Petrișor Peiu a fost subsecretar de stat pentru politici economice și un nene care scrie pe spotmedia despre tot felul de chestii interesant. Uneori dă niște chixuri adorabile, că statistica pe care o face el nu are mereu toate datele, și nici el nu prea iese din casă.
La începutul lunii publică un articol cu câteva date despre agricultura românească în context european. După ce muncește și aduce date, o dă românește:
Ei, acum să ne aducem aminte de faptul că România are terenul agricol fragmentat în multe-multe ferme extrem de mici și are câteva ferme uriașe, deținute și lucrate, bineînțeles de firme străine. Așa că, pentru noi, politica agricolă comună a însemnat sărăcirea micilor fermieri și îmbogățirea arabilor care dețin Insula Mare a Brăilei. Care trăiesc ca nababii pe seama subvenției fixată de Julien Cioloș, pe vremea când păstorea agricultura UE.
Scopul articolului nu era să explice ceva, ci să îl pleznească pe Cioloș, pueril, pentru că nimic. Dar place că în fraza asta stă și cheia prostiei de care dă dovadă Peiu. Omul compară la început populații si hectare și nu are și cifrele care i-ar fi dat peste cap teoriile. Are ceva, dar nu are tot. De aia mă ofer eu să îi explic, că îmi place să aduc doctori universitari la nivelul meu și să îi bat cu logica.
Așadar, Peiu a găsit:
- 10,2 milioane români (50%) locuiesc la sat, cel mai mare procent de pe continent.
- 12,5 milioane hectare de teren agricol.
- Italia, care are suprafață agricolă asemănătoare, produce dublu cât noi. graficul care ne interesează este ăsta.
Bun. Ce lipsește? Cât teren agricol e deținut de cei 10,2 milioane de oameni care trăiesc la sat și cât e lucrat industrial. Că e o logică simplă aici, pe care Peiu ar fi trebuit să o știe, omul care stă la țară își muncește pământul în mare parte pentru a supraviețui, există și un termen pentru asta, agricultură de subzistență, se face cu niște animale numite cai înhămate la niște automobile primitive numite căruțe.
Așa se explică de ce avem 10 milioane hectare, dar producție agricolă puțină. Că mult teren e folosit la capacitate mică, nu la adevăratul lui potențial. Orice statistician și-ar fi dat seama când ar fi dat peste “50% din populație trăiește la sat, mai mult decât orice alt stat european”.
Simplu.
ps: estimările din 2008 erau pe la 6,8 milioane de hectare nemuncite.
Nea Peiu: „consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004)”
Deci n-are rost sa citesc din ce scrie dinozaurul asta. Cand te dai in barci pe toate partile, si cu dreapta si cu stanga, e clar ca e vb de un baiet de bine. Problema ca fragmentul ala da bine la prostime, atinge exact ce-l doare pe romanul-pensionar-degraba-votand-pesede.
Noua lege pentru cumparare extravilan, intrata in vigoare in Octombrie 2020, fara norme de aplicare.
Blocaj pana in martie 2021 cand au publicat normele.
August 2021, daca trebuie sa platesti impozitul de 80% din noua lege sa poti semna actele, Ministerul Agriculturii spune ca ANAF colecteaza. ANAF spune ca nu este institutia competenta si ca legea este incompleta.
Au dat drumul la vanzare de extravilane pana la urma? Nu gasesc pe nicaieri si cei de la primarie ziceau ca nu prin aprilie.
In martie 2021 au aparut normele. Se pot face vanzari doar daca nu se incadreaza la plata impozitului de 80%. Nimeni nu stie unde se plateste. In lege scrie ca actul este nul fara plata impozit.
Da, ai dreptate, dar trebuie prezentata toata situatia, si in special evolutia.
In ultimele decenii, Romania a crescut enorm la productia agricola la hectar. Spre exemplu, in 1989 aveam 2-3 tone/ha, acum aveam 6-8 tone/ha. La fel la multe alte tipuri de culturi agricole. Eficienta generala a agriculturii (pe partea de culturi agricole, nu zootehnie, piscicultura si altele) e muuuuuult mai mare acum decat in 1995.
La zootehnie nu stiu, recunosc.
Totusi, perspectivele sunt bune.
Culturi de camp
– grau: 1992 – 2.3 tone/ha –-> 2010 – 2.7 tone/ha –-> 2019 – 4.9 tone/ha
– porumb: 2010 – 4.3 tone/ha –-> 2019 – 6.5 tone/ha
– floarea soarelui: 1992 – 1.4 tone/ha –-> 2019 – 3 tone/ha
si tot asa
De unde ai cifrele respective?
