Agricultură: semințe sterile și tractoare smart

Două din agricultură despre care poate nu știați.

Tractoarele au conexiuni 3G și urcă automat în cloud tot felul de informații. La ce adâncime s-a săpat, ce umiditate are solul, ce recoltă a fost. Nu pentru producătorii de tractoare, ci pentru producătorii de semințe.

De aia nu vor să lase proprietarii de tractoare să umble în ele.

Semințele vândute de unii producători de semințe sunt sterile. Adică, dacă omul vrea să planteze din grâul recoltat, s-ar putea să aibă surpriza să nu aceeași succes la recoltă. De ce se face asta? Păi, pentru a ține agricultorul dependent de producătorul de semințe, și totul e sub pretextul că “soiul ăsta e mai bun” și alte minuni.

fun-shark

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

64 comentarii

  1. Conspiratia serpilienilor impotriva dacilor!!!

    00
  2. Pe de alta parte, cercetarea in obtinerea semintei de grau superioare costa. Nu e corect ca samanta sa fie multiplicata gratuit.

    00
    • Eu stiam ca pt cercetare se acorda granturi mari de la stat sau de la UE. Poate gresesc. Oare Monsanto nu participa si ea la aceste granturi? Btw Monsanto nu a fost cumparata de Bayer?.-aia cu aspirina.
      In alta ordine de idei :semintele la momentul zero nu apartineau nimanui. Deci s-a pus proprietate pe ceva din natura. Un exemplu fortat: aerul de la metrou. La momentul initial era filtrat si placut fata de vara/iarna. Acum, dupa atatia ani, nu mai este asa bun. Cum ar fii sa fim toti obligati sa platim metroul ca sa respiram aerul acela ?!

      00
    • Cum am spus mereu, R&D n-ar trebui să se ghideze pe principii de business în anumite domenii cum e alimentația, sănătatea, etc. Ce spui de fapt este că „nu e corect să răspândim semințe rezistente la diverse chestii și să poată planta toată lumea soiuri mai productive/rezistente astfel încât să aibă toată planetă ce mânca.”

      00
    • @haivas Si ce companie crezi ca va investi miliarde in cercetare pentru ca apoi concurenta sa replice cu 1% din costuri totul?
      Inovatia are nevoie de protectie. Cata protectie? Asta e alta discutie.

      00
    • @DanielV

      Si ce companie crezi ca va investi miliarde in cercetare pentru ca apoi concurenta sa replice cu 1% din costuri totul?
      Inovatia are nevoie de protectie. Cata protectie? Asta e alta discutie.

      Daniele, tu ești conștient că noi nu mai avem industrie grea și ușoară autohtonă? Tu vorbești de niște „băieți deștepți” care vorbesc altă limbă. Cumva, mă amuză că ne dăm atât de atotcunoscători și folosim jargoane folosite de ăi mai mari (R&D, inovație și protecție…), da’ țara arată cum arată.

      Ești întruchiparea perfectă a clișeului „Românii sunt deștepții planetei, într-o țară care totul stă să cadă”.

      00
    • Sorry but… what the actual funk man !?

      Multiplicarea „gratuita” vine „de la natura”. Si oricum samanta multiplicata „au naturel” e de multe ori de calitate inferioara celei cumparate. Spre deosebire de muzica sau filme, ADN-ul nu se copiaza 100% perfect de fiecare data (de aia apar mutatii).
      Sterilizarea se obtine prin editarea codului genetic, la fel ca si rezistenta la boli si insecticide.
      Doar ca, unde rezistenta la boli si insecticide sunt plusuri care merita eventualele minusri, sterilizarea nu aduce nici un plus (strict biologic vorbind, nu in conturile bancare).

      Ca o paralela cu industria software sterilizarea e un fel de DRM. Asta inseamna ca, intr-un fel, am ajuns sa mancam DRM. :/

      00
  3. Sa intelegem ca ai sobolani in studioul TV?

    00
  4. Tractoarele au si Bluetooth (unele) si pot fi pornite din telefon:
    https://www.youtube.com/watch?v=ccBVnzOIYOs&feature=youtu.be&t=17s

    00
  5. aia cu piramidele sunt de fapt porti stelare o lasi pentru weekend?

