mersul …😜
Sunt in situatia descrisa in unele comentarii.
Am o pozitie tehnica si-mi cunosc al naibii de bine treaba. Aspectul este stiut si recunoscut, sunt prima solicitata pentru scolarizari ale noilor angajati, am fost si detasata cateva saptamani la un sediu aflat la cateva sute de kilometri distanta, in acelasi scop.
De anul trecut sunt si adjuncta sefei de departament. Dupa ce, ca urmare a unei conjuncturi interne, am inlocuit-o timp de 3 luni, am zis ca sefia nu e in veci pentru mine. „Motiveaza oamenii, productivitate, randament, motiveaza, eficienta”. Hell no, vreau in patratica mea unde nu tre’ sa hartuiesc oamenii (care sunt franti de oboseala, dar firmei nu prea-i pasa de asta).
Nu abandonez pozitia, pentru ca am si niste avantaje, iar sefa a revenit si din fericire nu mai e treaba mea sa hartuiesc lumea (decat cand e ea-n concediu). Dar sunt destul de convinsa ca nu o sa aplic niciodata pentru post de conducere. E bine sa ne cunoastem capacitatea si incapacitatea deopotriva. Si la urma-urmei, mai trebuie sa si munceasca cineva, totusi
asta e și la mine. urăsc ședințele și fazele alea sinistre în care trebuie să le explic subordonaților ce decizii tâmpe a mai luat conducerea…
Pt. ca de cele mai multe ori ai nevoie doar de executanti care, fara sa cobteste deciziile, sa mane o liota mai mare de executanti.
Nu doar in romania se intampla, peste tot e acelasi sistem. Doar ca romanul e mai neaos si nu se ascunde dupa deget, pe langa faptul ca ii.place sefia, o si arata la modul.grotesc.
Apoi, cei mai multi pun manageri oameni usor controlabili, fara idei proprii si cu frica ca o sa piarda noul post => capul.plecat, sabia nu-l taie.
In angrenajul unei companii mari, lucrurile acestea nu se vad si/sau nu pasa nimanui decat de la un nivel mare spre foarte mare.
Am lucrat middle manager la o multinationala din domeniul jocuri de noroc și făceam pariuri cu colegii săptămânal, despre ce idei tâmpite mai are conducerea. Săptămânal veneau cu circulare derizorii, de genul să trimitem măsurile personalului pentru uniforme, deși nu aveau pe stoc uniforme. Am comandat pentru un nou angajat uniformă nr 36, si au răspuns că au 34 sau 38. Păi de ce mai întrebi nr daca nu ai pe stoc.
Au introdus odorizant de lamaita pe sali si vroiau feedback de la clienti, doar ca odorizantul era dat la minimum si nu mirosea. Etc.
Domnul Dima poate fi considerat un reper în domeniu?
Un astfel de test are mari șanse să aibă aceleași rezultate în orice ocupație.
Nu stiu in ce domenii lucreaza „expertii” de mai sus dar pe la noi astia sarakii din IT se face diferenta destul de clar intre leader si manager. Asa zic unii din parohie de la mine. Ba altii chiar zic ca sunt 2 joburi diferite. Eu zic ca sunt niste prosti cand unii experti pe aici prin comentarii zic altceva si ajung sa puna egal intre cele 2 .
Ultima bomba e ca ieczista si technical leads. Ptui
Asta ca nu exista… e asa o chestiune abstracta. si daca exista n-au unde sa lucreze…
asa ca idee m-am scolit in strainatate pe la cele mai bune centre si scoli de business pe domeniul meu(Managementul serviciilor de sanatate) si nu numai… si in principiu pot sa ma spal pe cap cu diplomele, competentele si track recordul dovedit… in sanatate nu voi lucra vreodata in Romania ca manager :)) nu ca nu vreau… ci ca nu se poate.
si unde se poate se poate pe 2500 de lei salariu… bani care ii cheltui intr-o saptamana la un curs serios pe mese si transport.
PS: pentru carcotasi am facut curs pe management de spitale si la IESE Business School Barcelona
Mi-ar place sa aud si experiente pozitive, chair daca sunt cu manageri straini. In ce situatie ati fost ? Ce a facut si care au fost rezultatele pt voi , pt firma.
Am facut exective coaching cu cateva sute de manageri, pana in prezent. Individual, sesiuni 1 on 1, si cu echipele lor. Fac asta de multi ani.
Cei mai multi romani, asa ca as arunca si eu cu cateva concluzii:
Principala diferenta intre managerul roman si cel expat este intelegerea rolului sau in echipa: sunt aici ca sa munciti pentru mine vs sunt aici ca sa muncesc eu pentru voi.
Este incomparabil mai bine sa ai un bun manager/leader decat un specialist un care e varza din punct de vedere people skills. Pentru ca oamenii te urmeaza pentru integritate si valori, si abia dupa aia pentru ce cacat stii – https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcRm9ZobbUZy-D5icCa8EDqP0Bg6VgbDXnLfSFLgsQI8YLGR4-Y7
Nu ajunge sa faci o scoala de management, nici doua. Ajunge sa nu fii mercantil si sa cauti scurtaturile.
Cand promovezi un manager dintr-un job tehnic sau whatever, pierzi doua pozitii: expertul tehnic care acum e manager, managerul care e varza si nu stie ce dracu are de facut , si se bate in coarne cu ceilalti experti din echipa.
Cazul tau e necloncudent, seful tau era un idiot.
Accesul la informatie este din ce in ce mai facil, inductia se poate face mai usor, nu mai exista asa de multe secrete ca acum 10 ani. Daca vrei sa inveti sa desfaci un lacat, youtube 10 minute si aia e. Daca vrei sa intelegi ce face biznisul in care te-ai angajat, ia un raport, cauta o stire, toate sunt la un click distanta.
Calitatea umana e mai importanta decat meseria. Aproape fara nicio exceptie, echipele i-au iertat pe managerii care au facut greseli tactice ce tineau de experienta putina. Dar nu i-au iertat pe cei scoliti care nu au stiut sa zica multumesc.
M-ai facut sa rad cu articolul asta … probabil ca nenea asta pe care il citeze si care în înțelepciunea lui a grăit prostiile din ZF traieste tocmai pentru ca existe multinaționale si manageri fara vocație pe care el ii înlocuieste pe bani buni.
În rest, îmi place cum s-au activat toti polifricii sefi de echipe din multinationale, dandu-se pe ei ca exemple … spectacol sinistru corporatist. Si trist.