Indiferent dacă vă place sau nu omul, spune niște chestii interesante:
- La privat se fură mai des, iar angajatorii fac eforturi să nu se afle.
- Angajații au poziții de forță față de angajatori în piața muncii actuale.
- Românii plecați vor să se întoarcă acasă, pentru că mulți dintre ei nu s-au adaptat și integrat. După 50 de ani ard să se întoarcă.
- Norocul contează mai mult decât angajații sau ideea.
- Firmele insistă că angajații contează, dar fac eforturi pentru a nu depinde de angajați, pe care vor să-i reducă la piese de schimb.
- Angajații dau vina pe patroni pentru orice.
- Managerul român conduce emoțional, fără a avea mereu experiență în domeniu, managerul vestic conduce pe competențe, iar rezultatele vin de la sine.
Punctul 1, pe care l-a mai enuntat in trecut, e foarte discutabil… indicatorii financiari confirma ca firmele de stat sunt (mult) mai prost administrate decat firmele private, are FMI analize serioase facute, dar nah, se pare ca stie domnul Butanoiu ce si cum… vazusem si cifre comparabile pe firmele de stat de la noi versus firmele de stat din alte tari (din domenii similare) si arata horror, dar se observa si in raportul FMI de mai jos cum ponderea afacerilor firmelor de stat din total venituri firme din Romania scade mult mai mult decat scade ponderea numarului salariatilor lor, un simplu indicator care arata ca au subperformat vis-a-vis de privati cu mult.
Apoi, nu vad de ce nu ar recunoaste o firma ca un angajat a furat.. clar exista coruptie si la privat, dar mi se pare stupid maxim sa spui ca furtul la privat nu are consecinte si e mai numeros, fiindca daca asa ar fi situatia, toti angajatii ar fura si atunci firmele private ar avea rezultate similare celor de stat. Doar ca nu e asa…
https://www.imf.org/en/Publications/CR/Issues/2016/12/31/Romania-Selected-Issues-42808
Exact, este imposibil sa furi mai mult si totusi sa ai indicatori financiari mai buni. Dar intradevar se fura mult si la privat, iar majoritatea companiilor mari isi iau in calcul la inceputul anului si aceste pierderi.
Legat de ce mai spunea Butunoiu ca sunt angajati care au furat, au fost dati afara si apoi au dat firma in judecata si au fost reangajati, asta se intampla doar in companiile care fac magarii financiare.
Cand tu masluiesti actele pentru a scapa de taxe si impozite, nu esti dispus sa faci publice in cazul unui proces toate aceste magarii. Si atunci la tribunal te prezinti cu 2-3 hartii prin care nu poti demonstra niciun furt. Iti asumi asta si il reangajezi pe cel care ti-a fost complice.
Diferenta e ca la privat fura dar si fac chestii. La stat doar fura
La privat se accepta furturile atata timp cat angajatul respectiv (de obicei un director) produce mai mult decat a furat. Daca firma este pe minus sau nu isi atinge targetul anual, este zburat imediat de pe post.
Diferenta e ca aia din private tot de la stat fura.
Este irelevant daca se fura sau nu intr-o firma privata.
„daca asa ar fi situatia, toti angajatii ar fura si atunci firmele private ar avea rezultate similare celor de stat. Doar ca nu e asa…”
„Exact, este imposibil sa furi mai mult si totusi sa ai indicatori financiari mai buni” – wait what?
Adica o firma care e pe pierdere e pe pierdere doar in cazul in care cineva fura?
@Boris, ai inteles gresit.
Nu a zis nimeni ca o firma este pe pierdere doar in cazul in care angajatii fura.
S-a spus doar ca daca s-ar fura mai mult decat la stat, companiile private ar avea rezultate financiare mai proaste decat companiile de stat.
La stat pierderile sunt cele care sunt pentru ca:
– angajati incompetenti
– lene
– delasare/dezinteres
Companiile de stat nu sunt niste tigrii economici care sunt pe minus doar pentru ca fura lumea din ele. Sunt niste companii care sunt economic nefezabile (mod de lucru, procese, sclabilitate, active vechi etc). Asa ca nu, se poate fura mai mult la privat decat la stat si tot sa iasa privatul pe plus.
Pentru ca la privat incompetenta, lenea si dezinteresul (peste un anumit prag) sunt taxate.