    00
  6. In unele tari e ilegal sa plantezi samanta din recolta anului trecut. Monsanto sa traiasca!

    00
    • Care tari?

      00
    • Tarile care accepta can fraierii sa planteze GMO …..dar parca UE nu da voie .

      00
    • @geckoo, Groenlanda, Tunisia, Sahara Occidentala, atolul Mururoa si Vaticanul

      00
    • @geckoo, Groenlanda, Sahara Occidentala, Tunisia, atolul Mururoa si Afganistan. A, si Vatican..

      00
    • Shit, am comentat de doua ori… Iau 2 minusuri de la hellfire… 😫

      00
    • Dacă vă interesează subiectul, puteți sa citiți mai mult. IN STATE, in p#^a mea, e interzis. Sunt zeci de procese și „bullying” pe tema asta.
      Monsanto vrea să treacă cu această practică și in Europa.
      Căutați pe YouTube, ca nu e greu, sunt emisiuni întregi. Porumbul e cereala in cauză, iar cum in State sunt multe „corn states”…

      00
    • US&A

      00
    • Toodefence GMO nu înseamnă neapărat ceva rău. 50% din ce mănânci azi e GMO direct sau indirect pe lanțul trofic. Teoretic nu există o diferența calitativa stabilită științific intre GMO și ceva nealterat. În sensul că vom afla efectele nocive daca exista in minim 20 de generații. Faptul ca poți planta grâu în deșert nu e un avantaj de trecut cu vederea dacă poți hrăni 2 miliarde de oameni.

      Disclaimer – mama e genetician deci sunt expert prin alianță :)))))

      00
    • Nu e. Esti bou.

    • imi place argumentatia lui Znuf. Se vede ca stie.

      00
  7. Astea sunt maruntisuri. Dorel e suparat ca din tractoarele astea moderne nu se mai poate fura motorina. Daca nivelul motorinei scade brusc tractorul trimite o alarma la dispecerat si iese cu scandal.
    In schimb cu etilotestul incorporat (daca simt alcool in cabina refuza sa porneasc) au rezolvat. Au descoperit unde este senzorul si l-au astupat cu guma de mestecat. :D

    00
  8. Chiar nu știam de unde știu ăștia tot. Deci era cu tractorul pe câmp la Codlea, puneam niște porumb cand am văzut-o pe Maria pe marginea drumului la Fitness. Am rămas cu ochii pe fizicul ei si apoi scăpat tractorul in șanțul de apa mai sa ma răstorn. A doua zi am primit pe mail o avertizare ca sa fiu mai atent cu tractorul ca altfel data viitoare ma dau afara!

    00
  9. Din categoria „stiri vechi”.
    Scandalul cu seminte sterile e de ani buni. Procese peste procese, ca doar nu credeati ca Monsanto e diavolul doar pentru mizeria cu GMO…

    00
  10. Banuiesc ca producatorii de seminte investesc foarte mult in cercetare si este normal sa fie interesati sa cumperi tot de la ei in fiecare an. Daca nu ar fi mai mai bune semintele lor (plante mai resistente la daunatori si schimbari bruste de vreme, recolta mai mare, etc.) niciun fermier nu ar apela la ei ci ar folosi o parte din recolta pentru semintele urmatorului an.

    La utilaje insa sunt de acord ca este aiurea situatia si ca este dreptul oricarui client sa face ce vrea cu ce a cumparat, inclusiv sa faca reparatii. La fel se intampla si cu telefoanele. Iar producatorul, daca vrea sa stranga date si sa le vanda mai departe, n-are de cat dar sa iti informeze clientii si sa fie o chestie opt-in. Vezi recentul scandal Roomba si ce a zis ulterior CEO-ul dupa ce s-a inflamat presa.

    PS: Banuiesc ca imaginea e la misto. https://www.livescience.com/41655-great-white-shark-cancer.html

    00
    • imaginea nu e la mișto, e pusă pentru a ne reaminti că educația prin interneț ne face să credem în tunelurile dacice și tractoarele care urcă semințe în cloud pentru a fi culese de acolo de producători și sterilizate.

