A început goana pentru înscrierea copiilor la clasa pregătitoare. E o viermuială pe grupurile de mămici ceva de nedescris, se tranzacționează informații prețioase, se recomandă abordări, se indică atenții și cui trebuie date.
Cele trei abordări ale părinților când caută o învățătoare sunt:
- E veche, știe ce face. Cam ăsta e unul din motivele pentru care cadrele didactice mult peste vârsta de pensionare sunt încă în sistem. Cineva acolo sus are nevoie de ele.
- E nouă, e plină de entuziasm. Să fie plină de viață, să fie îmbrăcată un pic mai șic, să î placă și lui tati, dar nu să nu fie prea plăcută, că o pune în dezavantaj pe mami, care n-a mai sărit o masă de 8 ani. Avantajul cadrelor didactice noi e că sunt flexibile și atente la metode noi.
- Are rezultate. Aici intră în acțiune părinții care au avut deja un copil la acel cadru sau știu pe cineva care a avut, și vestea că ies premianți din mâna ei o pune în avantaj.
Din ce am văzut, se caută o combinație între două puncte. Să fie bătrână, dar să nu se lase pe tânjeală. Să fie tânără, dar să știe ce face.
Și, dragi părinți, nu uitați să trageți cât mai tare de învățătoare. Dacă ea zice cămașă albă, voi dați-i copilului albastră. Dacă zice trening, voi trimiteți-l în blugi. Dacă nu aveți timp de venit la ședințe, sunați la orice oră și țineți-o la telefon minim jumătate de oră. Educația e ce ziceți voi că e, nu ce zice ea!
Si mai tarziu o sa vrea profesori severi, care dau note mici, sa invete copiii de frica.
zeci de exemple de-ale cunoscuților (marea majoritate, cadre didactice, la rândul lor) mi-au creionat niște concluzii: cu cât învățătoarea e mai curtată, cu atât autoritarismul ei la clasă este mai mare. cu cât rezultatele ei sunt mai bune (adică bagă cât mai mult din lucrurile inutile din programele îmbâcsite în creierul copiilor), cu atât copii sunt mai terorizați de școală, iar personalitatea le este terfelită mai tare. cu cât un părinte și-a băgat mai greu odrasla în clasa dorită, la învățătoarea dorită, cu atât va fi mai vehement în adunarea cadourilor pentru aceasta și în îndepărtarea părinților și copiilor „neconformi”.
ce e clar e că suprapunerea înscrierilor peste perioada cadourilor pentru „doamne” nu este întâmplătoare.
în rest, ironia face ca aceste situații să vizeze maximum 10% din elevi și școli. din ce rămâne, cel puțin jumătate dintre elevi obțin aceleași rezultate ca primii 10%, în școli normale, de multe ori mai bine dotate ca primele 10, cu învățători normali, fără fițe și fără pretenții. și asta reușesc mai ales părinții conștienți de faptul că școala ocupă, la ciclul primar, mai puțin de o șeptime din timpul unui copil în timpul anului școlar, altfel spus, că un copil poate învăța foarte multe lucruri frumoase mai ales în afara școlii.
Boss, ai uitat de bursa schimbarilor de domiciliu pt inscrierea copilului la scoala ca ce pendula noastra ne mutam in porumb dar scoala din comuna, satul in care ne-am dus ne pute a balega
Daca as avea copii nu as sta „la porumb”, sau daca as sta totusi, as trimite copiii fix la scoala din sat. Nu pot sa ma gandesc ca ar trebui sa ii trezesc de la niste ore absolut inumane pentru varsta lor doar ca sa ii duc la dracu cu carti la scoala X. Am la munca niste pixde de-astea care isi cara copiii dimineata dupa ele ‘jde kilometri la gradinita (da, nici macar la scoala), dar sunt foarte mandre de ele ca trag de saracul copil care doarme de rupe la 7jumate in masina fiindca l-a trezit de la 6 sa il scoata din casa.
