mizeria umană

Pe la 6, în maşină, din nou nervi, din nou „mă feresc de tine că te văd că nu ştii pe ce lume eşti şi n-am timp să umblu cu maşina pe la service”. Prietena îmi reproşază că sunt prea nervos la volan şi că lumea mai greşeşte. Neah. Eu i-am replicat că dacă ai maşină şi eşti pe şosea, ar trebui să ştii să conduci. Nu chestii grele, giratorii şi alte prostii. Chestii simple, încadrarea pe bandă, folosirea corecta a semnalelor luminoase etc. Atunci când aveam lămâia în geam, deşi conduceam foarte bine, tot mă taxau şi mă claxonau, pentru că deh, eram începator. Aşa sunt oamenii.

Vecinul meu de dedesupt e crizat. La 19.45 mă jucam CS cu volumul dat un pic mai tare. Mi-a bătut ca disperatul în ţeavă 5 minute. Acum două zile a venit la uşă, că la 3 a.m. mă uitam la un film şi iar aveam sonorul dat prea tare (nu era tare, dar wooferul se simte).
Perete în perete cu el stă un tip la 30 de ani care are o staţie puternică. Tipului îi place să dea muzica tare (manele) şi să iasă în faţa blocului s-o audă. Toata vara a făcut aşa, aproape zi de zi, de la 12 p.m. la 2-3 noaptea. Ăsta de dedesut n-a suflat şi, dacă vă puteţi închipui, sufrageriile sunt perete în perete, aude tot. În schimb, pentru cea mai mică problemă, vine imediat la mine. De ce? Pentru ca eu sunt mai tânăr, nu sunt cetățean, nu sunt jigodie, nu l-am ameninţat cu bătaia şi am zis că hai să dau mai încet decât să am probleme cu vecinii.

Acum, pe vecinul de dedesupt nu îl consider mai bun decât pe vecinul zgomotos. Eu am devenit micul lui mod de a-şi descărca nervii. Unii dau muzica mai tare, alţii se ceartă cu vecinii.

Asta e mizeria umană. De ce să îl las să asculte muzică la volum puţin peste medie, în weekend, la 7 seara? De ce să nu îl taxez? La fel şi pe şosea. De ce să nu merg eu cum vreau? Regulile, heh, sunt pentru cine vrea să le respecte. Şi aşa apar infracţiunile, şi aşa apar clanurile ţigăneşti, unde legea o face bulibaşa şi nu statul, şi aşa apare democratia românească.