Eu am găsit asta: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-7788869-productie-cereale-avea-romania-vremea-lui-ceausescu.htm
Pe vremea lui Ceașcă se făceau învîrteli cu culturile – se cultivau terenuri declarate pîrloage iar cantitatea era adăugată la terenurile declarate cultivate, de acolo recordurile. De pildă la Comana (CT) l-au prins pe Hudițeanu cu 300 ha nedeclarate. Din ”erou al muncii socialiste” era să înfunde pușcăria.
@ ubercool – articol din Marţi, 14 septembrie 2010
@animaloo articolul e relevant pentru a compara cifrele de azi cu cele din trecut.
„Că mult teren e folosit la capacitate mică, nu la adevăratul lui potențial.”
Solutia – arabii care au pus mana pe Insula Mare a Brailei sa cumpere si restul, pentru ca, se stie, strainii stiu mai bine.
Iar ulterior sa ii angajeze si pe sarantocii de la care au cumparat terenurile, cu ceva gen 400-500 E pe luna, ca doar ce, inainte nu luau nimic si oricum nu sunt productivi.
Repeat, apply and profit – Romania 2021.
da, bieții de ei, că acum o duc stelar.
Pai da, asta am zis zis: „ca doar ce, inainte nu luau nimic”
Nu ti se pare nimic in neregula ca tot timpul solutia sa fie „vindem tot altora” in loc sa punem presiune pe astia care ne conduc incat sa gaseasca si sa implementeze solutii din care sa profite, you know, proprietarii de drept si bastinasii tarii asteia ?
Ca asa, o sa ramanem cu pula pe termen mediu, argati la grof in propria batatura.
E si aia o solutie ca agricultura pe suprafete de sub 50 de hectare nu are niciun fel de profitabilitate. Solutia o stim cu totii: proprietarii mici de terenuri sa se asocieze in cooperative de 100+ hectare si sa isi lucreze terenul la comun. Dar stim cu totii aversiunea oamenilor fata de „cooperative” generata de mostenirea comunista.
Ca sa faci agricultura profitabila ai nevoie de utilaje (tractor, plug, disc, semanatoare si sa zicem ca chemi un prestator sa iti recolteze cu o combina), iar toate astea costa bani pe care nu ai cum sa ii scoti din suprafete mici.
@Dragos: „astia care ne conduc […] sa gaseasca si sa implementeze solutii”
Nu ai vrea sa vina sa ne si inmoaie posmagii?
Exista subventii, exista programe de fonduri europene (chiar acum 1-2 luni s-a dat drumul la o masura prin care poti accesa fonduri pentru tot ce inseamna agricultura si zootehnie), exista o gramada de solutii de finantare (DLRO, BNP, Trust etc.) cu dobanzi mici si 2 rate/an la recolta, exista tehnologie disponibila ca sa nu dai la sapa. Ce vrei sa ti se dea mai mult? Nici eu nu empatizez cu ideea de a veni strainii sa ne lucreze pamantul, dar daca noi suntem incapabili sa ne asociem ca sa putem fi profitabili, nu vad alta solutie.
80% din fermierii si asociatiile de care stiu ca lucreaza 200+ hectare (in proprietate+arenda) o duc de la foarte bine in sus. Majoritatea fermierilor mai mari au 20-40% din teren in proprietate, iar restul este luat in arenda.
Crezi ca poti face tu ceva mai bine? Muta-te intr-o zona agricola si apuca-te de agricultura.
Pai sa-l intrebam pe Julien Dacian Ciolos cum se face ca subventiile pentru agricultura in Romania sunt insuficiente, in timp ce in Franta sau Germania sunt de 10 ori mai mari.
Doar a fost comisar european pentru agricultura, deci un mare profesionist si atoatestiutor.
Si roman, cu scris mic, ca nu se cunoaste.
„Nu ai vrea sa vina sa ne si inmoaie posmagii?”
Ba da bossao, e in fisa postului gen. Fix pentru asta sunt acolo, sa vina si sa imi inmoaie posmagii – aka legislatie care sa ma ajute ca cetatean sa traiesc mai bine.
Pe mine, cetateanul roman, nu pe Abdulah care ii sponsorizeaza studiile copilului ca dupa 15 ani sa se intoarca in tara si sa ma tromboneasca cum e el omul nou si eu sunt prostul care nu stie what’s what.
Arabii NU au pus mana pe Insula mare a Brailei. „Terenul nu este parte a tranzacţiei (fiind proprietate a statului), dar va fi folosit în continuare, în arendă, de firma cumpărată de şeic”
arabii aia sunt prosti ca au cumparat pamant in Romania, in Germania sau Franta faceau bani seriosi cu subventiile alea
@tinky ai văzut vreodată cum arată 50ha? Cum să spui că nu are profitabilitate?