Cand o sa ai copii ai sa gandesti altfel. Ca ai sa vezi ca jumate din scoala dintre papusoi sunt fie minoritari, fie majoritari pe care parintii ii lasa de izbeliste si ai sa vrei altceva.
Deci, analog cu logica ta, daca mi-am luat casa in camp trebuie sa ma fac agricultor, la sapa si la lopata cu mine, nu naveta la oras.
Este foarte normal sa vrei ce e mai bun pentru copilul tau si sa faci sacrificii pentru asta. Ca pentru unii „ce e mai bun” nu arata prea bine sau ca anumite sacrificii par prea mari fata de beneficii, aici e pur si simplu o chestie subiectiva.
Asa ca uu n-as fi asa vehement in a critica pe parinti, fac si ei ce pot in conditiile date.
Aceste abordari sunt date mai ales de catre parinti care sunt prea lenesi ori prea comozi sa se ocupe de proprii copii. Ei au impresia ca scoala le va educa odraslele si cred ca rolul lor de parinte se rezuma in a cumpara copilului o consola sau o tableta, care il tine ocupat si nu-i va deranja in timpul telenovelei/meciului de fotbal sau cind stau la birfe pe facebook.
Cei mai tari sunt totusi aia care isi dau copiii la liceu la info, ca dupa bacalaureat sa faca facultate de medicina, drept, sociologie, etc.
Ii dau la info fiinca e considerata specializarea default, toate liceele au 3-4 clase pe an de mate-info, restul specializarilor(bio-chimie, filologie, stiinte sociale, etc) au decat cate o clasa.
@Cosmin, nu poți să vii și să participi la o discuție despre învățământ când ești analfabet. Chiar crezi că e nevoie să-ți dai cu părerea? Nu mai bine urmărești din colțul tău și poate bagi ceva la cap?
@Cosmin: daca te exprimi cu „decat o clasa” nu ar trebui sa ai dreptul prin lege sa comentezi la un articol despre educatie. Decat am zis
Sistemul public de invatamant romanesc. Gluma mai proasta rar auzi.
Sistemul asta a provocat dezastre incalificabile si a reusit sa aduca Romanica la un nivel greu de atins: cei mai saraci, prosti, bolnavi si corupti din UE.
Culmea e ca desi stim aproape toti asta, absolut nimic nu se intampla. Parintii pleaca capul, educatoarea e analfabeta, iar ministerul n-are bani.
Cred ca pasivitatea parintilor, precum si bucuria interioara ca ala micu studiaza o chestie pe care parintele o considera „serioasa”, se datoreaza de fapt unei imense ignorante parentale vis-a-vis ce inseamna de fapt „important” pe termen lung.
Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Toti autori de BAC, doar doi din lista merita un pic de atentie. Autori internationali ar trebui sa primeze 100%. Pentru ca vrem cetatean, nu vita comunista.
Si la final cred sincer ca e vorba de un fel de pedeapsa pe care parintii o aplica inconstient copiilor. Un fel de ochi pt ochi: „eu am trecut prin acest cacat urias, e timpul tau acum / Tata, vreau sa fiu om serios / Taci ba, si suge pendula in Romania”.
In timpul asta formatorii de opinie de pe net ce fac? Povestesc cum e goana pt inscrierea la scoala. Aceasi scoala care i-a scos pe Dragnea, Firea si toata tinerimea TSD.
Scarba maxima pentru asemenea parinti si pentru intregul sistem romanesc.
Kill it with fire.
Care s aia doi autori care comteaza?
Blaga si Caragiale!
