Vorbisem mai demult pe-aici despre cum există mai multe tipologii de personalitate (dacă e să ne luăm după DSM și nu după teste de personalitate vechi gen Myers-Briggs ori clasificări antice). În forma lor profund dezadaptativă (aka. care produce un distres semnificativ în viața de zi cu zi) discutăm despre aceste tipologii de personalitate ca fiind ”tulburări de personalitate”. Chestia e că – deși aceste tipologii de personalitate ne încadrează în anumite categorii folosind anumite criterii – există diferențe de gen în manifestarea lor.
Să luăm de pildă narcisicii și oamenii cu tipologie de personalitate narcisică. Literatura de specialitate cade de acord că narcisicii urmăresc cu toții, în primul și-n primul rând, puterea. La nivel de gen însă, puterea are diferite valențe. Astfel, bărbații narcisici tind mai degrabă să caute puterea sub forma statutului social, în special dacă este augmentat de bani. Femeile în schimb, chit că-s atrase și ele de ideea unui statut social elevat, tind să-și manifeste puterea prin înfățișarea fizică. Astfel, dacă un bărbat narcisic face apel la poziție și bani pentru a obține ceea ce vrea, o femeie narcisică e mai în măsură să apeleze la manipulare emoțională, victimizare, promisiunea vagă a oportunității sexului sau alte tertipuri mai la îndemână. O explicație biologică a folosirii acestor unelte în funcție de gen e dată și de cantitatea mai mare de testosteron în bărbați și cantitatea mai mare de estrogen din femei.
Una dintre cele mai evidente diferențe de gen în tipologiile de personalitate o întâlnim la cei cu trăsături borderline. BPD-ul apare în proporție de 75% la femei, deci este mult mai des întâlnit în rândul lor. La femei este oarecum evident prin faptul că au o oarecare reținere socială, în special în preajma persoanelor noi. Reținere care se traduce prin puține mișcări ale corpului atunci când poartă o conversație cu cineva și aspect plat al feței. Acestea sunt mai greu de observat la bărbații cu tipologie borderline, cel mai probabil tot din cauza nivelului mai elevat de testosteron. Variabilele culturale pot fi și ele un factor în acest sens. Tot din ce-am observat – femeile cu trăsături borderline merg pe ideea de ”autodistrugere” mai degrabă prin sex, în timp ce bărbații recurg mai degrabă la consumul de substanțe în acest scop. Totodată libidoul femeilor cu BPD pare să fie mai ridicat decât cel al bărbaților. Bărbații cu trăsături BPD sunt totodată ceva mai sociabili decât femeile cu BPD: au un cerc social mai mare și un număr mai mare de persoane în care au încredere. Perioadele în care vor să se izoleze pentru că se simt sufocați sunt mai scurte ca durată decât cele ale femeilor. Teama de abandon e și ea mai scăzută în manifestare; dacă femeile cad pradă deznădejdii într-un mod vizibil (strigă, sparg lucruri, imploră, se rănesc singure sau devin violente cu alți), bărbații sunt mai reținuți. Bănuiala mea e că tot factorul cultural e a mijloc și aici, scietatea fiind ceva mai neiertătoare cu bărbații care se manifestă zgomotos sau violent decât cu femeile care fac asta.
Și la histrionici există diferențe vizibile. Am întâlnit un singur om cu tulburare de personalitate histrionică și care să fie bărbat. În rest doar oameni cu tipologie histrionică. Femei însă cu tulburare de personalitate histrionică am întâlnit destule. Și la ele raportul de gen e undeva pe la 75% în favoarea sexului feminin. Din ce am observat, la bărbați tot spre adicții tinde să se încline balanța, în timp ce la femei merge mult mai pregnant pe statutul social, nevoia de admirație și – mai ales – pe sexualitate, seducție și infatuare. Elementul de hipersexualitate există și la bărbați, dar la femei este mult mai evident. Totodată bărbații, în mod surprinzător, nu pun nici pe departe atâta accent pe imaginea socială pe cât o fac femeile cu trăsături accentuate de histrionie.
