Azi am apucat să urmăresc o echipă de muncitori în acţiune. Eram în staţie la 136 la Apaca şi cum autobuzul nu venea, căscam gura prin jur.
Echipa era compusă din 6 oameni. Unul din ei dormea în camionul cu care veniseră. Probabil obosise pentru că era 9a.m. şi deja dăduseră o gaură în asfalt. Acum, cei 5 muşchetari îşi făceau de lucru. Unul bea dintr-o sticlă de apă. Altul fuma la umbră. Alţi doi strângeau un cablu. L-au desfăşurat, au măsurat ceva cu el, l-au strans la loc:
– Vezi bă să fie la jumate!
Unul coboară în groapă, o admiră preţ de câteva secunde, după care strigă la restul după un şurub de 19. Nimeni nu are şurub de 19. Se apelează la soluţia de urgenţă. Se trezeşte şoferul:
– Bă, tu n-ai un şurub de 19 pe aici?
– De unde să am?
Răspunsul l-a descumpănit pe curios. Îşi scoate şapca, se scarpină în cap, o pune la loc. Restul aşteaptă o vorbă de la el. Probabil e şeful de echipă.
– Ia vezi bă, sigur de 19?
Omul din groapă se mai uită o dată. Iese din groapă, intră altul, se uită si el, cu maximă atenţie şi aprobă.
– E de 19.
Scena pare ruptă din grupul Vouă (ştiţi scheciul cu târnăcopul?), dar camerele nu sunt pe nicăieri. Toţi descumpăniţi. Se uită în jur şi se aşează pe jos. Doi rămân în picioare, de pază în buza găurii. Vine autobuzul şi mă car, în timp ce toţi se odihneau după acest lung proces cognitiv. M-am întors în zona la ora 10 şi ei tot în stadiul ăla erau.
Dorele, ne mai tzii mult, bre? Hai ca inchide la non-stop shi tu tot pe blog, tot pe blog. Da inelara de 16.
@Turambar: tot n-ai terminat de numarat stampilele alea?
Stai, ca intai le producem, din lemn de dud, si pe urma le numaram. Ce shtii tu: treaba grea, statistici serioase. It takes two to tango, twenty million to vote and two hundred thousand to steal votes.
:p
@Turambar: las ca la alegeri am o poveste misto despre cum se furau voturile
Mda. Cunoashtem. Shtim. Nu putem sa ne ecsprimam.
@Turambar: dai la mine, public tot.
Apropos de „muncit”, hai sa zic si eu de 2 de pe alte meleaguri (aka Franta).
1) unde e firma se posteaza un anunt cum ca se repara asfaltul in parcari si pe strada. Ok, toate bune si frumoase, cu planning, ziua 1 alea alea, … ziua 14 (sau cam asa ceva) receptia lucrarii. Bun, vine ziua 1 se se incepe lucrarea si se apuca baietii sa roada asfaltul, continua treaba asta cateva zile si tot asa; dupa cateva zile dadeai cu tunu’ si nu era nimeni sa toarne asfaltul nou. Concluzie: lucrarea s-a terminat cu FIX o luna mai tarziu.
2) Statia de metrou Trocadero: puse afise pe pereti cum ca lucrari de renovare a statiei, din iunie 2007 pana in iunie 2008 (!?!? wtf, 1 an?!)… bun, primele zile nu vedeam nici o urma, in sfarsit dupa vreo saptamana incep sa vad progrese: intai dispare o balustrada din aia prinsa in perete, de care te tii… raman in urma un fel de furtune/tuburi de plastic iesind din perete… 3 zile mai tarziu dispar tuburile… inca 2 zile mai tarziu vad ca astupase cineva gaurile din care scosesera tuburile, da’ astupate asa cu putin ciment in stilul „futu-i viata, ca nu am chef”.
Deci in concluzie, nici altii nu-s mai breji… cel putin nu francezii, care-s niste puturosi fara asemanare
O cunostinta a fost in China… anul trecut… Si pe-acolo pe unde s-a dus el… era un mare santier la faza de fundatii, sapaturi etc… A intrebat el ce se face acolo – i s-a raspuns: un mall…
Buuun….