Sa inteleg ca l-ai citit pe Eugen Barbu si ti-a placut, ca vad ca ti-ai adecvat discursul in consecinta? (hint: Groapa)
Caragiale a fost un mitic jmeker, habar n-ai cum a trait si ce-a facut, daca-l socotesti ‘comunist’. Si sa-l faci pe Marin Preda comunist! Ha! Ma tu ai citit macar Morometii? Nu ti-ai pus nici o clipa intrebarea cum de-a trecut cartea aia de cenzura? Uite, tema de gandire: cu ce personaj din roman se aseamana cel mai bine Dragnea? Si nu, nu e Moromete (locul asta e rezervat pt. sas
)
Chestiile alea ‘rasuflate’ pe care ti le baga scoala pe gat chiar tb. sa le citesti, ca sa stii cine esti si-ncotro te duci (unele sunt chiar haioase, btw. Si aia de le-au scris au fost oameni care-au facut o gramada de idiotenii dar si lucruri bune. Tine de curiozitatea ta sa afli mai mult decat iti cere scoala. Sau nu.)
Sau hai sa o luam altfel: ia bacalaureatul ca verificarea unui set de cunostinte minimale pe care trebuie sa le ai, ca sa fii socotit un om citit.
Ma uit la post-ul tau si realizez ca BAC-ul e naspa rau si cauzeaza depresii grave.
Dar am si o veste buna: o sa iti treaca!
Am si eu un prieten la fel de vehement ca tine. Ca de ce nu iau atitudine, ca de ce dau bani, ca de ce nu verific cum se cheltuie, ca de ce ii las sa ma fure.
Iti explic si tie ce i-am zis si lui. Daca aleg sa lupt contra fiecarei nedreptati care mi se intampla, mi-ar trebui timp cat minim 5-6 vieti pentru asta. Plus nervi, bani si sacrificii.
De aceea am ales sa lupt doar pentru chestiile mari si importante (pentru mine) iar restul cacaturilor aleg sa le ignor.
Pot sa ies eu sa protestez, putem iesi toata tara la proteste si problemele din invatamant nu se vor rezolva.
Invatamantul are niste probleme cronice care necesita compententa, vointa, bani si timp pentru a fi rezolvate. Prin timp intelegand 5-10 ani (vezi, mai ieftin ca la Brucan).
Asa ca eu aleg sa ma lupt punctual cu sistemul, acolo unde sunt probleme care ma afecteaza si nu asa ‘revolutionar’ cu tot sistemul deodata.
Si cum nu-mi plac nici macar luptele astea punctuale, am fost proactiv si m-am pregatit astfel incat sa minimizez sansele de a avea probleme, mai exact:
– nu am ales cea mai fitoasa scoala din oras, pentru ca acolo sansele de a gasi parinti idioti si cu bani cresc exponential (pe aia idioti si fara bani ii incui mai usor)
– am ales o scoala cu renume bun pentru ca sansele de a avea profesori mai buni sunt mai mari (exceptii sunt peste tot, vorbim in general)
– am discutat cu invatatoarea la cancelarie de 2-3 ori sa imi fac o impresie despre ea inainte de a-mi inscrie copilul la ea
– m-am ocupat de el si l-am ajutat sa invete pentru a fi printre cei buni, astfel castiga respectul colegilor si are sanse sa continue la o scoala buna
Ca si principiu, nu merg la scoala sa ‘lupt’ pentru note, teme, fondul clasei, cadouri parinti, proiector etc. Ma duc sa discut doar daca e amenintat, daca se urla la el, daca este jignit sau alte chestii nasoale care au repercursiuni asupra psihicului lui.
Per total pana acuma totul a mers struna.
Si mi-a ramas si destula energie si chef sa pot iesi in strada pentru protestele impotriva ciumei rosii. Cu copiii.
Pentru Cetin a fost suficienta ca era roscata.
O mare problemă în sistemul de învăţământ sunt părinţii.
Este horror de poate face dintr-o clasă normală un grup de părinţi veniţi în bloc de la grădiniţă sau vreo 2-3 stay-at-home dads cu mult timp liber şi certitudini legate de metodologie.
