Din când în când mai apare câte un material care deplânge soarta tristă a producătorilor mici și mijlocii, care trebuie să suporte mofturile hypermarket-urilor mari și rele. Taxa de raft, taxa de reducere, taxa de vândut la alt preț celorlalte hypermarket-uri și altele, aproape că mi se rupe inima de cum sunt strânși cu ușa producătorii.
Care ar face orice mai puțin ce trebuie. Că soluția e evidentă. Nici un hypermarket n-ar putea rezista unui asediu al Asociației Producătorilor de Lactate sau Asociației Producătorilor de Pâine, pentru că ar pierde cumpărători dacă s-ar afla că ei n-au lactate sau pâine la raft.
Dar piața e perfectă așa cum e. Marii producători n-au interes să intre într-un asemenea sindicat, că ei își permit să plătească taxele hypermarket-urilor, și nici nu vor să le permită celor mici afișarea la raft lângă ei, iar cei mici latră pe unde au uși deschise că nu e corect să nu le fie permis accesul într-un spațiu privat.
Și lucrurile rămân așa. Hypermarket-urile știu că dacă îi țin dezbinați câștigă, producătorii mici știu că dacă ies dintr-un lanț de hypermarket-uri pierd bani.
Exact, producatorii fac greva, si cei din Ungaria, Bulgaria, Polonia etc. se solidarizeaza cu ei si refuza sa-si creasca livrarile si sa se extinda in Romania. Not.
Sunt implicat indirect într-un astfel de conflict și lucrurile sunt cam cum le spui tu, amestecate. Micii producători nu au interes economic să se asocieze fiindcă au situații diferite. Cea mai frecventă problemă este că unii nu sunt capabili să livreze la calitate constantă pe termen lung. Alții nu au capacitate de producție să susțină livrări constante. De aceea, nici nu sunt interesanți pentru marile lanțuri și, acolo unde pătrund sunt mai degrabă cazuri izolate. Cei mici au două variante: fie să se poziționeze în categoria premium, fie, mai riscant, hard discount. În cazul pe care îl cunosc eu, micul producător livra vrac produsul X unui mare brand cu 1,30 lei, și ajungea la raft cu 5 lei. Acum vinde singur, sub brandul propriu cu 3 lei. Momentan, vânzările au scăzut cu 40%, dar sunt încă pe plus și pe măsură ce le va crește notorietatea în plan local, probabil că și vânzările le vor crește la un nivel comparabil cu cel anterior. La ei decizia a fost foarte riscantă fiindcă e vorba de un produs perisabil și producția nu poate fi controlată după vânzări.
@Cristian Banu: și eu sunt implicat, oarecum, in asta, de aia fac un pic pe prostul
Solutia ar fi infiintarea asociatiilor de crescatori, producatori sau ce mai vreti voi, de unul singur niciun producator nu poate schimba ceva. O alta solutie ar fi regandirea modului cum isi administreaza afacerile, pana la urma nu conteaza decat sa fii rentabil, pe nimeni nu intereseaza ca tu nu stiu ce tehnica folosesti sa faci ciocolata, de ex., daca aceasta este mai scumpa decat cea din import, pe mine, consumator final, ma intereseaza sa platesc cat mai putin pe un produs din aceeasi categorie.
Eu mă duc la piață cînd vreau să cumpăr de la micul producător.
asta e din seria ce a fost prima data oul sau gaina.
furnizori fara magazine, sau magazine fara furnizori.
personal, o sa fiu intotdeauna de partea furnizorului, cel de la prima mana. adica omul care produce (chestii bune).
magazinele ar trebui sa se bata sa aibe exclusivitatea muncii lui, nu sa il puna sa plateasca taxe tampite. pe principiul, lasa ca daca nu ne intelegem sa luam marfa buna de la tine, luam rahaturi de la turci.
Sunt producatori care aleg sa isi faca magazine proprii sau sa gaseasca alte metode de distributie tocmai pentru ca hipermarketul este prea scump si nu castiga nimic.
Altii n-au curaj si prefera sa mearga pe solutia simpla si sa indure mizeriile hipermarketurilor.
@Gaelex: ai dreptate, e vorba de curaj. nu de investiții de milioane de euro. ești deștept, stai jos.
Dar.. hypermarket-urile au marci proprii de lactate si brutarii aproape in fiecare locatie…
„Eu mă duc la piață cînd vreau să cumpăr de la micul producător.”
Cel putin in Bucuresti, 90% din marfurile din piete sunt luate din hypermarketuri sau angrourile clasice.