Dintre firmele private, multinationale vor sa dea impresia că sunt atât de vigilente, încât nu pot fi furate, chiar daca sunt. Butunoiu are dreptate că se fura și în privat, câteodată chiar zdravăn. Dar, într-adevăr, managerii firmelor private nu se inghesoaie să anunțe sau sesizeze furturile, din mai multe motive, in primul rand că administratorii firmelor sunt de multe ori și acționari și au responsabilități prin lege să ia măsuri sa nu se.poata fura. Ar însemna să se reclame singuri va nu și-au făcut treaba. Bașca că dacă chiar și ei fura, s-ar putea să iasă nasol la vreun control, în caz că fac sesizare.
Vezi tu sunt firme private si firme private, vreo 3 categorii, sa zicem.
La alea mari, multinationale propitarul este un amalgam de persoane fizice fondatori si mult actionariat anonim, persoane fizice si juridice care detin parti din companie via bursa. Ei, cand intervine bursa, e mai al dreaq ca DNAul, nimic nu trebe sa transpire pt ca valoarea companiei e un indicator al dracu de sensibil si mari mahari de la HQ isi pierd scaunul pana la pauza de pranz. Aici se practica ‘promovarea’ in birouri din tari exotice sau suficient de mari astfel incat hotul din Romania sa devina un slujbas cvasi anonim.
Alea private medii unde patronul e pe aproape mereu, relativ implicat prin board, manageri, etc, ulciorul unor menagerasi poate merge de cateva ori la apa. Cand il prinde ii ia tot ce ii poate lua (daca are de luat de la firma cf ctrct), semneaza ca nu mai are nicio pretentie de la firma dar firma poate inventa mereu pretentii cu cvare el se obliga sa fie de acord si fiecare pleaca pe drumul lui. Se mai saluta din cand in cand, fiecare pastrand distanta legala.
Alea private micute unde patronul romanesc e Dumnezeu in actiune. Acolo, cine e prins la cascaval, dispare brusc. De multe ori in cazul asta 500-1000 eur la ucrainieni sunt costul unei lectii de-o viata pe care prinsul (ca-l cheama Paul sau altcumva) o va valoriza intreaga-i viata si va mai presta bucuros voluntar la patron orice/oricand ii cere pana cand la un moment dat descopera ca emigratia e un raspuns adecvat la situatia sa. Sau moare patronul…uneori soarta ii da un break hotului.
Stiu cazuri in toate 3 categoriile.
La multinationale, pana prin 2007, exilarea impusa pe termen lung devenise obisnuinta la multe companii. Unii dintre plecati s-au intors dupa niste ani si au reinceput aici cariera curati, placut uscati, plini de experienta si aplomb la alte multinationale care i-a luat de buni. Intre timp au intemeiat familii, s-au mai linistit, au trecut de la cash la relatii si influenta, alta etapa…
Deci, da, are dreptate Butunoiu.
> Managerul român conduce emoțional, fără a avea mereu experiență în domeniu, managerul vestic conduce pe competențe, iar rezultatele vin de la sine.
Eu as reformula putin: managerul vestic face (in mare) ce scrie in carte pentru ca toata piata face (in mare) cam acelasi lucru, si asta functioneaza. Altfel spus, cam toti isi fac bucatica lor, si angrenajul general functioneaza. Exista tolerante, evident, dar in mare toti fac ce trebuie si impreuna merg inainte. Un contabil face contabilitate „straight”, un avocat face acte „bine”, un logistics iti logisticeste pe bune, etc.
E greu sa nu devii putin emotional cand te uiti in jur si vezi cat de „salbatici” sunt toti in jurul tau. Si folosesc salbatic destul de generalist. Am multe de povestit aici, daca vrei, din era 2006-2012 si antreprenoriat in romania. Am scapat de multe sechele dezvoltate atunci, dar de gustul amar provocat de „salbaticia” fiecarui „profesionist” de care m-am lovit, inca n-am scapat. Stii mema aia cu instalatorii si „da’ cine v-a lucrat domnule aici?”. Am intalnit-o la toate nivelurile, de la contabili, la avocati, pe toate palierele de buget. Si atunci devii emotional, si te „salbaticesti” si tu. Sau te lasi, si o arzi cu consultanta, ceea ce va recomand.
Si italianul e tot vestic si face management dupa ureche de la cel mai mic pana la companie cu 700 angajati la fel cum nici managerii romani nu sunt toti prosti si nepregatiti.
1. Normal ca se fura.
Ce se poate intampla:
– firma nu face valuri pentru ca e vorba de reputatia ei.
Firma Z are un sistem de control deficitar. Fura angajatii cum si cand vor ei. Daca sunt listati la bursa, imediat scade pretul actiunilor. Pentru ca actionarii isi pierd increderea ca managementul poate sa le livreze rezultatele asteptate.