La cei cu trăsături de personalitate schizoidă se observă diferențe subtile dar importante când vine vorba de gen. Bărbații sunt mult mai raționali decât femeile, mai calculați, mai axați pe detalii. Ideea de sexualitate – culmea – apare extrem de rar la ei, chit că a nivel de testosteron mai ridicat și-ar trebui să fie invers (din punct de vedere hormonal, cel puțin). Femeile merg mai des pe seducție, sexualitatea e mai evidentă la ele – chit că se manifestă rar, ca la toți schizoizii – și are un substrat evident de fetiș; în special masochism, sadism și voyeurism. Tot la femeile schizoide am observat un foarte vag iz de paranoia care la bărbați lipsește. E mai degrabă o stare de suspiciozitate care se manifestă rar, dar în mod evident, și pornește din nevoia lor de a-și apăra intimitatea. Femeile schizoide sunt mai sociabile decât bărbații schizoizi, iar la ultimii toleranța la frustrare este mult mai scăzută decât la femei. La femei am mai observat și că se expun situațiilor de risc mult mai des decât bărbații schizoizi.
Când vine vorba de cei cu trăsături de personalitate antisocială, bărbații sunt mult mai agresivi decât femeile, iar femeile preferă conflictul verbal în locul celui fizic. Femeile interpretează cu mai multă acuratețe limbajul nonverbal; în sensul că nu sar atât de des la concluzii primite și nu-l interpretează greșit ca fiind cu conotație negativă atât de des precum o fac bărbații.
Cu oameni cu tipologie de personalitate dependentă nu prea am lucrat, dar o chestie pe care a observat-o e că femeile cu trăsături din această gamă pun mult mai mare accent pe relația amoroasă cu partenerul decât o fac bărbații. Probabil tot datorită hormonilor. Bărbații par în mod egal polarizați între familie, prieteni, partenerul de cuplu și alte persoane din viața lor când vine vorba de teama de a fi părăsiți. La femei este însă evidentă ca temă centrală teama de a nu-și pierde, în primul și în primul rând, partenerul.
La cei cu tipologie de personalitate obsesiv-compulsivă am observat o mai puternică nevoie de documentare a femeilor. Se informează mai des și din surse mai variate. Anxietatea femeilor este totodată ceva mai ridicată decât a bărbaților, cu ticuri mai dese. Habitudinile bărbaților însă sunt mult mai inflexibile decât cele ale femeilor iar rata de ipohontrie în rândul lor este mai mare și se manifesă mult mai des. Aș spune că bărbații cu trăsături de personalitate obsesiv-compulsivă suferă mai mult decât femeile din această categorie. Totodată am observat că femeile au libidoul puțin mai crescut decât bărbații și-s ceva mai sociabile decât ei, în ciuda nivelului mai ridicat al anxietății primelor.
La evitanți n-am observat diferențe notabile între genuri, aparte de o impresie cum că femeile ar fi ceva mai determinate ca bărbații când vine vorba de muncă. Dar s-ar putea să fie doar o impresie. Cu schizotipali n-am lucrat îndeajuns cât să pot să observ diferențe de gen, iar când vine vorba de oameni cu trăsături de personalitate paranoidă am întâlnit preponderent bărbați, așa că nu mă pronunț. Oricum – luați cele de mai sus cu un dram de sare, că-s observațiile mele și se prea poate să fi greșit pe alocuri. Dar din ce-am discutat și cu alți psihologi și psihiatri multe din ele se confirmă.
Daca cineva zice ca e urmarit zilnic de un Duster alb, ce recomanzi?
Drambuie
Cred ca depinde daca e Duster 3 sau altceva. In plus, sa nu il fi confundat cu un Bigster.
La ai mei se recomanda un pahar de palinca dimineata dupa masa.
Nu neaparat la Duster alb, in general.
Sa îți cumperi duster negru.
Castig vreun premiu daca le am pe toate?
Mama cum a venit articolul asta manusa pe power couple Vicol Ciorba!
Vicol nu e batrana, de aceea nu face Ciorb(e)a buna
@zedicus: o fi tînără la 50 de ani.
Iar el cred ca joaca in cealalta echipa, are un fel de a vorbi si a gesticula care aduce aminte de jucatori celebri
E foarte bine că ne luăm după DSM, si nu după BDSM, de exemplu…
nu stii ce pierzi…
Ce e „distres”? In DEX nu exista.
Probabil un barbarism / englezism din originalul „distress”.
e un termen stiintific, utilizat in special la conferinte unde unii prezinta robotei cumparati din china iar altii semneaza ordine de plasare.
nimic nou, circulati!.
