Acum cativa ani, ma intalnesc la Bucuresti cu un englez venit incoace in concediu. Voia sa cumpere un vinil cu Celelalte Cuvinte de la UNiversitate si nu voia sa fie inselat. Asadar, prin rockmania.net, da de mine, ba, ne vedem acolo, bla bla. Ne intalnim, isi cumpara discul, ne urcam in 336, eu spre Militari, el spre Kogalniceanu. In spatele nostru, un domn carunt, cu o geanta de piele maro ponosita, in costum de blugi, da si el sa se urce. EU ii spun tipului sa avanseze si urc prin impingere mai sus. Domnul urca pe ultima treapta si imi multumeste. Se inchide usile, care il imping in mine. Eu tot insist sa urc mai sus. Englezul e mirat, de unde atata avant. L-am lamurit cand am coborat.
Domnul era un actor celebru in Romania, iar actorii nu castiga bani.
Actorul a murit azi. Si am asa o jena sa vad cum se agata toti sa il laude si sa fie filmati in timp ce plang dupa el.
interesant e ca la tags ai „mizerii” . altfel un articol intr`adevar bun !
ce vrei e o tara de ciobani, de tarani si de suedeji, de-aia nu ma mir ca steaua are cei mai multi fani. Pe langa asta, valorile la noi in Romania sunt inversate decat in mod obisnuit. Din pacate, au foarte multi bani si sunt „mari artisti” cacatii aia de manelisti suedeji si pipitele care apar in reviste, nu adevaratii actori ca Stefan Iordache, condoleante pentru el! Ce vrei, traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!
Ilarion Ciobanu,Pintea,Monica Lovinescu s.a. au avut aceeasi soarta ca IORDCHE: au fost bagati in seama dupa moarte.
mie imi este si frica sa ma gandesc la noua generatie de actori. de fapt nu cunosc nici unul. Parca si Tudor Chirila e actor. Teatrul romanesc se duce in gaura neagra
@ovidiu: george ivaşcu e o tanara speranta…de vreo 20 de ani incoa…
Prieteni..din pacate cei care s-a dus nu se mai intorc…eu as sugera ca un loc sa scriem zeci de comentarii in care sa-i laudam. haideti mai bine la teatru, acolo unde inca ii mai putem aplauda pe cei care sunt in viata..
Nu ar strica o campanie de genu: Nu Cinema pt un weekend…toti mergem la teatru in schimb.
Cu respect.
Pe TVR 1 exact acum e o emisiune „In memoriam” pentru Ştefan Iordache. El nu s-a considerat niciodată vedetă. A spus că a fost doar un actor. Dacă prezenta şi vremea la televizor, atunci ajungea vedetă. Iată o fărâmă de modestie, cea caracteristică marilor oameni de cultură.
Foarte frumoasă povestirea, iar concluzia e tristă şi adevărată în acelaşi timp.
De ce cand moare un om de seama toata lumea stie, iar cand se naste unul nimeni nu zice nimic?
Eu nu am avut placerea sa il vad in realitate pe Ştefan Iordache. Oricum mare actor !
Pana la cuvantul „actor” am crezut ca urcase vreun suedej sa va faca la buzunare :). Frumos modul cum ai povestit intamplarea. Au inceput sa dispara actorii trecuti de prima tinerete si ne vom intalni tot mai des cu situatii ca cea de azi, din media.
@md articol bun …”urc prin impingere”,”se inchide usile”??!
@sorinho pot spune ca il respect pe zoso .El se afla intr-un oarecare conflict cu mircea badea ;)(pentru ultima fraza)
@Marius ar fi bine sa gandeasca mai multi ca tine
@zoso incearca sa nu mai scrii cand esti obosit.In rest keep up the good work.
poate ca undeva, in alta lume, cineva vrea o piesa cu toti actorii romani de seama.
Dumnezeu sa il ierte! Mai doresc sa adaug ca tot ce vorbim noi aici este de prisos. Inevitabil vad ca o dam iar in fotbal (@sorinho – si nu, nu sunt stelist). Tot ce trebuia sa facem astfel incat sa ne castigam dreptul de a lua cuvantul este sau era in acest caz sa mergem la o piesa de teatru.
jenant articol! jenanta aluzia ta!!!
nu inteleg de ce ai publicat asta.
macar respecta faptul ca a decedat
stii cum se spune : despre morti numai de bine. macar atat!!!!