Unde mai pui veşnica entuziastă cu „hai să luăm duamnei ceva frumos, o maşină cu uscător, am auzit ca are balcon mic”
Raționamentul mamei acum puțin peste 20 ani. Să mă dea la o învățătoare nu foarte tânără după gravidele (învățătoare) fraților mei. A ales una +40, ha, a rămas gravidă. Am avut 4 (sau chiar mai multe) în 4 ani. Aia bătrână dădea copiii cu capul de tablă și semăna frică între bețișoare și cretă, alea tinerele au fost foarte faine. Nu foarte tinere totuși, undeva la 30 de ani. Asta în comparație cu fâțele de azi, de care pomenisem în alt post. Care beau, postează pe facebook rahaturi scrise greșit gramatical și care se laudă ce salariu bun au și ce puțin fac pentru asta. Așadar, let the (education) games begin!
Sunt tatal a doi copii, cel mare fiind deja la clasa pregatitoare.
Alegerea scolii pentru noi a fost relativ simpla si anume cea de cartier, din spatele blocului.
De ce? Pentru ca vreau sa-mi fac copilul sa fie independent, sa aiba prieteni din cartier si pe care sa si-i aleaga singur, nu doar aia care ne plac noua si cu a caror parinti socializam.
Scoala are rezultate mediocre in ultimii ani, fiind la mijlocul clasamentului pe Bucuresti. N-am dat doi bani pe clasamentul ala, dar a tinut mortis un amic sa ma intebe de ce dracu vreau sa-mi dau copilul la o scoala asa de slaba. Invatatoarea e decenta, are niste valori morale de bun simt, este comunicativa cu noi, stie sa le arate afectiune si in acelasi timp sa ii disciplineze. Din ce am reusit sa imi dau seama, are si un stil bun de a preda, dar ramane de vazut pe viitor. Oricum ar fi noi acasa avem grija de educatia lui si tot timpul incercam sa compensam si de ce nu sa-l stimulam sa se dezvolte edicational si mai mult. N-am nicio teama din punctul asta de vedere.
Din clasa I, daca fiu-meu se va simti confortabil se va duce si se va intoarce singur de la scoala. Sentimentul ca poate sa faca si el ceva singur ii da incredere de sine. Faptul ca stam chiar in gura unui parc destul de mare, ma face sa il incurajez sa isi petreaca timpul afara la joaca, in loc sa stea la un after school ce poate fi plictisitor. Nu ii voi da telefon, dar are deja un ceas cu sim cu care putem comunica oricand are nevoie.
Din clasa a V-a vom cantari ce vom face in privinta scolii generale si daca nu ne satisface nivelul de educatie, poate il vom transfera la o alta scoala. Scoala la care va merge singurel cu mijloacele de transport in comun.
Am suficiente exemple de prieteni sau cunostinte care au alergat sa-si inscrie copiii la scoli de top, la invatatoare cautate, alergand dupa viza de flotant si alte cele. Pe unul nu l-am auzit sa zica in gura mare ca a luat cea mai buna alegere. Se plang ca se trezesc prea de dimineata, ca sunt prea multi in clasa (31 sau 35 copii) si diverse alte chestii. La noi in clasa sunt 21 de copiii, ideal pentru o invatatoare sa poata sa isi faca treaba in timp util cu toti copiii.
Un mare procent dintre voi sunteţi a doua generaţie de decreţei,drept care asumaţi-vă prostia părinţilor voştri şi nu mai daţi cu căcat în sistemul de învăţământ.Sunteţi produsele perfecte ale Decretului 770 1966 ,la fel şi plozii voştri.Asumaţi-vă prostia părinţilor voştri,cât şi pe cea a progeniturilor voastre.
Fratilor, uite niste sfaturi de la unul care a crescut copii (multi, nu spun cati!) in Bucuresti si care a discutat cu mai multi parinti cu copii. Despre alte localitati nu pot da sfaturi.
