Întrebare despre spionajul românesc: Pe cine a trădat Pacepa?

În termeni de presă, un articol e „perisabil”* atunci când își pierde din valoare după câteva zile. În general, majoritatea articolelor sunt perisabile; iar cu cât trece timpul am început să consider că absolut totul este perisabil. Cu cât îmbătrânesc mai mult, cu atât îmi dau seama că aproape totul este „perisabil”. (Singurele chestii care nu sunt „perisabile” ar fi, în mare, științele exacte.) Așa că, dacă nu scriu mai repede despre Pacepa, nici nu are sens să mai scriu (la fel cum se întâmplă cu absolut toate subiectele). Un text perisabil, despre un subiect de mult încheiat.

Urmăresc filme despre spionaj, am urmărit și documentare despre spionaj, dar pentru că spionajul este secret (doh!), nici filmele nu sunt prea „reale”. Că, dacă spionajul este foarte bun, nici nu știi despre el, nu afli. Iar pentru că filmele nu sunt prea clare, putem încerca să gândim singuri.
Am să fac un sistem de ecuații, și am să las comentariile să îl rezolve.

Pe cine/Ce a trădat Pacepa?

* România avea clauza națiunii celei mai favorizate, pentru un motiv pe care România nu îl mai îndeplinea
* perla industriei românești era IPRS, care nu era în stare să facă doi tranzistori identici, în aceeași serie
* Dacia este o copie a Renault 12. (Offers came from Alfa Romeo, Fiat, Austin, DKW, Peugeot among others, but the winner was the Renault 12.) Văd filme francezeze din anii ’70… „wow, Dacia!”, eu nefiind născut atunci când filmele au fost făcute. Atât de multă „inovație” a făcut Dacia la modelul francez.
* România construia centrale la Anina (Termocentrala de la Anina, cel mai păgubos proiect al Epocii de Aur. O investitie de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate)
* România voia să cumpere avioane de la englezi, pe care să le plătească cu căpșuni. (nu s-a mai semnat acel contract)
* Nadia Comăneci fugea din România, nu existau mari atleți străini care să vrea să vină în țară
* În conformitate cu dezvăluirile CSAS, în 1989 unul din trei români era informator al Securității.
* Capacitatea de rafinare a țării era de peste 10 ori mai mare decât necesarul, producția de oțel depășea de 2,5 ori, iar producția de aluminiu depășea de 5 ori nevoile țării. O mare parte a acestei supraproducții nu putea fi vândută la export la prețuri care să justifice importurile de materii prime.
* Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populație de 23 de milioane de cetățeni. Postul național de televiziune emitea în timpul săptămânii numai 2 ore pe zi
* Nivelurile de poluare erau foarte crescute chiar și pentru standardele mai permisive din Europa Răsăriteană comunistă. Printre cele mai poluante întreprinderi s-au numărat fabrica de negru de fum de la Copșa Mică și combinatul siderurgic de la Hunedoara

Ce exact a trădat Pacepa? Pe cine?
Ce „spionaj” făceau „agenturili străine” în România? CE să ne fure?

O țară de desculți rupți în cur, ținută în întuneric de un dement, cu impresii că sunt spionați.
Sună cunoscut? E Coreea de Nord, astăzi.

–

Un articol din Adevarul: Poveştile fabuloase ale celor nouă spioni care l-au trădat pe Ceauşescu.
Pe cine au trădat? Pe Ceaușescu. Iar dacă citiți articolul, poate vă întrebați și exact ce misiuni ar fi trebuit să aibă „spionii” români. De exemplu, „Strungarul care a păcălit două Securități”, oare cu ce ar fi trebuit să se ocupe el în străinătate, „în folosul României”?

–

Pe alte planuri: O analiză a situației degradande a culturii românești (Gelu Ionescu); Un apel și un portret al lui Eugen Ionescu (M. Lovinescu); Mariana Marin în greva foamei (V. Ierunca); Protestul lui Dan Petrescu, izolat la domiciliu.

–

La capitolul comedie, filme românești cu spioni (mă uit la ele pentru actori, pentru imagini vechi cu orașe, pentru moda vestimentară, nu pentru subiect). Agenturi care voiau să fure ideile românești. Bine, nu e chiar comedie, filmele astea au spălat mulți români pe creier:

https://youtu.be/tx6TLWTBqak

– Mi s-au pretins materiale, informații concrete, cu orice chip, cu orice preț. Din orice domeniu.
– Pentru cine lucrezi, doctore?
– N-are importanță. Pentru cine plătește mai bine.

https://youtu.be/Zsx0t2f1XPg

Operatiunea Gambit (1982)

Racolarea (1985)

Later Edit, citat dintr-un articol de pe Digi24:

Urmărea întotdeauna știrile din România și ținea partea României, urmărea echipele sportive românești la Cupa Mondială, la Olimpiadă, și iubea România foarte mult. Vorbea uneori despre întoarcerea în România, se uita la climatul politic, se gândea dacă este sau nu sigur să revină. Chiar a vorbit cu mine o dată despre a pleca în România împreună, dar a considerat că nu este momentul potrivit atunci. Dar îi păsa mult de România. Știu că oamenii au tot felul de păreri despre el, dar el a simțit mereu că a sacrificat mult pentru a aduce libertate oamenilor din țara lui, din România.

Later edit2:  Colecția revistei „Securitatea” (1968-1989).

exemple de articole:

Cazul „Tibi”, din revista „Securitatea”. Au venit spionii străini să spioneze o fabrică din Tg. Mureș. Oare ce fabrică, că nu cred că erau multe fabrici în Tg. Mureș. Ce cercetau românii la Tg. Mureș, în 1980, de era de interes pentru agenturili străine?

* se poate face un test despre cât de perisabil și neinteresant a ajuns subiectul: întrebați tineri de până în 25 de ani cine a fost Pacepa