Mă întreabă un cititor la ce trebuie să fie atent dacă ar vrea să se mute de la un apartament la bloc la un apartament într-o casă, că a găsit ceva bun.
Avem amici care stau într-o situație din asta și sunt câteva lucruri de menționat.
Primul e că spațiul trebuie delimitat foarte clar. Fiecare grădină, fiecare loc de parcare, fiecare spațiu care nu e comun trebuie separat cumva. Am văzut oameni care stăteau 6 în curte, din stradă intrau pe un culoar, mașinile se lăsau în spic pe mijloc și apoi fiecare avea grădinița lui, unde avea loc de un grătar și de niște flori. Am văzut locuri unde oamenii au betonat curtea și au făcut-o parcare. Nici un copac, nici o floare, beton și atât.
Ideal ar fi intrări separate. La cabinetul stomatologic unde merg, la parter e cabinet cu o mică grădină, pe altă parte e o altă intrare pentru cei care stau la etaj. Și e foarte bine așa, se evită discuțiile de tipul “dar tu ai lăsat poarta descuiată și mi-au intrat hoții și mi-au luat X și Y”. Sau mi-a fugit câinele. Sau ceva.
Apoi, e de evitat orice rahat care presupune eforturi comune. De evitat și de specificat destul de clar la început “cumpără casa și cotă parte din curtea comună și pod”, care înseamnă că astea trebuie reparat/renovate la comun. De fugit de orice formulare de tipul “vă înțelegeți cu vecinii”, ăla e primul semn că vecinii nu sunt oameni de înțeles.
La fel, de fugit dacă aceste spații comune sunt în stare jalnică, înseamnă că nu s-au înțeles la făcut reparații și/sau vecinii sunt săraci.
Apropo de asta, e nevoie de bani pentru a pune o casă la punct. Și aici sunt două abordări: fie cu materiale mai ieftine, deci trebuie reparat mai des, fie cu materiale scumpe/normale, deci o dată la 20 de ani. Nu poți fugi de responsabilitățile astea așa cum o faci la bloc.
Apoi, trebuie să îți placă să meșterești, mai ales dacă ai un beci, un pod, o grădină. Nu trebuie să te pricepi, asta se învață pe parcurs, trebuie doar să nu fii delăsător. Și gugăl și youtub sunt pline de sfaturi și de idei și rezolvări, trebuie doar să vrei.
Dacă mai aveți idei și/sau experiențe, băgați…
La casa cu mai multe apartamente, daca nu e constituita asociatie, cineva ajunge sa fie futut pentru racordurile si cheltuielile comune (cel mai adesea apa/canal si iluminatul pe parti comune (hol, scara, pod, pivnita).
Deasemenea, fara asociatie, reparatiile pe parti comune sunt chinuitor de rezolvat, lumea fie neavand chef sa plateasca chiar daca pica casa pe ei, fie ne dând acces pentru reparatii.
În plus, de verificat daca unul sau mai multe apartamente nu sunt locuite de proprietari ci de chiriasi. În acest caz problemele de mai sus pot creste exponential.
O alta problema (pe care poti sa nu o vezi la vizionare ca vanzatorul i-a mituit pe împricinati ) sunt animalele – câini, pisici. E posibil sa fie un iubitor cu o hoarda de animale pe care le lasa sa se usureze in voie pe partile comune (holuri, scari).
Cota parte din curte care se vehiculeaza in timpul tranzactiei are valoare numai daca exista titlu de proprietate pentru ea si este prezentata explicit in cadastru. Cu desen* .
In rest, daca este in indiviziune sau nu e trecuta de loc in acte (inseamna ca e a primariei…) are numai valoare sentimentala .
*/ Unii incearca sa prezinte suprafata de teren de sub casa, care poate fi trecuta explicit in acte, ca fiind cota parte de curte.
Sa mai fie atent la milf-urile care fac plaja in țațele goale pe gazonul comun!
eu as zice sa ramana la bloc.
Cea mai mare problemă a mea cu muttul ka casa împărțită e ce te faci dacă mâine nu te mai intelegi cu vecinul?
La bloc e mai simplu, ma gandesc, ii bagi pe toti in ma-sa, la blocul vecin ai alți potențiali 1000 de oameni. La casă împărțita e aproape ca o familie… Cunosc cazuri multe in care cei doi proprietari ai casei nu-si vorbesc, desi folisesc aceeasi curte… nu e plăcut.
Mai degraba nu, ideal ar fi să găsească o casă separată. Când împarți spațiul cu alții nemulțumirile și frustrările sunt inevitabile, iar deciziile sunt luate mult mai greu. Avem perete comun cu casa alăturată și deși ne înțelegem foarte bine cu vecinii, inevitabil ne deranjăm unii pe alții și trebuie să facem compromisuri.
Depinde ce vecini ai. Am unul care mi-a smuls cu tot cu radacini florile de sub geam si se uita urat de fiecare data cand intru in curte. Casa cu carte comuna e fix ca la apartament. Daca esti nesimtit, iesi in curte si faci galagie/gratare ca si cum ai fi la tine in curtea proprie. Cei cu bun simt stau in casa. Nu pot sa zic ca te bucuri de acea curte.
Personal mie mi se pare mai nasol decat la bloc, spatiu mult mai mic si oameni mai putini. Nu poti sa-i trimiti la origini si sa-ti vezi de treaba (nu in sensul de gratare si muzica in creierii noptii, ci de ignorat cu talent priviri urate si mai stiu eu ce).
Casa cu curte comuna sau mau multe apartamente in aceeasi casa inseamna nici cal nici magar. Nu ai nici beneficiile casei „singur in curte” si nici comoditatea de la bloc. Cei care stau la bloc nu au treaba cand se strica ceva, administratorul find cel care se ocupa cu reparatiile (e adavarat, cu bani stransi de la toti locatarii). Cei care stau la casa trebuie sa isi faca buget si sa isi rezerve timp sa se ocupe in cazul in care se strica orice, de la hidrofor la fosa, de la acoperis la centrala termica, iar costurile sunt cu mult mai mari decat cota de cheltuieli pentru reparatii pe care ar da-o la bloc.
Din propria mi experenta curtea comuna chiar si cu proprietatea bine delimitata e de evitat.
Intr-o comunitate mare ai admin care se ocupa de tot si n ai aproape nimic de impartit cu vecinii. Ii saluti si atat. Comunitatea mica e foarte pretentioasa ca sa zic. Inevitabil apar tensiuni intre colocatari. Tu intinzi rufe vecinu face gratar. Tu faci gratar vecinii aerisesc etc. si de aici o serie intreaga de probleme. Ingrijirea spatiilor comune iarasi ridica o problema, ca oi fi tu vrednic dar la un moment dat ti se ia sa tot maturi singur scara si vecinii doar sa dea din cap cand trec pe langa tine. Plus invidii de doi lei ca de nu toti stiu sa si vada de treaba si de aici tot felul de frustrari.
gratarul, acest axis mundi al romanului
Da, adevarul e ca doar romanii fac gratar. In alte tari nici nu am vazut curti cu gratar, sau chiar balcoane.