1. Stai aproape de scoala. Stai in oras. Daca ai copii (in orice caz mai mult de unul) nu prea ai ce cauta la 25 de km in afara Bucurestiului. Viata ta va fi naspa si pe drumuri. A copilului la fel. Orice extra-activitate te va da peste cap. Cand copilul o sa fie la liceu, o sa aiba 15 ani si o sa termine scola la ora 13:00, o sa fie complicatia dracului sa il duci acasa sau sa se duca singur, schimband doua autobuze si o cursa pre-oraseneasca. Nu prea ai ce face, trebuie sa cumperi sau sa inchiriezi o garsoniera in oras.
2. Nu te agita prea tare cu clasele 0-4. E deja exagerata obsesia asta cu „sa incepa de mic la cea mai tare scoala cu cea mai tare invatoare”. Hai, frate, ca nu face integrale si nu recita Shakespeare in original la varsta asta. Tot bastonase, linute, alfabetul si table inmultirii o invata. Cam orice scoala rezonabila de cartier in Bucuresti si cam orice invatatoare iti asigura asta. E mult mai important ce are pustiul in cap si cam cat te mai asiguri si tu ca nu pierde esentialul: sa scrie acceptabil, sa citeasca mult, sa faca calculele de baza, table inmultirii, , chestii din astea. Poate doar la engleza merita un pic de eforturi, pentru o certificare Cambridge, care poate sa fie utilizata la un eventual examen in clasa a V-a, vezi punctual 3.
Revenind: clasele astea in cele mai tari scoli si cu cele mai tari invatatoare pot sa iti faca chiar rau: astfel de clase sunt intesate cu pile de la inspectorat, in general cu copii in care parintii pompeaza ca disperatii. O sa te sparga cu smartphonuri scumpe afisate de copii, o sa vrea sa cotizeze din greu catre invatatoare, iar tu, daca nu vrei sa tii pasul, o sa fii ciudatul grupului.
Iar invatatoare se va comporta ca atare, ca si cum toate astea sunt absolut normale si de asteptat. Si te va presa si ea ca naiba sa mergi la „after-ul” ei, dupa ore, ca altfel iti va demonstra negru pe alb ca ai un copil cu retard. Evident, dupa 2-3 saptamani de after o sa aiba o revelatie, copilul tau e un mic Einstein. Si tu risti sa ai o revelatie dureroasa in clasa a V-a, cand iti dai seama ca invatatoarea si-a cam bagat picioarele la after, pentru ca ea centra, ea da cu capul, nu avea cine sa o verifice.
3. E posibil ca dupa clasa a V-a sa vrei mai mult. Daca e asa si copilul poate asta, vezi ca sunt mai multe licee care au deja clasele V-VIII. Intrarea se face cu examen, lucru care face o selectie destul de clara. Acolo nu mai conteaza viza de flotant, adresa si alte cele. Doar examenul, de obicei mate, romana si engleza. Daca pustiul are ceva cap si depui ceva eforturi suplimentare in clasa a IV-a, atunci poate sa intri la liceele astea. In sector 1 si 2 si adiacent eu stiu ca sunt locuri la Lazar, Vianu, Mihai Viteazu, Cosbuc, Cantemir, Spiru si asa mai departe. La Lazar, Vianu si Mihai Viteazu trebuie insa sa spun ca se intra greu, as exagera daca as zice ca e usor. Despre alte sectoare, nu stiu.
Dupa clasa a VIII-a, deja copilul ar cam trebui sa isi aleaga singur liceul, in functie de medie, de ce vrea, de distanta fata de casa. Cumva nu mai e grija ta, sau nu in mod direct.
Cam asta e.
Scuze de lungime
Nu stiu cum naiba sa fac sa scriu mai putin.
In anii 80, daca venea copilul cu o nota mica acasa, era tras de perciuni pana se schimbau banii. Astazi e luat la suturi profesorul de catre parinti din cauza notei mici. Si totusi lumea progreseaza si tehnic si intelectual…. Avem pe cineva sa dea o explicatie?
grupurile de mamici, aceste organizatii teroriste care intr-o zi o sa distruga lumea as we know it.