@WildwoodTraveler: N-o exista probabil pe DEX online, dar în medicină, psihologie și psihiatrie este un termen uzual. Vezi ”distres” vs. ”eustres”.
eh astea sunt vanilla. The new problema, mancati-as, e cand iti vine un talau care se ‘simte fata’ si vrea sa isi faca menderele in vestiarul fetelor sau sa ‘joaca sport’ cu ele, gen handball care e mega dur. Asta la ce categorie intra? Sau mai bine zis ce faci? Si da, se intampla in Ro si se aduce psiholog sa faca sedinte cu restul copiilor din clasa si parintii lor cum sa nu ii jigneasca sentimentele si sufletelul pervului
In calitate de parinte de fete numai ganduri medievale imi trec prin cap
Pai brusc toate fetele refuza sa mai joace daca ala participa. De cele mai multe ori e suficient.
E binevenit in echipa baietilor.
Ce fel de tipologie e cand te deranjeaza ca un text nu e aliniat stanga-dreapta?
Eu mă tem de articolele astea, că descopăr că am puțin din toate
majoritatea avem din de toate
ca saorma!
Poate faci un articol sau imi trimiti un link referitor la faptul cu unii barbati ce nu isi lasa sotia sa lucreze(posesivi sau gelosi-nu cumva sa cunoasca alt barbat la serviciu). Nu mai e anul 1900-si femeia sa fie casnica. Adica sa depinda financiar de ei. Si de ce unele femei se complac in acea situatie. Ma gandesc la faptul ca barbatul ajunge la 40-50 de ani, isi gaseste o amanta, divorteaza si sotia care nu a lucrat ani de zile, cu o pauza mare in cv, cum se va descurca. Cunosc cateva cazuri de asemenea barbati. Eu nu as putea sta cu una sa depinda financiar de mine. Pur si simplu m-as simti folosit. Si nu ma refer la concediul de crestere al copilului. Acolo primesti acea indemnizatie.
narcisiști.
Nu trebuia să ne mărturisești că ești sărac 😀
Am trecut înapoi la două genuri… ce înseamnă un decret prezidențial.
Pacienții scăzuți de aici vor fi recuperați cu următorul decret: „Arrays start at 1”
Aștept următorul articol pentru a îmi completa lista de afecțiuni. Mulțumesc.
Oare de ce mi-a venit in minte madamme Vicol citind descrierea primei tipologii?
Votantii goergescu la ce tipologii se incadreaza?
La lipsă de personalitate.
Foarte bun articolul, chiar original, cu observații de finețe. M-a făcut să mă întorc cu atenție și spre cel din 2021, cel cu tulburările de personalitate „de bază”, cum ar veni. Lumea nu s-a schimbat prea mult, chiar dacă întinsul corzii cu teoriile woke începuse să ne facă să credem că s-a dus pe copcă.
Eu ma consider divergent.
Inca un articol care cimenteaza idea ca pshihologia nu e o stiinta reala, e o pseudostiinta care face asocieri superficiale si cade in capcana de corelatie vs. cauzalitate, aceiasi capcana ca la astrologie si numerologie, dar macar cu alea te distrezi ieftin.
nu e chiar astrologie, aici ai cauze si efecte cat de cat predictibile chiar daca doar o plaja si nu exacte, e cum ai spune ca pokerul e doar un joc de noroc aidoma 6/49, de fapt problema e ca in domeniul asta suntem cu 100 de ani in urma.. ne kkm pe noi ca avem AGI dar nu stim ce-i aia inteligenta, cam asa ceva.
Domnul psiholog, de ce asta si ailalta?
psiholog 1: pentru ca in secret iti doresti sa te culci cu mama ta
psiholog 2: am eu rezolvare, uite, facem o mica lobotomie transorbitala, pleci de aici vindecat
Stiu ca amestec putin, dar cam asta e rezumatul pentru pseudostiinta asta. Lobotomie, masturbare fortata, socuri electrice, socuri termice, tranchilizante, azi e doar neurodiversitate si trebuie ailalti sa suporte, multa suferinta inutila datorata abordarii pseudostiintifice si neintelegerii.
@Radu: Mai sus ai o piesă de opinie, nu un articol științific. Sunt obervațiile mele, nu rezultatele unui studiu experimental.