@ubercool: da, o fasie de 1kmx5km sau 100mx50km
Ai idee cate utilaje ai nevoie ca sa lucrezi niste pamant cum trebuie? Ai idee ca trebuie sa faci si o rotatie a culturii ca sa nu distrugi solul si o sa ai nevoie de alt fel de utilaje pentru alte tipuri de culturi? Stii cat costa un tractor, un plug sau o semanatoare?
@Dragos bați câmpii: https://m.rfi.ro/economie-136086-mit-spulberat-romania-mici-subventii-agricole-uniunea-europeana
Alea sunt 500 de hectare, nu 50.
Un hectar are 10.000 mp.
50 de hectare au 500.000 mp.
Adica un lot de 500 de metri pe un km.
Dorin, nu fi analfabet functional, incearca sa intelegi datele din propriul articol.
Gata, ai cautat tu pe Google si te-ai gandit sa imi arati adevarul.
Subventia la hectar e de vreo 85 de euro, printre cele mai mici din EU, iar cei care se incadreaza sa o primeasca, categorizati ca „mici fermieri” se numara cu zecile de mii, comparativ cu cele aproximativ 3 milioane de romani din rural.
Poate vei spune „stai asa fraiere, ca nu ii impiedica nimeni pe aia 3 milioane sa ia subventie”.
De fapt, e aproape imposibil sa aplice, accesul la finantare e extrem de greoi, sunt cateva masuri de sprijin prin AFIR (4.1 de ex.), documentatie, legislatie incalcita, faramitarea terenurilor care a dus la litigii interminabile, lipsa de sprijin din parte autoritatilor locale, tehnologizarea precara si invechita, etc.
Pe scurt, a se scuti cu gargara de dreapta.
Uite-i, sunt la putere si au facut o mare pula, la fel ca cei de dinainte.
@Dragos ție-ți place să te auzi vorbind și îți dai cu presupusul aiurea.
Da, Dorin, da.
Da, Dragoș, da. Pentru 12 Ha primesc ~11000 lei și nu mă încadrez la „tineri fermieri”. Acum explică-mi de unde ai scos subvenția de 85€.
Poate mai iesiti din oras si va uitati si prin sate ce se mai intampla.
Ia un exemplu de fermier „arab” : https://www.youtube.com/watch?v=tLLDvN6ZH8M . L-am gasit pe youtube urmarind o reclama pentru tractoare gigantice care trag pluguri gigantice .
e plin de oameni din astia, aia care nu au fugit la bucuresti,
M-am amuzat de o gagica care zicea la articolul despre duster ca e perfect pentru fermieri. Cand merg la intalni oamenii vin macar cu un Hilux.
Am prins si raptor, ala mare nu ranger. Nu m-ar mira sa vad cad apar si cybertruck sau rivian.
Oamenii vorbesc din filme,habar nu au cite investitii sint in agricultura.Investitii romanesti.
Când formele asociative în agricultură vor reuși, înseamnă că românii s-au trezit. Cooperativele ar presupune implicare, înțelegere, încredere și cooperare între membrii grupului, plus fixarea unor obiective și interese comune printr-un mecanism democratic de deliberare și, de ce nu, chiar un lider capabil și, în afara calității asteia, corectitudinea în gestionarea afacerilor, că aș vedea cum un smecher e în stare să facă acte de corupție pe spatele unor amărâți cu 1 ha de pământ. În mediul rural? Mă îndoiesc. Oamenii au experiența comunismului, experiențele negative, mituri sau nu, cu fraudele la care au fost supuși micii proprietari ai terenurilor agricole, totul însoțit de o vădită și justificată lipsa de incredere în lege și autoritățile publice.
Evident, ar funcția puterea exemplului. 4-5 oameni întreprinzători dintr-o zonă rurală să se asocieze și prin evidențele beneficiilor aduse de decizia lor să atragă și pe alții. Ne mai rămâne doar să găsim astfel de oameni întreprinzători.
Multi habarnisti pe aici. Poti sa ai profit si cu 10ha de porumb, poti sa dai chix cu 200ha de grau. Depinde de zona in care te afli. Si cat procesezi! Eu am inceput cu terenuri mici dar zona este excelenta. Multumim Ungariei pentru perdelele forestiere care au efect si pe partea noastra de frontiera. Agricultura este o mina de aur daca-i facuta cu cap.
Asta e planificator central, care din turnul de fildes planifica la uica Gitza sa faca 5 tone de grau la hectar.
Acu, uica Gitza poate sa faca 10 tone sau poate sa faca 2 tone.
Nu mai exista agricultura!
Exista industrie agricola!