– angajatul nu face valuri. Daca face valuri ori e prost, ori nu a furat.
– HR nu poate transmite o notificare oficiala „xulescu a furat firma Z” catre alte companii. Se lasa cu procese, plus prima liniuta de mai sus.
Metodele de rezolvare sunt cele spuse de Butunoiu.
Cum se fura?
– achizitii cu buget x milioane de euro, furnizorul returneaza procent din buget catre facilitatorul schemei sau catre factorul de decizie. In engleza e kick back.
– vanzari: ai un partener de afaceri catre care practici preturi preferentiale, preturi mai mici decat cifra de afaceri realizata ar justifica. Procent din profitul realizat se intoarce catre facilitatorul schemei sau catre factorul de decizie.
Exemple reale:
– Achizitie de proiect mare. La atatea milioane de euro, daca vrei proiectul imi cumperi o masina pentru mine si o masina pentru amanta.
– Vanzari intr-o piata care e in shortage. Distribuitorul propune sa cumpere la pretul din piata normala, mult sub pretul din piata curenta, sa vanda la pret exagerat si sa imparta profitul.
2. Sa traducem putin punctul 2:
Butunoiu: „In anumite sectoare practic s-au dublat salariile”
Reporter: „In ce sectoare?”
Butunoiu: „Doar in IT si doar pe partea de Software (a.k.a. doar pentru programatori)”
Reporter: „De la cat la cat?”
Butunoiu: „Pe pozitii de entry-level pentru angajati pe care ii gaseai anul trecut la 1000-1500 euro, acum trebuie sa platesti chiar si 2000 euro”
Reporter: „Asta pentru pozitii intermediare, dar pentru top management?”
Butunoiu: „Acolo nu au crescut salariile, ca sunt deja mari”
Deci de la anumite sectoare s-au dublat salariile am ajuns ca doar in sectorul IT/Software au crescut salariile cu valori intre 33% si 100%. Si asta doar in categoria entry-level.
Desigur, daca raportam la inflatia din ultimul an si la cresterile de preturi la locuinte/chirii, carburant, alimente, etc. s-ar putea sa ajungem la concluzia ca puterea de cumparare nu a crescut decat cu 10-15%. Si asta doar in domeniul IT.
In alte domenii este posibil ca puterea de cumparare sa fi scazut.
În alte locuri sigur a scăzut.
La firma unde lucrează soția unui prieten TOȚI angajații au fost dați afară (a venit pandemia) după care au fost ‘reangajați” la negru cu salariul minim, în timp ce statul le plătește ajutorul de șomaj. #kapitalism
Vrei sa zicila gri, nu la negru, din moment ce există un salariu oficial chit că e mic.
bun. cu asta am terminat colaborarea.
„Firmele insistă că angajații contează, dar fac eforturi pentru a nu depinde de angajați, pe care vor să-i reducă la piese de schimb.”
e si normal sa fie asa. gen apa e uda.
in momentul in care o firma sta intr-un angajat care e de neinlocuit, firma aia e sortita pieirii
Aici este vorba de fidelizarea angajatilor. Companiile vor sa arate ca angajatii sunt importanti si ca sunt ca un fel de familie, astfel incat acestia sa nu plece imediat ce au primit o oferta salariala cu 10% mai mare.
Treaba e asa: angajatii sunt mijloace de productie, resursa, scula care produce bani firmei. Deci la fel cum ai grija de un robot industrial, cum il ungi cand are nevoie, cum ii faci reviziile la timp si il intreti doar cu componente si consumabile de calitate asa faci si cu un angajat. Ca e mai scump sa-l inlocuiesti decat sa-l tratezi corect.
Andrei G
daca nu a plecat pentru 10% crestere de salariu, e mai prost ca noaptea.
practic pierzi un salariu intr-un an.
@wtf, nu este chiar asa cum spui tu. Eu sunt de parere ca daca ai angajati care iti pleaca pentru doar 10% diferenta de salariu, tu ca manager ai o problema grava in firma.
Dar hai sa spunem ca este ca tine si sa te intreb altceva. Avem speta urmatoare:
– angajat care vine la birou 8 ore pe zi la care se adauga inca 2 ore drumul dus-intors;
– vine firma concurenta si ii face o oferta in care salariul este acelasi, dar ii ofera posibilitatea de a lucra permanent de acasa;
La finalul lunii angajatul ramane cu aceeasi suma de bani, dar economiseste 20-25% din timpul zilnic alocat locului de munca.