      00
    • poza aia ne invata si o noua limba engleza…

      00
    • „rechinii e singurele animale care nu se imbolnaveste niciodata. ei este pana si imuni la toate bolile, inclusiv cancer”

      00
    • Dacă n-ar fi imuni la boli, n-ar mai fi hrăniți cu pește congelat în acvariile lumii (hrana se congelează tocmai pentru a omorî paraziții).

      00
    • groparu, nnu-ti contrazic ideea, numa prea pricep nici la rechini, nici la peste congelat, nici la medicina/imunologie etc.

      dar

      2 negatii spun exact inversul la ce vrei sa zici :).

      00
  11. Dacă așa stă treaba, vreau tractor!

    00
  12. Rechinul ala e imun pentru ca nu haleste mancare pe baza de Monsanto?

    00
  13. Cu al doilea punct vorbesti prostii si afirm asta in cunostinta de cauza. Lucrez la unul dintre marii jucatori de pe piata cerealelor si lucrurile stau in felul urmator:

    – semintele sunt pe categorii biologice: prebaza (genetica cea mai buna, dar care se foloseste doar de catre detinatorul geneticii pentru multiplicare proprie), baza, C1, C2, Consum (furaj). Din prebaza se obtine baza, din baza se obtine C1 si asa mai departe. Nu poti compara semintele obtinute in diverse etape (ani) de productie, adica samanta prebaza cu cea de furaj.

    – producatorul nu are nici un interes sa faca rabat la calitate. Vrei sa multiplici in continuare, adica sa te folosesti de genetica sa? Ii platesti redeventa si poti face asta linistit. Este o situatie de win-win. Ce interes ar avea sa-ti vanda samanta proasta, care anul urmator sa nu mai dea randament, cand el oricum castiga enorm din revedenta?

    00
    • sunt 4 rânduri acolo. citește-le până le înțelegi înainte de a scrie 8 rânduri în care îmi explici ceva ce nu am scris.

    • Eu zic sa dam crezare specialistului..

      00
    • „Semințele vândute de unii producători de semințe sunt sterile. Adică, dacă omul vrea să planteze din grâul recoltat, s-ar putea să aibă surpriza să nu aceeași succes la recoltă. De ce se face asta? Păi, pentru a ține agricultorul dependent de producătorul de semințe, și totul e sub pretextul că “soiul ăsta e mai bun” și alte minuni.”

      Asta este judecata ta de valoare. Si eu ti-am explicat cum evolueaza o samanta. Nu se pierde productia in tot acest ciclu, ci anumiti indici care n-au legatura cu succesul la recolta, cum spui tu. Productia depinde de tehnologia aplicata si, desigur, de conditiile meteo extreme (seceta prelungita, de exemplu).

      Afirmi ca asta e schema prin care producatorul tine clientul captiv. Si ti-am explicat ca nu e asa, dincolo de fractura logica conform careia producatorul ma f…e si eu cer inca un rand.

      00
    • Sună super tare, nene!
      Oare de ce e plin pe YouTube de clipuri cu țărani din State care ajung in procese pentru ca porumbul lui a fost polenizat de o albina care a trecut pe la vecin, care vecin avea pirumb Monsanto?
      Apoi, de ce apar țărani care spun ca au primit citații la proces că au pastrat sămânță din recolta trecută?
      Pentru cacaturile astea au americanii arme, cu părere de rău trebuie să observ asta…

      00
    • @Răzvan

      O întrebare despre tine și o remarcă despre subiect.

      Întrebarea.
      Ai scris că tu ești „in cunostinta de cauza. Lucrez la unul dintre marii jucatori de pe piata cerealelor[…]”; jucătorul ăla mare la care lucrezi și te mândrești cu el, te-ntreb, e firmă străină sau firmă românească independentă? („independentă”, adică, să nu fie o divizie/compartiment/departament sau subdiviziunea dintr-o firmă mai mare; să fie autohtonă adică, să nu facă parte dintr-o schemă a străinezului)

      Remarca.
      Nu ți-ai dat seama dar tu nu ai priceput două nuanțe destul de/foarte importante și chiar insist să te străduiești să le pricepi. Pe de altă parte, nu exclud posibilitatea ca „jucătorul” să te fi îndobitocit în ultimul hal (spălat pe creier, ca televizorul) cu faimoasa lecție machiaveliană „Scopul scuză mijloacele” și, astfel, nici după ce-mi citești comentariul, o să continui să crezi despre noi că suntem nebuni sau paranoici sau speculăm în derizoriu doar așa ca să speriem lumea degeaba.