Tractoarele incep de la 100.000 euro, combinele la fel. Tot ce trage tractorul dupa el e zeci de mii de euro.
Nu se mai arunca samanta cu prastia pe brazda. Se dozeaza bob cu bob astfel incat din fiecare bob sa rasara o planta.
Industrie!
Daca vrem sa o facem pe suprafete mici, atunci trebuie subventionat pretul la utilaje in proportie de minim 90%.
Alternativa e industrie agricola pe suprafete de mii de hectare, ca sa se poata amortiza investia initiala.
Problema nu e asta.
Problema e cum construin o industrie agro alimentara care initial sa acapareze piata romaneasca si apoi sa se extinda in regiune.
Eee, dar e greu la tovarasi, ca inamicul pandeste la colt sa fure tarisoara asta, etc etc.
E greu sa faci mixul de marketing, mai ales ca e o dracovenie deviationista reactionara ce incearca astia din Vest sa ne-o inoculeze prin vaccin.
Vai de noi!
Nu prea se mai face agricultura de subzistenta la tara, multi dintre cei care au teren il dau in arenda.
„nu prea se mai face agricultură de subzistență”
„6,8 milioane hectare nelucrate”
choose one.
Turcia: sere de legume pe fundatii de piatra in creierii muntilor; orice bucatica mica de pamant unde se putea planta ceva, chit ca era galben sau rosu, era arat.
In drum spre casa, la Tandarei: pamant nelucrat cat vezi cu ochii; canale de irigatii sparte, cu multe bucati de beton lipsa (furate).
Dar hei, ce palate si ce bmw-uri aveau in curtea betonata….
De unde ai scos 6,8 milioane de hectare nelucrate??? Daniel Constantin spunea in 2019 ca ar fi vreo doar vreo 300.000. Apoi, daca sunt nelucrate, asta inseamna ca nu le lucreaza nimeni, nici pentru subzistenta.
@zoso: 6.8 in 2008, sunt mult prea vechi cifrele, multi din aia care faceau atunci agricultura de subzistenta sunt ori morti ori pe Anglea/Jermania/Italea/Spanea
perkele, altele nu am. în lipsa cifrelor inițiale, cât la sută sunt în proprietate personală, nu știu ce să zic.
eu chiar nu inteleg cum de nu exista vreo autoritate nationala care sa faca genul acesta de statistici si sa le faca usor de gasit pe net.
păi, există, ei le au, dar nu le dau public. la fel cum nu dau nici amenzi pentru terenurile nelucrate. că ar pierde voturi.
Nu sunt economist dar stirea aia cu Palantir ma face sa cred ca in curand o sa creasca agricultura de subzistenta.
Da-mi voie sa intrerup increderea ta, cu expertiza mea.
„subventiile” in Romania nu sunt insuficiente. Nu se cheama subventii, se cheama „plati directe pe suprafata” si asta pentru ca nu sunt subventii.
In Romania platile directe pe suprafata sunt mai mici decat in alte tari din UE. Pentru asta nu e „de vina” Ciolos, ci chiar guvernul Nastase, care a negociat aderarea Romaniei la UE (semnarea Tratatului de Aderare s-a facut in 2004).
Cateva explicatii despre platile directe finantate prin Politica Agricola Comuna (PAC) :
Preambul: PAC sprijina agricultura prin doi piloni cu instrumentele financiare aferente: pilonul I se refera la plati directe pe suprafata si masuri de piata, pilonul II se refera la dezvoltare rurala (granturi ). Despre pilonul II nu am sa vorbesc aici.
a) Pilonul I al PAC (plati directe) era/continua sa fie in descrestere. Subventionarea produselor (incl. agricole) a devenit aproape imposibila in cadrul liberalizarii comertului mondial (WTO). Ca urmare, ca sa mentina subventiile, UE le numeste rambursari de costuri suplimentare pe care fermierii europeni le au ca sa mentine standarde ecologice, de management al fermei si bunastare animala mai mari decat cele din restul lumii. In orice, caz, tendinta este ca intr-un viitor previzibil, subventiile sa dispara cu totul.
b) Romania (si Bulgaria) au venit tarziu la masa UE. Daca te uiti la marimea platilor directe, o sa vezi o corelatie intre momentul intrarii in UE (valurile de extindere) si marimea subventiilor: EU12 vs Spania, Portugalia, Grecia vs PL, HU, MT, CZ, SK, SLO, LT, LE, EE vs RO si BG vs Croatia.
