Acest om este Dumnezeul trolilor

Ați auzit de el, poate știți, poate nu, în fine, să vă spun pe scurt: Nicolae Robu este un moș de 64 de ani care se vopsește în cap să pară mai tânăr, și care se destinde jucând fotbal de obosiți cu niște oameni la fel de performanți ca el. Cu toții cunoaștem acești moși activi care se duc la sală seara și joacă fotbal de sală și dup-aia rad niște beri, se bat pe burtă și se duc acasă la neveste, ca băieții, ăia, îi știm. În fine, ‘s ok oamenii ăia.

Domnul Robu joacă fotbal cu talentul unui profesor și cu ardoarea unui moș de 60+ ani. Și ăia cu care joacă el sunt la fel de praf. Domnul Robu filmează aceste partide de, hai să-i zicem, „fotbal” și le publică pe pagina sa personală de facebook. Care, apropo, nu știu dacă v-am spus, e și pagina lui de Primar al Municipiului Timișoara, viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2021. Pe pagina unde discută cu cetățenii ce străzi să mai asfalteze, unde să pună semafoare, ce autorizații trebuie pentru nuștiuce rahat, de-astea.

Domnilor, și doamnă Mimi, aia care mă tot faci fascist, servus tu, Heil Hitler, pup, fiți atenți aici, eu am impresia că acest tip de comportament al primarului Robu este cel puțin bizar. Sau straniu, nu?

Gen, am mai văzut primari și lideri politici, acești oameni fac activități exclusiv politice sau administrative. Nu-l vezi pe domnul președinte Klaus Iohannis salutând ambasadori pe pagina sa de Facebook și publicând filmulețe instructive despre cum să pui fitinguri de 3/4 în baie, că am înțeles că era bun și la astea. Nu-l vezi pe domnul premier Orban discutând cu miniștrii despre resurse bugetare și publicând un vlog despre cum și-a făcut bere artizanală în balcon, deși știm că și-a făcut, știm că e sărac și uitați-vă bine la el, n-avem cum să credem că Ludovic Orban nu și-a făcut bere în balcon. E genul ăla de om. Dar n-o face, că are și el de păstrat o anumită prestanță.

Chiar și domnul Băsescu, care a fost cel mai comic dintre toți, nu publică pe pagina lui de Facebook rețete de cocârț și prin ce cârciumi s-a mai spart el, că știm că e toată ziua la băut, bănuiesc că știm cu toții asta. Dar nu face review-uri de cârciumi și vlogging în public.

Domnul Robu în schimb n-are aceste scame. Domnul Robu a publicat la un moment dat un videoclip în care se lăuda deșănțat cum a dat 10 (ZECE) goluri într-un meci iar asta a aruncat internetul în flăcări. Imediat s-au aruncat acuzații că meciurile ar fi trucate, că portarii se cam aruncă din fața primarului să-l lase să câștige, de-astea. Simt nevoia să repet, vorbim de fotbal de-ăla de sală jucat de moși de 60 de ani sau prin zonă, și niște puștani low energy, deci nu Madrid-Barca, da?

Primarului i s-a atras atenția că gestul ăsta nu e chiar OK în felurite moduri. Presa locală l-a criticat dur, oamenii de pe internet la fel. Dar omul era deja de mult plecat pe trolaj, în trecut pusese filmări cu el înotând ca o balenă superbă în Cipru sau cu propriile compoziții folk la chitară. Oameni buni, serios, câți primari știți că își publică propriile compoziții muzicale de muzică proastă pe internet, serios, câți? Aici sau de oriunde din lume?

Recent, acest om magic a publicat pe internet, pe lângă o ceartă cu niște procurori pe un dosar de abuz în funcție și câteva sondaje despre cum vor ăștia să fie chestii prin Timișoara și un video cu top 5 cele mai bune goluri ale sale din penalty la fotbalul de moși de 60+ de sală pe care-l joacă el. Nu știu dacă v-am atras atenția, poate mă repet, e un fotbal de tot rahatul.

Domnilor, și doamnă Mimi, trăiască căpitanul!, și reacțiile nu au întârziat să apară, pe bune, era unul care-l acuza pe primar că oamenii se dau din calea lui la fotbalul ăla prost al lui de frică să nu-și piardă jobul. Bunăoară primarul este un individ puternic în societatea bănățeană, atât de puternic încât să-l dea pe un om afară de la muncă pentru că nu l-a lăsat să-i dea craci. Din nou alte acuzații de actorie, că portarii nu prea s-au omorât cu lupta pentru apărarea acelor penalty-uri penibile. Și mai ales acuzația pregnantă că Nicolae Robu, v-am zis, un moș de 64 de ani cu burtă, cu talentul de fotbalist al unui profesor, ei bine, acest Robu nu s-ar pricepe la fotbal. Sau oamenii care îi repetau primarului că poate n-ar trebui să folosească pagina sa oficială pentru a prezenta aceste aspecte de viață privată care NU ÎI INTERESEAZĂ.

Domnilor, și doamnă Mimi, ce faci, cu ce ești îmbrăcată, îmi doresc o românie ca soarele sfânt pe cer, deci, eu am impresia că domnul Robu nu este atât de prost pe cât pare. Tipul a fost totuși șef de universitate, a ajuns primar, nu e chiar un lucru ușor, vorbiți cu cineva care a candidat la primărie și-a pierdut, vă umple capul cu probleme, e lucru greu. Deci are ceva în cap. N-are cum să nu știe că toate fazele astea sunt penibile, sigur știe. Și am impresia că le face intenționat, să troleze publicul și să râdă prin casă cum se sparg ăia de nervi prin comentarii. Pe bune că e așa. Din când în când îi mai întârâtă, scrie intenționat cu CAPS LOCK să pară retard, îi inflamează pe ăia ca pe pop-corn.

Deci nici nu vă închipuiți cât îmi doresc ca omul ăsta să mai ia un mandat, poate toate mandatele. Ce ne va rezerva viitorul pentru primarul Robu? Ce știm sigur, va fi un hobby pe care el îl va face foarte prost. Gen tâmplărie. Va face niște scaune urâte și-și va da constant cu ciocanul peste degete dar se va lăuda deșănțat cu ele până vor urla toți „Lasă-ne în pace, Robu, cu scaunele tale, stahp!!!”. Sau ceva și mai bizar și mai cretin. Gymkata? De ce nu? Căutați-vă sentimentele, tineri padawani, nu-i așa că Robu pare genul de om capabil să dea un video în care încearcă prost figuri de Gymkata? Nu știți ce e Gymkata? Google it!

Îl știți pe ăla, Nicu Banea, care face Cosmin’s Vlog, în care el interpretează un vlogăr mai retardat? Ei bine, Robu o face fo real, în timp ce e primarul Timișoarei, unul din cele mai mari și moderne orașe din țară, un powerhouse economic și cultural, că va fi Capitală Culturală Europeană. Gen, pe continent! Și primarul lor face Cosmin’s Vlog mai bine ca Nicu Banea, că la el încă nu s-a prins lumea.

Sau poate am eu o părere prea bună despre el.