      Să știi de pe acum că nu mi-a fost simplu…

      Nuanța #1.

      Într-o oarecare măsură, și fiindcă suntem o nație de țărani, suntem în cunoștiință de cauză cum se face treaba agriculturii.
      Preocupările cele mai importante sunt 3 (simplificat): roadele pământului, banii obținuți de pe urma vânzării și semințele înainte recoltei & cele obținute de pe urma recoltei.
      Pentru tot ce-ți este ție sacru și important pe lumea asta, cum să-i folosească agricultorului semințele sterile obținute, a fructelor & legumelor, de pe urma recoltei, care nu mai dau roade după ce sunt replantate, dacă nu acelor procuratori diabolici de semințe, „jucătorii”?
      Nu trebuie să fii agricultor ca să realizezi că este o problemă imensă încât câțiva „băieți deștepți” de-ale semințelor să dețină monopol asupra unei surse importante de hrană ce a contribuit la specia omului pe planetă, până-n prezent. E ceva îngrozitor și terifiant cu asta, să le interzici (dpdv biologic al semințelor) agricultorilor, să nu mai beneficieze de semințele obținute de pe urma recoltelor precedente pe motiv că cercetarea & inovarea costă și că „tre’ să mânce și gurile noastre”. Băi, nimeni n-a zis să nu beneficiați din vânzarea semințelor dar schema asta întrece orice limită a autoconservării (instinctuale).

      Nuanța #2.
      Schema în sine este criminală/genocidală dacă vine apocalipsa sau se întrâmplă un cataclism planetar (economic, militar, natural…) și toată civilizația care o știm se dărâmă cu totul.
      PUF, dispare…
      Oamenii vor mai trăi după asta, vor supraviețui, altminteri mai greu. Buuuuun, se pune problema următoare: din moment ce „jucătorii” semințelor s-au jucat de-a Dumnezeul recoltelor înaintea apocalipsei/cataclismului planetar, cum pizda mă-sii lor va supraviețui specia umană dacă semințele primei generații (și a doua, și a treia) de recolte, la un moment dat, devin sterile & nu vor da roade? Specia umană va muri fiindcă nu va mai exista recolte care să producă semințe regeneratoare naturale.
      Și asta datorită din cauza că „jucătorii” semințelor i-a frecat pe ei grija să se asigure ca țăranii & fermierii să nu poată să-și pună deoparte semințe pentru recoltele pe viitor sau pentru următoarea recoltă; dar cu grija că, vai, n-o să mai cumpere semințe de la acești „jucători”.

      ––––––––––––––––

      Tot tu ai zis că semințele sunt pe categorii biologice. Amice… prietene… specia umană n-o interesează că semințele sunt de „C1” sau „C2” sau „C3” sau „C{∞}”, specia umană, așa paranoică sau ușor de speriat cum e, are trei griji:

      >recoltele să regenereze semințe;
      >tot acele semințe să nu fie sterile;
      >pe viitor, nicio recoltă vreodată să nu producă semințe sterile (modificate genetic în prealabil, ca o bombă cu ceas, după x număr de recolte).

      Nu de alta, da’ e treaba agricultorului de ce ar vrea să folosească semințele proprii de pe urma recoltei sau să le pună deoparte pentru vremuri tulburi. „Jucătorii” se joacă de-a Dzeu cu asta și, tot din aceste motive + altele în ceea ce privește sănătatea omului, Monsanto d-aia e în procese fără număr.

      Pur și simplu: nu te joci cu sursele de hrană a omului, fie că te cheamă Monsanto, fie că te cheamă McDonalds, fie că ești „jucător pe piața cerealelor”.

      Să mă corecteze Vali dacă am greșit cu ceva sau dacă el are de adăugat ceva în plus peste ce am scris eu dar, chiar și așa, el nu a scris ultimul fragment să sperie lumea degeaba. Lucrurile ăstea se știu. Sunt suspiciuni rezonabile și motive temeinice să fie îngrijorare mare, pe lângă deșertificarea deliberată făcută de străini.