c) mecanismul de finantare a platilor directe negociat de Romania, prevedea un „phasing-in”, pe parcursul a 6 ani. Acest mecanism permitea o crestere graduala a a platilor directe europene (pe masura cresterii capacitatii de absorbtie a Romaniei). Platile directe europene puteau fi suplimentate de plati complementare de la bugetul de stat (Complementary National Direct Payments sau „top-up”) pina la limita maxima de la sfarsitul perioadei de phasing-in. Deci cu cat platile directe europene cresteau, cu atat scadeau cele de la bugetul de stat. Faptul ca Romania nu a exercitat in intregime acest drept intre 2007-2014 a tinut de viziunea conducatorilor nostri de atunci si de posibilitatile bugetare pe care le aveau la dispozitie.
d) Inainte de aderarea Romaniei la UE (01/01/2007), Romania avea aproape 4 milioane de ferme/gospodarii. Decizia stabilirii limitei de eligibilitate la platile directe pe suprafata (1ha/ferma, 0.3ha/parcela) a fost in primul rand o decizie politica. Chiar daca a fost o decizie poltica, a fost una corecta si bine fundamentata tehnic. Totusi, efectul ei imediat a fost ca din 4 milioane de „ferme”, numai 2.8 milioane au fost eligibile pentru plati directe in primul an dupa aderare (2007). Restul au ramas cu statu de „ferme de subsistenta” a caror gestiune s-a facut prin politici sociale (si nu agricole), pentru ca n-ai ce sa construiesti viabil economic pe mai putin de 1ha facut din parcele mai mici de 0.5ha.
e) Daca in perioada de pre-aderare, structura fermelor din Romania era destul de eterogena, cu ferma medie pe la 3ha si cu parcele relativ compacte in Transilvania, unde situatia cadastrala era mai buna, mergand pe la ferme cu marimea medie de 1ha (in Moldova sau sud) sau chiar si mai putin (Rm Valcea) si cu parcele foarte mici si fragmentate, platile directe europene, imbunatatirea pietei de real-estate/cadastrului imobiliar si investitiile directe de capital au dus la o consolidare masiva si la scaderea numarului de ferme. Cu alte cuvinte, cine a vrut sa faca agricultura a luat pamant in arenda si s-a apucat serios. Cine n-a vrut, sau avea suprafete foarte mici, a vandut sau a dat in arenda. Dupa 2010, mai putin de 800.000 de fermieri beneficiau de plati directe, nu pentru ca „ailalti” nu mai erau eligibili, ci pentru ca nu mai erau „ailalti”.
f) Capitalul (inclusiv strain) a creat locuri de munca in Romania si a crescut gradul de mecanizare al agriculturii (care era prastie inainte de aderare). Inca nu suntem unde am vrea sa fim, dar ne indreptam rapid intr-acolo. Capitalul romanesc in agricultura, a fost ala dat pe ochi frumosi de guvenul Nastase & Co lu’ alde Trita Fanita, Culita Tarata, Ion Nicolae, samd…oameni care au facut „capitalism” cu arenzi de nimic si preturi la input-uri subventionate de statul roman, din banii mei si ai tai de taxe. Sigur, asta nu inseamna ca nu sunt si antreprenori locali de succes in domeniul agricol, insa cei de mare anvergura sunt genul asta.
g) exista doua critici contemporane si larg relevante in Europa, vis-a-vis de sistemul de plati directe:
1) ca sunt „ferme” care primesc plati directe necuvenit, fara sa faca vreo activitate agricola (google „agriculture; EU direct payments for Orban’s friends” sau „agriculture; EU direct payment for royalties”.
2) ca sunt ferme care primesc PREA MULTI BANI ca plati directe si ca, atunci cand primesti plati directe de peste 300.000 EUR, este foarte indoielnic ca ai nevoie de ele, ca ele reprezinta o compensare de cost si ca la acel nivel de business mai ai nevoie de vreun ajutor din bani publici.
In raport cu prima critica, solutia sunt controale mai bune. In raport cu a doua critica, solutia este „capping” adica stabilirea unei limite dincolo de care – chiar daca esti eligibil ca ferma – sa nu mai primesti mai multi bani.
Sper ca informatiile aste sa te ajute la ceva, indraznesc sa sper – chiar la schimbarea perceptiei tale nationaliste cu privire la capital.
Presupunand ca mi te adresai si ai dat reply gresit – tot ce imi arata comentariul tau sunt explicatii pentru care suntem in buda.
Vederea mea nu e nationalista, ci interogativa la adresa politicienilor care nu au putut, nu au stiut sau nu au vrut sa imbunatateasca situatia.
Eu nu sunt pe principiul „daca nu suntem in stare, sa vina altii sa faca in locul nostru”, ci pe „daca nu suntem in stare, sa ii futem in gura pe cei responsabili si sa aducem altii mai buni care sa ne sprijine sa facem mai bine”.