Ar trebui sa accepte oferta sau sa ramana la compania initiala?
sau
1. salariul x + șef isteric și/sau colegi nașpa.
2. salariul x (+/- 10%) + șef zdraveni la căpuț cu temperament ok și colegi ok.
1. salariul x și muncă de-ți iese pe nas și te lasă legumă la sfârșitul zilei.
2. salariul x (+/- 10%) + cantitate rezonabilă de muncă, nu te stoarce ca pe lămâie și nu te duce la infarct la 35 de ani.
hm, ce ar trebui să aleagă cineva?!
1. Este absolut irelevant. Ce ma intereseaza pe mine ca in firma x se fura? Ma intereseaza daca am actiuni la firma x. In schimb la stat am actiuni peste tot pentru ca ofera servicii la care nu pot renunta. Cam asta e diferenta.
Pai poate vrei sa iti cumperi un apartament, si la ultima oferta esti tu si un boss din privat care tocmai a furat 150k.
@Boris, pai daca boss-ul ala din privat nu fura, banii aia tot ar fi ajuns in buzunarul cuiva. Cel mai probabil in buzunarul patronului/actionarilor.
Si atunci ce faci daca vrei sa iti cumperi un apartament si la oferta finala esti tu si patronul ala care a castigat cateva milioane de euro si vrea sa cumpere tot blocul si ulterior sa scoata la inchiriat apartamentele?
Andrei, banii aia ieseau din tara. Butunoiu vorbeste de multinationale and shit de unde fura puletele cu care te inghesui tu pe valea prahovei. A transpirat una de pe la oracle parca si ai vazut cam cine era puletele ala de manager, un neica nimeni cu salariu pana in 5k. Cu astia te bati tu pe apartment. Nu cu sefii lor care ar incasa altfel banii.
Din companiile mici nu se pote fura (la scara mare si repetat) a explicat Tom mai sus foarte corect.
prețul pe care îl plătești direct sau indirent pt bunurile sau serviciile oferite de firma x sunt corelate cu furturile, că trebuie să le acopere.
Nu este adevarat. Pretul pe care il platesti este corelat cu cererea de pe piata si cu preturile concurentei. Diferenta este doar unde intra banii, in buzunarul patronului/actionarilor sau in buzunarul directorului care a furat.
@Boris, pai asta ne dorim? Ca banii sa iasa din tara? Nu vrem sa ramana in tara sa creasca economia?
Numarul directorilor care fura si cu care te bati tu pe un apartament este destul de mic comparativ cu piata imobiliara si in general ei este interesati de un apartament / de o casa mai scumpe decat ce iti poti tu permite.
Daca este intr-o pozitie de conducere are deja un salariu rezonabil, probabil undeva pe la 5000 de euro pe luna. Daca adaugi si ce fura va ajunge la minim 10.000 euro pe luna.
La veniturile astea cu siguranta se va uita la ceva de peste 300.000 euro, deci cuibusorul tau de 150.000 euro este in siguranta. Nu te va concura.
Butunoiu asta imi comenta ca e normal ca avocatul sa ia spaga de la stagiar ca sa il primeasca 2 ani in stagiu. „E la privat, e treaba lui ce face”.
Poate ca are dreptate aici. De ce ar trebui ca un avocat sa piarda timpul sa pregateasca un stagiar fara sa aiba parte de niciun beneficiu? Cand influencerii lanseaza programe de mentorat pe bani nu mai este nicio problema pentru nimeni.
@Andrei G, sper ca nu vrei o tara ca afara:
-platile informale facute la avocati, notari, samd nu sunt fiscalizate ever, deci vorbim de bani negri/evaziune fiscala
-stagiarul respectiv te poate ajuta, poate face o munca, care in mod normal e remunerata (chiar avand cunostiinte limitate in domeniu)
@Andrei G – haiatunci sa dam in zdipa ma-sii faza cu stagiatura, a iesit studentu’ direct avocat – fara experienta – si se descurca singur..
Stii ca aceleasi mizerii se intimpla si la notari… trebuie sa fi sclav tot vreo doi ani.
Ia sa fie si infintarea cabinetelor notariale la liber, si ala cu servicii si preturi ok sa supravietuiasca..
Remeber fata lu’ tata care avea monopol pe creditele imobilire ale bcr-ului ??
tot Butunoiu il lauda pe Patriciu ca bun om de afaceri.
@alexnicolae,pai lauda si el pe aia de la care a lins.