@Jerome, nu ai mai fost demult la piata.
Sa-i scuipati in gura pe aia care militeaza pt disparitia micilor magazine alimentare. Astea ii tin in viata pe micii producatori care nu pot patrunde in mega Image-uri. Pentru aceleasi produse platim de 2 ori mai mult doar pt ca le cumparam din hipermarseu. Vai de capul nostru
Micul producător n-are ce căuta în super/hipermarket, ci în mici magazine. Din păcate în România există 2 probleme:
1. Cumpărătorul care nu înțelege că nu te duci să cumperi la micul producător dacă vrei cel mai ieftin.
2. Micul producător care nu înțelege că singura lui șansă e să nu facă rabat de la calitate.
Bottom line relația ar trebui să există la modul: „mă duc să cumpăr brînză de la magazinașul X că iau de acolo de 10 ani și mereu a fost excelentă”.
Toata problema vine de la amplasarea hypermarketurilor.
In toate tarile, este interzisa amplasarea unui hyper la mai putin de 10-30 de km de oras.
De aceea, acolo rezista si micii producatori, micile magazine, etc, etc.
Multi ati fost la Viena, amintiti-va cat de „mari” erau magazinele Bila de acolo.
@Jerome: În Bruxelles am văzut ditamai Carrefour-ul fix în buricul orașului. În Londra sunt jdemii de Tesco/Sainsbury/ș.a.m.d. în oraș.
@mufa
Tu nu cumva comentezi si pe softpedia la calatorii ?
Doua ganduri:
1) intre producator si hipermarket mai e si un distribuitor. De el nu comenteaza nimeni nimic? Mi-e greu sa cred ca hipermarket-ul e singurul responsabil de marja de 80% or so.
2) la noi magazinul de cartier vinde lucruri ieftine, probabil conteaza doar pe distanta mai mica si programul extins. Evident ca profitul e neglijabil. Pe afara vad multe magazine de familie care au supravietuit, dar ele vand lucruri premium, adica exact strategia micului producator. Poate ca au si alti cumparatori, ce-i drept, unii care nu inghit orice cantitati de inlocuitori.
Alte stire despre producatorii care nu vor sa se asocieze?
E o falsa problema ridicata la nivel de „drama”.
Problema incepe la producatori, care din lipsa de creativitate si competivitate, vin cu produse multe prea proaste sau prea scumpe si vor „un loc la masa cu toti ceilalti”. Daca tot sunt rahaturi poloneze, lactate unguresti de ce sa nu faca si romanul nostru un salam cu 10% carne.
Asuma-ti un risc, adu un produs nou pe piata sau macar de o calitate superioara si lumea il va cumpara, poate nu din hypermarket dar daca e nevoie de el, piata se va forma.
Exemplu: In Baia Mare e plin de „ferme zootehnice” = macelarii. Au vazut „fermierii” ca oamenii nu pun pret pe carnea din hypermarket si s-au adaptat. Pe scurt, daca vrei poti… daca astepti o „afacere la cheie”, atunci nu ai ce cauta acolo.
Am vazut in UK o treaba interesanta: micul fermier venea cu o masina tip rulota frigorifica in week-end in piata mare si-si vindea carnea. Adauga boxe si microfoane pt. a se auzi mai bine oferta de la distanta si treaba era gata.
Mandria de a cumpara si de a sustine pe micul producator era satisfacuta.
Totul legit, cu avize de la primarie si mai ales ultra clean.
Imaginatie, inspiratie, sustinere din partea autoritatilor si o mare atentie fata de clienti, de atat ai nevoie si la sfarsitul zilei vinzi cam cat vinde un Carrefour.
Au existat si la noi in Bucuresti rulote frigorifice de la o firma Agroflip de prin vestul tarii, dar s-a ales praful din cauza concurentei salbatice.
Deci se poate, mai greu e drept.
@Jerome: Austria nu are hypermarket-uri. Deloc. Billa este cel mult un supermarket.
Statul are „taxe de raft” mult mai mari. De ce nu se unesc producatorii sa combata parte din aberatiile date de stat?
Eu am inceput un business anul acesta, din cauza politicii de raft a hipermarket-urilor, am pus lacat, nu puteam face fata financiar. Concluzia mea, in afaceri e ca la fotbal, vrei sa joci in liga campionilor, ai nevoie de buget.
Cea mai buna solutie ar fi ca % articole produse in romania > % produse importate sa fie „obligatorie” prin lege (posibil sa existe ceva legi in sensul acesta). Atunci poate s-ar schimba un pic lucrurile