@Dragos si solutia ta de imbunatatire a situatiei ar fi? Adica dincolo de atitudinea asta aroganta de tip stiu eu mai bine, intotdeauna sunt altii de vina pentru ca nu reusim noi, oculta, Soros, politicienii samd? Ai inceput afirmand ca nu suficiente subventii si ca sunt de 10 ori mai mari cele din tarile din Vest. Ti s-a raspuns tehnic, la obiect si cu exemple ca nu e chiar asa, acum o dai la intors.
@BipBip – am scris fix in comentariul de mai sus solutia.
Nu e oculta si Soros, sunt politicienii. Tot timpul sunt politicienii de vina atunci cand lucrurile nu merg bine la nivel macro.
Nu eu, nu tu, nu altcineva. Ei. Si cei care ii voteaza.
@Dragos: Imi pare rau, dar nu sunt de acord: faptul ca vrei sa ii schimbi pe astia nu arata o viziune/solutie, ci tocmai atitudinea asta specifica noua, romanilor, de tip: sa se faca. Sa faca altul pentru noi, noi nu vrem sa ne asumam responsabilitatea decat daca e rost de ceva ciupeala in proces…Intotdeauna, ne datoreaza altceva altii…
Lol, pai asa functioneaza un stat. De aia avem guvernanti, ca sa rezolve problemele existente si care tin de responsabilitatea lor.
Nu e treaba sau responsabilitatea mea, ca cetatean, sa nascocesc solutii la probleme de tip macro, si chiar daca mi-as pierde din pretiosul timp pentru a veni cu solutii, nu le pot implementa, nefiind la guvernare.
Atitudinea de tip „sa se faca” e cea corecta, imi pare rau, dar de aia i-am votat.
Nu discutam despre asociatia de proprietari de bloc in fata problemei udatului gradinii din fata, ci despre esecul masiv al finantarii agriculturii romanesti timp de 30 de ani.
Felicitari Razvan,
Clar,concis,cine vrea cu adevarat sa inteleaga care e situatia se lamureste.
„Atitudinea de tip “sa se faca” e cea corecta, imi pare rau, dar de aia i-am votat.”
Asa, si? I-ai votat si tot nu fac ce vrei tu. Da nici nu e prea clar ce vrei, mai mult decat „sa fie bine, sa nu fie rau”
Ce faci mai departe? Votezi AUR? Emigrezi? Iti vezi de viata si nu mai pui la suflet toate astea, ca iti creste tensiunea si nu mai apuci pensia?
Deja atitudine asta imi aduce aminte de baiatul meu de trei ani, cand nu ii luam vata pe bat in parc.
Eu am un teren agricol de vanzare. Gasit cumparator de acolo din sat si de 5 luni ma coiesc cu acte ca statul roman in imbecilitatea lui a facut o lege cica pentru a nu se mai vinde terenul romanesc la straini. Si umbla dupa acte, si trage de primarie, si anunta rudele ca poate vor ele sa-l cumpere, si fa cereri, si suna pe la directii judetene, si 45 zile (*lucratore), si apoi poate inca 30, si poate si dupa ca ai uitat o cerere… Mi-a ajuns. Nu o sa mai vreau sa am de-a face cu terenuri agricole toata viata mea.
Si am un prieten avocat care se ocupa cu achizitionare de terenuri pentru straini care a zis: da, e un pic mai greu dar asta e jobul lui fix ca inainte. Cine isi permite angajeaza avocati care se ocupa de asta si treaba continua nestingherita.
Acum, spuneti-mi pe cine ajuta legea? Pe romani sau pe straini?
In perioada cat a fost Ciolos comisar european la Agro s-a dezbatut noua Politica Agricola Comuna. Ciolos chiar era preocupat de subiectul subsidii pt fermele mamut. Pt ca era vazuta ca o problema de catre toti fermierii europeni, nu doar in Romania. Intre altele Comisia propunea fix plafonarea platilor directe pe suprafata: „Capping”-
The amount of support that any individual farm can receive will be limited to €300,000 per year. However, to take employment into account, the holding can deduct the costs of salaries in the previous year (including taxes & social security contributions) before these reductions are applied. The funds „saved” will be transferred to the Rural Development envelope in the given country.[67]
E si pe Wikipedia, domnul Peiu nu stiu cum de a ratat-o hehehe.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Common_Agricultural_Policy
Fragmentarea e insa o problema. 50-100 ha nu e o ferma de subzistenta dar pe t lung nu rezista la conditiile pietei. Si cu 500 -1000 e greu. Solutia e in asociere cum zicea un comentator. F f f greu la romani, nu numai in agricultura.