Patriciu a fost bun,a furat de la stat si de la privat,deci era gen next level manager.pe vremuri sarace,cati nu ii pupau inelul lui patriciu…ala cu esecul rasunator mic.ro,asta ca sa pomenim un business creat de la zero,nu furaciunile securistice..
@becaly, ai dreptate. Desi exista metode prin care poti face platile astea in mod legal, astfel incat sa fie fiscalizate, cel mai probabil era vorba de bani la negru.
Ca avocat stagiarul te poate ajuta sau nu. Poate ca sunt unii avocati de top care considera ca munca prestata de stagiar nu justifica timpul pierdut pentru a-l pregati.
@Adib, nu trebuie neaparat sa renuntam la procesul de stagiatura. Dar nici nu poti obliga un avocat de top sa piarda timpul sa pregateasca gratuit un stagiar (ba chiar sa-l si plateasca in perioada respectiva).
Tinerii absolventi pot cauta orice alt avocat, dar aici este batalia de a te afla sub indrumarea unor avocati foarte buni care nu doar ca te ajuta sa dobandesti anumite cunostinte tehnice/teoretice, dar te ajuta sa-ti faci si relatii in domeniile in care acestia activeaza.
Managerul vestic știe doar “cost cutting”, iar când se oprește motorul în trafic și nu mai pornește, ridică din umeri. Ca să nu mai zic că nu răspunde în fața nimănui, șefii lui nu văd decât cât de bine a manageriat el bugetul.
„La privat se fură mai des, iar angajatorii fac eforturi să nu se afle.”
In conditiile in care Butunoiu asteapta sa mai primeasca comenzi de la companii de la stat, unde decizia se ia mult mai mult pe criterii de „imi plac sau nu imi plac ochii aluia”, mi se pare un semnal mai degraba politic, ca sa nu supere decision makerii de acolo…In plus, la stat nu se prea dau in gat unii pe altii, auzi ca au furat doar daca ii trimite DNA-ul in instanta, pe cand la privat nu e cooperarea asta in ale furtului…
Intotdeauna mi a provocat o greata viscerala acest broscoi batran cu papion, pretios si arogant cu aere de specialist culinar. Cand nu da o basina semi docta pe Linked in despre cv ului nu stiu cui (made up shit for most of the time) grohaie din strafunduri pe la vreo emisiune cu papionasul aranjat peste burtica i umflata. Cat despre lista ce sa zic.. 3 chestii elementare si bine stiu te si restul platitudini.
Mi a displacut intotdeauna 300%. Emana o aroganta rar intalnita. Nu mai zic de altele.
GB ne trimite mereu pe fenta. Daca citesti printre randuri, intelegi ce vrea sa spuna.
aaaa … se schimba clientela, se schimba si discursul. gretzos. da’ nah … statu’ plateste mai bine in vremuri grele
Legat de punctul 3, GB este acelasi care scria pe LinkedIn cu doua saptamani bijuteria de mai jos. Da, sunt convins ca ard de nerabdare sa se intoarca…
„Îmi scriu mulți din străinătate, sau comentează pe Internet, despre cât de bine e acolo cu businessul și cariera, cu corectitudinea politică, diversitatea, cu nemurdăria și nepoluarea și alte cele. Dar eu nu prea-i invidiez. Le aduc aminte că în România bărbații sunt încă bărbați, femeile-s femei, că stau împreună de plăcere, că sexul e sex, adică se face de plăcere și e bun, că ai de unde alege, că nu trebuie să-ți pui deoparte din banii de salariu ca să ai pentru sex, că viața e frumoasă aici și că încă are gust. Dar, fiecare cu ce-și dorește…„
sexul e bun și se face de plăcere, dacă nu află nevasta.
Imi e greu sa cred ca el a scris asa ceva. Esti sigur?
@Jeleu , aici gasesti link-ul catre postarea respectiva
Si imagine, in caz ca postarea va disparea
Eu sunt sigur, tu?
Omul imi displace si nu am avut intentia de a ii lua apararea. Cum sunt tone de fake news in ziua de azi, prefer sa vad dovezi concludente.
Despre postarea lui, insultator ar fi doar un compliment. Daca asta care se considera
„dã recrutãr” gandeste asa… „ai de unde alege”…cat de jignitor suna la adresa femeilor…. si asta e pe HR/Recruiting.
Mizerabil.
„La privat se fură mai des, iar angajatorii fac eforturi să nu se afle”. Pot sa confirm in draci, problema este ca nu toata lumea fura la fel. in functie de nivel top management, management ,populime, pulime. Ideea este atat timp cand nu afecteaza bunul mers al firmei over all.Un bonus pt. multinationale.