Aici amesteci psihiatria de acum un secol cu psihologia de azi. Chestia cu „in secret iti doresti sa te culci cu mama ta” ține de psihanaliză, nu de terapiile cognitiv-comportamentale. Sunt două chestii diferite și aflate la vreo 160 de ani distanță (ca geneză). În rest ai înșirat o serie de lucruri care erau valabile acum 100+ ani și care nici măcar nu țineau de psihologie ci de psihofiziologie și geneza psihiatriei. Știu că-s toate cu ”psi” la prefix, dar te asigur că-s lucruri diferite. La fel cum ”tempera”, ”temperatură” și ”tembel” sunt chestii diferite, așa și astea. Cât despre ”neurodiversitate”, te uiți prea mult (cred eu) pe TikTok și preiei chestii de acolo ca fiind parte din sistem; și nu-s. Niciun specialist n-o să te facă ”neurodivergent”, că astea-s chestii Gen-Z care se vehiculează online și n-au legătură cu nimic științific.
Mda, că Cognitiv Comportamentala nu e tot o religie. Am scăpat de mitul lui Oedipus și acum suntem științifici.
Uite cat de prosti erau Freud, Jung, Lacan că nu considerau că psihic e măsurabil.
@Claudiu: Bun – I’ll bite: cum anume sunt terapiile cognitiv-comportamentale o religie?
Prin credință irațională că (,) cogniția e înaintea afectului in ciuda numeroaselor studii care demonstrează că nu este așa.
@Claudiu:
Tu crezi că terapia cognitiv comportamentală presupune că cogniția are loc înaintea afectului? Asta încerci să-mi zici? Nu de alta, dar TCC-urile nu asta afirmă.
Da Razvan, le amestec, asta am zis si eu. E o ciorba de domenii pseudostintifice intre care psihologia e cea mai pseudo din pseudostiinte. D-aia se si schimba asa de mult cu timpul, ca nu urmeaza rigorile metodei stiintifice.
@Radu: vorbești prostii.
bai, nush altii cum sunt, dar io cand vad „că (,) cogniția” nu pot sa cred decat ca aia de folosesc virgula sa evite o cacaoFONIE, in scris, nu prea au voie sa vorbeasca de chestii care sa depaseasca, in complexitate, analiza literara a poeziei „Catelus cu paru cret”
Domn’ psiholog nu prea îmi era dor.
Vedeți că ați început cu tulburări și terminați în topologii. Un coleg de-al dumneavoastră ar fi zis că seamănă dar nu rasare.
@Claudiu: La ce te referi când spui ”ați început cu tulburări și terminați în topologii”? Că am recitit mai sus și nu e deloc așa. Poți exemplifica ca să susții mai bine ceea ce afirmi?
Eh, ati mai modificat prin introducere. Ce sa va mai zic acum? Dar vedeți că DSM-5 vine doar cu tulburări.
De asemenea, e de dezbătut daca exista personalitate borderline sau ne oprim la patologie borderline.
Ft urât să modificați prostiile din primele paragrafe sa îmi dați mie peste nas.
@Claudiu: N-am modificat absolut nimic. Vezi timestamp-ul. Așa e textul de dimineață. Ți-o pot confirma atât Vali cât și cei care l-au citit de când s-a postat.
Am râs. Omule – înțelege: n-a modificat nimeni. Ai văzut tu prost.
Ok. Accept că am văzut patologie la border, dar cred că putem fi de acord că DSM-5 e despre patologii și nu are ce sa caute in discuție despre tipuri de personalitate.
@Claudiu:
facem progrese…
Ummm. Tu pe ce anume crezi că se bazează acele patologii de personalitate? Nu de alta, dar am mai vorbit aici pe blog despre ele. Pe ce criterii crezi că se bazează tipologia de personalitate borderline – de exemplu? Pe cu totul alte criterii decât tulburarea de personalitate borderline? Serios acum: te tot chinui să mă contrezi și emiți ca urmare chestii de genul ăsta.
Pfff e bine ca nu sunt dilău și îmi trăiesc liniștit viața :))
Eu vreau doar să menționez că de fiecare dată mi s-a părut că sună ciudat termenul de ”narcisic”. Aș fi pariat pe ”narcisistic” dar eu mai am dileme vechi cu limba română (de exemplu cu chestii gen ”înfige”)
@adyzah: Și eu pățeam asta mai demult. Bănuiala mea e că datorită influenței din limba engleză unde e ”narcissistic”.
Văd că la mai multe tipologii, la femei, apare un libido mai ridicat.
Eu am intalnit numai femei din nu știu ce tipologie că n-aveau nici un libido. După cum a zis soția: de mine poate să lipsească sexul in totalitate. Și apoi peste câteva minute: băi, da’ nu-mi iei și tu o floare?
Anyhoo, știu că soției ii plac vacanțele și chestiile scumpe, n-are ea treabă cu împuierea.