Pentru cine nu stie Peiu este specialist pe macazuri si material rulant. Am zis tot.
Domnu Peiu e specialist in orice.
incet incet dispare agricultura de subzistenta o data cu oamenii care erau obisnuiti sa faca asta. pe la bunicii mei, undeva pe langa Suceava, acum vreo 2-3 ani s-au asociat 2-3 oameni si au luat cam toate terenurile alea mici de la oameni gen bunicii mei care inca mai lucrau la 30 ari intr-o parte, 50 in alta si tot asa, si-au luat niste utilaje si o mana de oameni (cred ca sunt vreo 5 in total) lucreaza cam tot pamantul din sat, cand e treaba multa (primavara sau toamna) lucreaza si noaptea si duminica, ca practic din asta traiesc.
si cum se intampla la bunici cred ca se intampla si la o scara mai mare, mai ales ca prin alte zone tot procesul asta a inceput mai devreme.
insa ca si Petrisor Peiu care pare doar un trol un pic mai spalat, n-am cifre care sa imi sustina ce spun, doar generalizez un caz izolat dupa niste preconceptii pe care le am.
Mama avea 3 hectare din care 2.5 le dădea în arendă și jumate o lucra pe persoană fizică (ca să am, măi mamă, pentru găini+un porc). A trebuit să luptăm mult să priceapă că cu banii pe care-i dădea pentru arat, discuit, însămînțat, prășit manual, cules, transport, își cumpăra aceași cantitate de porumb de la cei care lucrau mecanizat. Dar era rușinea, nu mai era în ”rândul lumii” dacă nu lucra pământul. Mbine, io am o bănuială că pentru bătrîni cam asta era plăcerea lor, lucratul pământului, și era locul lor unde socializau unii cu alții.
Negocierile s-au incheiat in 2004, dar tratatul a fost semnat in 2005
„PREŞEDINTELE ROMÂNIEI,
Traian BĂSESCU
Preşedinte
Călin POPESCU-TĂRICEANU
Prim ministru
Mihai-Răzvan UNGUREANU
Ministru al afacerilor externe
Leonard ORBAN
Negociator-şef cu Uniunea Europeană”
Sursa https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2005:157:TOC
Nu ca vreau musai sa apar dinozaurii de genul Tariceanu sau Basescu, dar intreb si eu. Aia care au semnat mai aveau puterea sa renegocieze ceva, odata ce „Negocierile s-au incheiat in 2004”?
Daca tot faci liste negre, mai pune-i macar si pe Nastase si Puscas pe lista aia.
1. Corect, Alex, s-a semnat in 2005, nu in 2004 cum am scris eu. Corect si ce a zis Andersen mai sus.
2. @sillicon_v: Nu mai aveau posibilitatea sa renegocieze. Aveau ceva cu mult (mult, mult) mai bun – din postura de Stat Membru: capacitatea de avea un cuvant de spus cand se luau deciziile despre bugetul Uniunii, capacitatea de influenta valurile successive de reforme ale PAC propuse de Comisia Europeana si adoptate prin dialog tripatit in cadrul „Toricai” (CE, Consiliul European si Parlamentul European).
3. Problema cu orice negocieri este ca iti trebuie:
a) o viziune strategica – preferabil agreata de tot spectrul politic (nu e cazul, in RO)
b) o viziune tactica – agreata de partidul/coalitille de la putere, care fac guvernarea (din nou, nu e cazul in RO)
c) un aparat tehnico-administrativ (specialisti in ministere) capabili sa inteleaga ce propune Comisia Europeana, care sunt implicatiile pentru Romania pe sectorul respectiv, si sa formuleze contra-propuneri (RO are ceva capacitati aici insa sunt limitate si situatia e eterogene pe sub-sectoare, sectoare si intre ramuri ale economiei)
d) un mecanism de coordonare tehnica capabil sa inteleaga faptul ca propunerile CE au implicatii inter-sectoriale si ca – de ex, ce se propune in agricultura sau in energie – are implicatii si pe mediu, comert international, economie, etc. (aceasta coordonare este foarte praf in RO, se face doar formal si sunt foarte putini experti la stat capabili sa inteleaga si sa formuleze pozitii coerente in zonele de interdisciplinaritate)
e) un set de negociatori buni la Bruxelles, nu doar in relatia cu CE, dar mai ales in relatia cu celelate State Membre (in Consiliul European) unde functioneaza perfect trocul de tip „ce imi dai ca sa iti dau”. (aici am inceput sa invatam un pic, dar suntem in continuare foarte slabi, mai ales prin comparatie cu Ungaria sau Polonia, de exemplu).
Una peste alta parerea mea este ca nu stim sa ne folosim de acest imens atu pe care il avem – acela de a fi parte din decizie.