      00
  14. Chestia asta e scrisa in T&C deci oricine cumpara un tractor ar trebui sa stie treaba asta. De exemplu: https://www.deere.com/en/electronic-solutions/telematics/
    Dar mai sunt si alte motive pentru care accesul la soft e interzis. In principiu producatorul nu vrea sa isi asume raspunderea daca:
    – modifici softul si din cauza asta o calci pe mamaie care mulge vaca
    – modifici softul, dar adaugi chestii de la terti, care soft e si el subiect de copyright si producatorul risca sa fie dat in judecata
    – modifici softul si un hacker din Ucraina iti planteaza gainile din curte in loc de seminte pe camp

    Legat de seminte, am vazut destul de multe contracte in care scrie clar ca ti se acorda dreptul de a folosi semintele si ce rezulta din ele, dar nu ti se vand seminte propriu zis. Deci nu ar trebui sa ai pretentia de a folosi gratis produsul lor.

    Chestiile astea sunt scrise in contracte, dar nu stiu daca cineva chair citeste contractele astea.

    00
    • NOU
      #48

      Toate pretextele enuntate de tine se rezolva simplu, cu o hartie pe care cumparatorul poate sa o semneze si in care sa scrie ca isi asuma raspunderea in caz de orice.
      Dar ideea e ca sunt doar pretexte.

      00
    • @Giani Mucea Si daca tractorul o ia razna pentru ca te-a mancat undeva si ai modificat softul, ai sa recunosti cu zambetul pe buze ca din vina ta ai dat peste mamaie?
      Asta cu cumparatorul isi asuma merge pana cand strici ceva sau pe cineva si atunci oricine altcineva e vinovat, de la producator pana la nea Gica de la Scularie care te-a ajutat sa modifici softul.

      00
    • Come on. Iti dai seama si tu ca sunt niste argumente slabe. Soft modificat => anularea responsabilitatii producatorului. Scurt.
      Realitatea e ca vor control complet asupra mentenantei si asupra veniturilor din mentenanta. E ok, inteleg motivatia, dar nu incerca sa impachetezi un rahat in hartie colorata si sa-mi zici ca e cadou de craciun, ca nu mai am 5 ani.

      00
    • @DanielV
      C’mon man mai mult ca sigur stii ca exista o suma de control pentru soft-ul instalat pe tractor.
      Daca omu isi face modificari, suma de control se schimba.
      Tractorul ar putea foatre bine sa tina un registru al modificarilor de suma de control pentru care accesul nu este inclus in contract.

      Scopul DRM-ul este simplu si de natura dubla:
      1. Software lock-in.
      2. Hardware lock-in.

      Bineinteles ca exista piese speciale pe care ar trebui sa le cumperi NUMAI originale. Dar nu toate piesele. In plus, ce faci daca iti ramane tractoru-n camp ? Dai fuga pana la reprezentanta John Deere sa iei o buije originala ?

      Asta cu mamaia e un fel de think of the children. Si daca tractorul nemodificat o ia razna nu cred ca da despagubire sau face parnaie 2 ani pentru omor din culpa cineva de la John Deere in locul fermierului. Te rog sa mai citesti EULA inca o data.

      00
    • @DanielV da, si e foarte simplu sa schimbi ceva fara sa isi dea seama firma producatore, foarte, foarte simplu..ce sa mai.

      00
  15. Pentru ca nu am nimic interesant de zis pe subiect, las si eu asta aici: Scientists have known for more than 150 years that sharks get cancer. And yet the belief persists that the animals don’t suffer from the disease – https://www.livescience.com/41655-great-white-shark-cancer.html

    00
  16. iar atunci când găsești totuși niste semințe riști sa fii judecat https://en.wikipedia.org/wiki/Bowman_v._Monsanto_Co.