Subscriu in totaliatate la indemnul lui Marius: Mergeti la teatru sa-i vedeti pe marii actori, cat inca mai sunt printre noi. Beligan, Marin Moraru, Dinica, Rebenciuc, Tamara Buciuceanu, Ileana Stana Ionescu, Olga Tudorache, Piersic, Mitica Popescu, inca mai joaca. Experienta unei piese de teatru live e unica, nu se compara cu imaginile de arhiva sau filmuletele de pe youtube.
Pe Stefan Iordache l-am vazut in Alex si Morris pe 29 mai 2008. A jucat senzational rolul lui Alex, un batran uitat intr-un azil, care se imprieteneste cu Morris-Mitica Popescu, un alt locatar al azilului. Alex moare la sfarsitul piesei, lumea aplauda in picioare minute in sir. Acum am inteles ca el de fapt isi juca propriul rol si isi lua ramas bun de la public ca un mare Maestru…
foarte frumos spus….bravo
Ca un om/opera ajunge mai cunoscut/a dupa moarte(a autorului), nu e inventie romaneasca.
Imi pare extrem de rau ca nu am mai apucat sa vad Alex si Morris la Teatrul (Foarte) Mic… Atat m-am chinuit sa ajung la piesa asta dar fie nu gaseam bilete, fie altcineva din grup venea cu o alta propunere.
Mi-am propus sa ii vad la teatru pe toti acesti actori din garda veche cat mai repede, inainte de a muri. Din pacate, moartea se misca mult mai repede decat mine…
maria, tu nu esti cea mai isteata fata din familie, asa-i?
@maria : esti o dobitoaca.
asa-i. corul plangaciosilor care se aduna cum moare un om important te scarbeste de viata.
Niciunul din bogatasii nostri nu a zis:mah, cati actori de astia foarte mari si destul de in varsta avem in Bucuresti ? 50 sa spunem.
Ok, din astia 50 cati sunt care merg cu RATB-ul ca nu isi permit o masina?
25 sa zicem. Bine bre, atunci, eu, Mos Craciun care nu am ce face cu banii va iau la fiecare cate un VW de 20 000 de euro.
Dar e greu rau de tot.
Mai bine spargem banii in cazinouri si ne dam de/a dura prin Dubai cu curvele.
articolul lui brancu (interviul) cu si despre stefan iordache in confidential . marele actor recunostea cu o doza mare de regret ca omul de rand isi aduce aminte de el mai degraba pentru ca a cantat cu sanda ladosi, decat pentru hamlet.
butonam plictisita telecomanda ieri.
tvr difuza un colaj de materiale in memoria celui care a fost stefan iordache.
70-75 % din material – stefan iordache cantand cu sanda ladosi.
ipocrizie? lipsa de documentare? prostie?
mai conteaza?
ada, cine crezi ca are chef sa caute in arhiva imagini din „hamlet” sau „cel mai iubit…”? mai bine un cantecel lautaresc, asa intelege toata lumea ca a murit ala care canta cu nelu ploiesteanu….
pacat, mare pacat si mare pierdere
pe banii publici, nu putini, mi-ar fi placut sa se gaseasca ceva mai multa disponibilitate si chef.
inteleg goana dupa senzational, inteleg ca o stire moare in secunda imediat umatoare.
totusi, se face atat de des rabat la calitate incat stirea devine un pretext jalnic.
cine lacrimeaza mai mult, cine plange mai tare…
si in definitiv, cui ar trebui sa-i pese?
maine moare altul si bocitoarele media trebuie sa-si economiseasca energia.
totusi, e deranjanta falsa grija a oamenilor falsi…
ma gandeam la o chestie! pana si o moarte poate deveni prilej de campanie electorala. coroanele de flori trimise de politicieni vor fi date in prim-plan, obiectivul le va surprinde durerea sincera din privire, umanitatea… si asa ma vor convinge sa votez cu ei.
oare? toleranta romanului la maniplare care o fi?
„se inchide usile”. Faci misto de altii, dar si tu esti de al nostru :))
@Dany: e cu intentie.