- Nu există nici un motiv real să ai 60 de js-uri încărcate pe o pagină. Mai ales când mai mult de jumătate sunt pentru funcționalitatea site-ului, site de text.
- Și dacă e site de text, punem și noi un font mai mare și mai frumos?
- Nu fiți ca G4Media, folosiți pluginul ăsta.
- Ideea aia stupidă cu dicționarul economică este…ei bine, stupidă. Nu-i pasă nimănui, și să ai 3-5 linkuri către nimic într-un text e inutil. Mă bucur că s-a mai înfrânat ideea aia de a nu da link către nimic extern și doar către articole de pe același site, dar ideal e să mergi spre mai bine, nu spre mai rău.
- 1.4Mb pentru o pagină e mult.
Dar, dincolo de asta, site-ul ilustrează foarte bine narcisismul oamenilor care vor să se audă vorbind. Zeci de paragrafe întregi despre nimic. Informație care poate fi explicată în 5 paragrafe se întinde pe 30.
Nu poți să vii și să spui “lumea nu mai citește” când scrii mult și degeaba.
Calitatea curentului electric in Romania, comparativ cu tarile din Schengen, este sub orice critica! Credeti ca baga apa ca si la motorina?
https://ziare.com/masina-noua/ghinion-sofer-masina-noua-decembrie-defectiune-3-saptamani-service-solutie-remediere-1783145#comments
„Civilizația cu biciul”
https://www.facebook.com/octavianherta/posts/pfbid0nktZYsop6woNJwU8FzULdct7JChuZEmemGuD9UDeX5hqSVYQFp1UTdvVy3QrB3nGl
Zoso, îți răcești gura de pomană, crezi că le pasă?
Câinii latră, ursul trece (ca să adaptăm puțin proverbul la Brașov).
Omul simte doar când îl ustură la portofel, altfel…
Țara doctoranzilor; nimic nu e bun dacă totul n-are prolixitatea științifică vârâtă în cur.
ha. tot primesc de la pocket tot felul de „long reads”. really (really really) long reads.
7000 de cuvinte pentru a explica cum sa te imbraci iarna.
n-am reusit sa il termin.
Clar le trebuie un curs de conducere defensiva.
1.4MB e mult? N-ai lucrat in Jira
Obiceiul ăsta de a expune informația sub o formulare diluată îl observ chiar și în manualele școlare și cursurile de facultate. Nu ar fi nicio problemă dacă nu ar afecta întelegerea. Să fie oare o consecință a sistemului educațional comunist, unde cantitatea cuvintelor prima în defavoarea calității ideilor? S-a mai discutat problema asta aici, un cititor remarcând că ar fi o particularitate a limbii noastre. Pare plauzibil. Până la urmă, la formarea limbii noastre moderne au stat literatura de mimetism, cu importuri forțate deseori, și Eminescu, poezia nefiind un bastion al laconismului (că tot a fost ziua lui), iar în perioada comunistă am avut limbajul de lemn.
Când citesc un text în engleză, concizia stilului e mult mai ridicată și parcă rămân cu mai mult. Nu spun că nu sunt și excepții.