    00
  17. Foarte multi fermieri organici se temeau sa nu fie dati in judecata de Monsanto pentru polenizare accidentala. Ale naibii legi ce protejeaza drepturile de autor…

    https://biofortified.org/2015/12/lawsuits-for-inadvertent-contamination/

    Altfel, sa stii ca big data in agricultura nu mai e un moft (just google big data agriculture) si nu producatorii de seminte sunt beneficiarii, ci chiar fermierii. De exemplu:

    http://www.businessinsider.fr/us/internet-of-things-smart-agriculture-2016-10/

    https://www.forbes.com/sites/timsparapani/2017/03/23/how-big-data-and-tech-will-improve-agriculture-from-farm-to-table/amp/

    00
  18. asa numitele terminator seeds sunt legende.
    in general avem:

    soiuri -> semintele pot fi reutilizate obtinand aceleasi plante de la an la an (excepand cazul in care se produce crosspolenizare).

    hibrizi : f1 obtinut direct de la fabrica. daca iei semintele pentru anul viitor, obtii plante f2 care au ~50% calitatile f1, restul impartite intre stramosi.

    gmo se stie ce sunt.

    ce folosesc fermierii care conteaza (nu cei de 10 ha) sunt hibrizi care 1-> sunt patentati, 2-> nici un fermier nu are mijloacele necesare sa ii obtina singuri. in plus nu are nici un sens sa recoltezi/folosesti semintele lor pentru ca recolta f2 o sa fie cel putin 50% un rahat potential periculos care iti poate afectat toata recolta.

    de ce nu folosesc soiuri ? pentru ca in general soiurile nu au rezistenta la boli. cand ai 100 de ha de castraveti daca ai un soi nerezistent la vreo ciuperca si ai ghinion de ploi multe de exemplu, poti sa pui cruce la tot. aceiasi chestie si la hibrizii f2+.

    terminator seeds nu sunt nici macar necesare, hibrizii se descurca foarte bine.

    00
    • Ce noroc pe noi, specia umană a reușit să supraviețuiască și cu toate deficiențele ăstea, da’ dintr-o dată, devine laitmotiv pentru producătorii de semințe modificate genetici să pună monopol și să-i frece ca nu cumva agricultorul să folosească semințe obținute de pe urma recoltei precedente.

      Așa, ca gând aleatoriu, când ne gândim cum e ca niște interese străine să ne controleze în fel și chip pe orice SAU dacă se pune problema vreunei apocalipse, distruge societatea modernă, iar supraviețuitorii nu pot să crească fructe și legume pentur că -tzeapă- producătorii le-au modificat genetic să devină inutile.

      00
  19. Treaba asta nu intra la date cu caracter personal si alte legi de genu? Ca tre sa-ti dai acordul…..sau cand il cumperi musai tre sa semnezi si gata au rezolvat

    00
  20. Semințele vândute de unii producători de semințe sunt sterile. Adică, dacă omul vrea să planteze din grâul recoltat, s-ar putea să aibă surpriza să nu aceeași succes la recoltă. De ce se face asta? Păi, pentru a ține agricultorul dependent de producătorul de semințe, și totul e sub pretextul că “soiul ăsta e mai bun” și alte minuni.

    Nope. Nope. Nope.

    Wrong. Wrong. Wrong. Wrong. Wrong.

    https://choice.npr.org/index.html?origin=https://www.npr.org/sections/thesalt/2017/10/18/163034053/top-five-myths-of-genetically-modified-seeds-busted

    By the time Monsanto got into the seed business, most farmers in the U.S. and Europe were already relying on seed that they bought every year from older seed companies. This is especially true of corn farmers, who’ve been growing almost exclusively commercial hybrids for more than half a century. (If you re-plant seeds from hybrids, you get a mixture of inferior varieties.) But even soybean and cotton farmers who don’t grow hybrids were moving in that direction.


    Ideea e simplă: Agricultorii/fermierii cumpără semințe cu anumite caracteristici: rezistența la boli, secetă precum și rezultatul final al recoltei (de exemplu boabe mai mari de grau, floarea soarelui mai mare, semințe mai mari etc.). Semințele obținute pe cale „naturală” nu sunt mereu identice și nu poartă toți markerii genetici pe care ții dorești. De asemenea este imposibil să oprești polenizarea în natură cu „recolta” vecinului care folosește plante/semințe inferioare. Astfel nu știi la anul ce tip de semințe ai (dacă le folosești pe ale tale).