Asta se va vedea – din pacate cu rezultate pe care le astept foarte negative – in raport cu noua agenda verde, unde RO a avut o pozitie extrem de pasiv/reactiva la idiotenile verzi promovate de Germania si insusite de Comisia Europeana.
Nu am stiut nici sa ne folosim Presedintia Consiliului European (unde am avut o agenda foarte modesta ca ambitie), nu am stiut nici sa ne folosim de COVID (cand DE cerea sa le dam forta de munca cu chartere pentru agricultura si noi nu ceream nimic in schimb). Overall, nu stim sa negociem Schengen si nici ridicarea MCV folosindu-ne de acel troc din Consiliu (gen ii prinzi la inghesuiala ca le frige buza dupa ceva ce tu ai (forta de munca in criza, disponibilitate sa accepti imigranti, potentiala sustinere pentru ceva proiect lame de-al lor) : „ia ziceti Germania si Olanda ce vreti voi ca sa votati frumos la Schengen?”
Legat de agricultura, situatia e un pic diferta. Avandu-l pe Ciolos comisar pe agricultura, Romania si-a putut urmari foarte bine proprile interese pe vremea lui, cand era o mare presiune din partea unore State Membre sa scada platile directe pe pilonul I, iar echipa lui Ciolos a gasit o formula/portita (greening) ca evite asta.
Directorul General Adjunct in DG AGRI (Mihai Dumitru) este Roman si asta ajuta enorm. Pozitia de Director General Adjunct este una foarte puternica si influenta si nu e putin lucru sa ai o usa deschisa sau un telefon liber undeva unde se pune la cale viitorul agriculturii. Intrebarea e: ce faci cu asta si cum o integrezi cu partea aia de negociere de vorbeam mai sus.
Nu se mai face agricultura de subzistenta, aia a murit complet acum 10 ani. Chiar nu ai cum sa cultivi pamantul fara subventii, iesi in gaura masiva. Unii mai fac ceva combinatii de genul ca iau cota de recolta de pe teren si nu bani ca iesi mai bine, cresc animale gen porci ce ii vand la negru si le mai iasa ceva bani mai ales daca apuci sa-i vinzi iarna cand lumea vrea „porcarele” si dai porcul viu la 14-18 lei in loc de 5-6 lei cat iei pe contract. Fara sa te bagi la o forma de subventie cu terenul e horror, n-are nici un rost. Ca unii mai tin un porc sau doi porci(pt copii sa vina de Craciun) sau ceva gaini de carne si oua, o gradina pt ceapa si rosii proaspete… aia nu e subzistenta… aia e hobby. Nu ai cum sa traiesti din asa ceva.
Ca un gospodar vero, să nu arate gradina cu gazon, iar în curte să fie 4 pisici, un câine mare alb și o javră de bison, anual mai cumpărăm găini de carne, că sunt bune de zgomot de fundal și rânjesc frumos din oală. Pentru ăstea e nevoie de ceva furaje câteva luni până se fac buni de cuțit și congelat. Deși avem ceva pământ, l-am dat în arendă și la final de sezon primim ceva acolo, plus ce mai cumpărăm de pe la unu altul, avem să ținem câteva orătănii.
In zona pe unde mă învârt eu, cam 90% din țărani au ajuns în situația asta. Rar să mai țină oamenii animale multe sau să mai lucreze pământul ca odată. Acum totul este dat în arendă și agricultura este mecanizată. Rar am văzut ca oamenii să mai crească porci, vaci, capre, cai, oi.
Câteva găini prin curte, poate rațe și curci, iar alea iarna băgate la pungă. Satele care sunt aproape de orașe, au scăpat de agricultura de subzistență. Oamenii pleacă la muncă la oraș sau în afară, își țin curțile curate, calitatea vieții a crescut, curțile sunt mai curate și rar mai simt mirosul de bălegar. E un semn că ne civilizăm și că mai e nevoie de timp, ca lucrurile să se mai schimbe.
Pentru spiritul Ignatului, porcu vine cu duba, cumpărat de la crescător și mierlit după buna tradiție strămoșească.
Sa-i aducem pe Kaleb si pe Cheerful Charlie, totul se rezolva!
Se numește agricultură sustenabila
La mine in zona undeva in zona de deal din Transilvania circa 20 de hectare de lunca a unui rau stau doar cu lucerna pe ele. Pe vremea comunistilor se cultiva porumb si cartofi acolo.
Politicienii nu vor sa rezolve problema mistretilor care s-au inmultit excesiv in ultimii 20 de ani. Orice om care are curaj sa semene ceva acolo isi gaseste in iulie-august recolta distrusa.