La 3 saptamani se intoarce in aceeasi zona… Guess what… avea deja 5 etaje ridicate….
La ei se poate face un km de autostrada (nu din asta cu 2 benzi pe sens – din aia cu 3-4 benzi pe sens) in 3-4 zile…
Prin urmare…nu lipsa banilor e o problema la noi… Lipsa dorintei de-a munci e problema…
Cand iti lipseste surubul de 19 lunea n-ai ce face decat sa-l comanzi martea ca sa-ti vina miercurea si sa incerci sa-l montezi joia ca sa descoperi ca n-ai cheia de 19 pe care o comanzi vinerea ca sa-ti vina… si deja e weekend.
Daca iti lipseste surubul de 19 vinerea astepti pana se se potriveste surubul de 19 cu lunea. Posibil o luni in care sa cada tot pe 19.
abs … fii tu linistit ca nu francezii muncesc pe santierele alea. santierele de metrou avanseaza extrem de lent din cauza ca sunt putini oameni in echipa, se lucreaza numai la anumite ore, cand se poate, sa nu jeneze functionarea metroului, etc. pe toate santierele unde am fost pana acum se lucreaza repede, fie ca sunt francezi, magrebini, africani sau romani. dintr-un singur motiv, exista sefi de echipa care isi fac treaba, oamenii sunt platiti cat merita.etc. in plus iti iei un sut in dorsala rapid daca o freci.
in romania……….ca in romania. „crema” muncitorilor de santier s-a carat de mult in spania, italia, franta, ….
Da parca aveai masina … cum de mergi cu ratb-ul?
In Timisoara In fata blocului meu de 8 etaje au inceput niste baieti sa construiasca un bloc de „12”. Daca i-ati vedea cum muncesc, o sa plangeti de ras. Parca is la concurs de tras chiula si care se ascunde mai repede la umbra. Cand am kef de ras ies pe balcon cu o bere si ma stric de ras. Cred ca e o regula, daca da 1 cu tarnacopu tre sa mai fie 5 in juru lui sa il sustina „or something”. Daca vreti va pun un webcal live sa ii vedeti.
PS. eu stau la 8 si ii vad perfect, ca la cinema
@Alupigus: fa-le poze cateva zile…
Nu stiu de ce va mirati parca nu ati fi trait in Romanica si pana acum. Suntem irecuperabili…Dar nici altii nu sunt mai breji ca noi. La mine la bloc, in Canada, i-a luat instalatorului O LUNA JUMATATE sa schimbe o nenorocita de baterie la cada de la baie. Ma gandeam deja sa imi iau eu un manual al instalatorului si sa mi-o schimb singura. Tipul este mexican.
@dalethion – „un manual al instalatorului”
Ahahahahhahahah…omg
pt o baterie de cada nu ai nevoie decat de-o cheie franceza si poate un ciocan …sau de un prieten
@flo da mai, dar nu ai voie sa iti schimbi singur chestiile prin casa cand stai in chirie.
poti sa ai si cinci prieteni ca tot degeaba.
Meserie, te halesc!…Da’ n-am cheie de 19.
ohooo… cata naivitate, domne, stai sa vezi cand vei trece saptamana viitoare pe acolo…si ei tot in cautarea nouăşpelui pierdut se vor afla…
Pai si tu de ce nu aveai un surub de 19? Pleci asa de-acasa? Spiritul tau civic ce facea?
Pe o straduta de pe linga spitalul Grigore Alexandrescu se produceau asfaltari masive, pe la un noua seara. Aproape intuneric. Din capatul celalalt al strazii, unul cu glas de sef striga: „Ba, Mariane, a ajuns, ma, materialu?” „Ajuns, sefu, e la linie!” „La linie? Ba, dar a ramas, ma ceva?” „Nimic, sefu, ce sa ramina? L-am folosit pe tot!” „Ba, Mariane, sa stii ca cineva ne fura, ma!”
Na de intelegeti voi…