    În general agricultorii (ăia mai inteligenți, nu nea Gheorghe care dă cu sapa) își fac calculul în funcție de semințele care le achiziționează ca să știe ce culeg la urmă și cu cât îl vând…

    • @Zanuff

      Cum a reușit specia umană (vorbim de câteva milenii, nu-i bai) să cultiveze fără să știe de aceste nuanțe propagade de producătorii de semințe?

      00
    • A reușit fără probleme.

      Dar atunci nu eram 7 miliarde de guri de hrănit pe planetă.

      Popendulația a crescut cu 1.5miliarde in doar 15 de ani (din 2000 pana in 2015). În anul 1500 se estimează că eram doar 585 de milioane pe planetă.

      „Ăștia” nu mai fac pamant, deci nu avem unde sa cultivam MAI MULTE cereale de baza (grâu, ca sa dau doar un exemplu), astfel ca specia noastra umana, ingenioasa fiind, s-a gandit ca cea mai buna metoda sa scoata 1 tona* de grau pe un hectar nu e sa planteze pe pamant inexistent (nu zau, gogule?), ci ar fi mai simplu si mai inteligent sa faca spicul de grâu mai mare/gros și să producă mai bine.

      Am putea sa mai trecem prin milenii ca sa obtinem pe „cale naturala” graul ala care produce 1 tona* / hectar, evident prin „trial and error” (adica, in romaneste – incercam si vedem ce pendula noastra iese), eventual asa ne mai si imputinam pe planeta, ca murim de foame, SAU mai bine il modificam genetic in cel mult 10 ani ca sa produca aceeasi cantitate.

      Si ma repet, tu daca esti agricultor/fermier, ce pendula mea faci? O incerci la noroc cu semintele „crescute” de tine, ca POATE si astea noi scot 1 tona * de grau per hectar, sau te sinucizi cand realizezi la sfarsitul anului ca ai scos doar 0,2 Tone* per hectar si acum esti dator vandut si te gandesti serios sa te prostituezi pe 5 lei muia?

      * cifre scoase din „burta” pentru ca habar nu am care sunt valorile corecte

    • Corect. Intamplarea face ca parintii unui prieten foarte bun, pe vremea lui Ceausescu, lucrau la nuj ce institut de cercetari agricole. Unul din taskurile alora era sa sorteze seminte si sa le elimine pe-alea seci. Manual, mecanizat, nu stiu exact cum. Rezultatul era ca in loc de 30% seminte incoltite ai 50% (procent dat din burta). Asta era unul din „algoritmii” de crestere a productiei la hectar. Si daca iesi din oras, o sa vezi pe alocuri stegulete cu Pioneer – loturile alea plantate sunt exact (si?) pentru asta.

      00
  21. Nu te oprește nimeni să cultivi în primul an genitorii și să-i polenizezi încrucișat ca să obții semințe F1 pe care să le semeni în anul al doilea și să ai rezultate asemănătoare cu cele pe care le-ai fi cumpărat. Aa, că nu știi care sunt genitorii sau nu te pricepi să dirijezi polenizarea (contează inclusiv care să fie genitorul matern și care patern), atunci le cumperi gata făcute.

    Din cauza segregării în descendență F2 e diferit de F1, nu pentru că așa a vrut producătorul.

    În legătură cu semințele sterile, ele nu sunt modificate genetic, și asta pentru că nu e legal în RO. Pur și simplu sunt încrucișări între plante cu număr par (dar diferit) de seturi cromozomale, de exemplu un diploid cu un tetraploid. Rezultatul e o sămânță (embrion) cu număr impar de seturi cromozomale, în cazul de mai sus – un triploid. Triploizii, pentaploizii, etc., se caracterizează prin anomalii în timpul meiozei deoarece cromozomii nu se împart în mod egal între gameți și mai departe poți căuta pe net poliploidia și meioza, să înțelegi exact mecanismul, rezultatul fiind sterilitatea.

    00
  22. Clonarea se poate face bine mersi și la vegetale. E o chestiune de timp până când problema cu hibrizii sterili nu va mai fi un impediment pentru fermieri.

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG sau de la Finestore.

Pun clipuri pe Youtube