Fiți atenți la o fază. Din ce aud de la fi-miu și de la alți părinți cu copii de diferite vârste la diferite școli din țară, se întâmplă ceva cu copiii mici, e un curent de violență încâ de la vârsta asta.
Cum se manifestă: sunt copii, inclusiv la clasa pregătitoare, care testează colegii, căutându-i pe cei slabi, pe care ulterior îi terorizează constant.
Copii de 6-8 ani.
Copii de 6-8 ani.
Copii de 6-8 ani.
Și partea și mai incredibilă e asta: când un bully din ăsta și-o ia peste bot, mă-sa e extrem de revoltată, vine la școală, face scandal în clasă, face scandal la director, sună părinții copilului și se plânge. Știu asta de la fi-miu, că are un prieten care e mai mic de statură și care vine și se ascunde după el când se ia de el un coleg agresiv de la care fi-miu a încasat doi pumni și apoi a dat și el unul de l-a pus în fund și mă-sa a făcut reclamație la direcțiune că fi-miu i-a bătut copilașul. Care copilaș știe acum să nu se mai ia de el și caută alții.
Și asta se întâmplă în pauze sau când cadrul didactic nu e atent. Acum, eu ca părinte îl învăț să nu facă prostii și să nu se bată, dar cred că trebuie să îl învăț să se apere și să răspundă. Râdem, glumim, dar nu e deloc amuzant să auzi că un copil tot agresează colegii și mă-sa se comportă ca și cum el ar fi victima.
As vrea să existe și la noi pedepse de genul “marș o săptămână acasă dacă lovești colegi”, să devină problema părinților care l-au crescut așa. Poate așa nu mai avem câte o filmare pe săptămână între elevi și poate așa avem mai puțini părinți șocați că e violență în școli.
Mai exista si parinti care fac ceva cand vad ca propriul copil e problema:
https://people.com/human-interest/virginia-father-makes-bully-son-run-school/
Problema aici, ca-n aproape toate situațiile de gen, e că părinții nu văd că propriul lor copil e problema.
Până nu se repară asta oricine poate face orice altceva că nu contează.
„He will be either fast, or obedient. So far we’re working on fast” :))
„don’t be a friend, be a parent!”
N-ai citit Battle Royale? Violenta umana este adanc intiparita in gene. In lipsa unor constrangeri educationale, nu facem decat sa ne manifestam ca atare.
Cum??? N-ai citit Battle Royale? Sa-ti fie rusine!
Cum??? N-ai citit Lord of the Flies? Sa-ti fie rusine!
Am o senzație de deja-vu cu acest comentariu.
trebuie spus clar: cauzele fenomenului sunt în familie. fie părinții sunt agresivi (între ei sau față de copil), fie așa îl învață pe copil, direct sau indirect, prin neglijență și lipsă de reacție la tendințele agresive. este vorba de neglijarea celor 7 șapte ani de acasă, în parte pentru că nu mai sunt 7 ani, de multe ori sunt câteva luni, dar în cea mai mare parte din cauză că avem de-a face din ce în ce mai mult cu nesimțiți, pur și simplu, adulți misecuviniști și autosuficienți, grobieni și needucați. faptul că școlile nu au psihologi, faptul că școala nu are practic niciun mecanism de control al fenomenului nu fac decât să-l amplifice. oricum, țineți minte, un copil ce terorizează în jur ascunde un părinte vinovat. el trebuie schimbat, replica, dură, trebuie să fie pentru el.
Asta aș fi zis și eu, dar mi-era că fac pe pisicologul aiurea-n tren.
a, și o nuanțare: un băiat violent ascunde, de multe ori, o mamă bătută de tată. la fel, o fată timidă, retrasă și temătoare. cum violența în familie e regulă în familia românească, să nu ne mirăm că violența în școli e în creștere.
Ce frumos că nimeni nu amintește de hipercompetitivitatea ce le este băgată în cap încă de mici. Dacă pe vremuri era suficient să înveți cel mai bine, să fii cel mai deștept, primul etc., acum nu mai e destul. Acum trebuie să fii lider, dominant, să te impui în fața celorlalți cu orice preț. Când tăticul e acasă bull dominator, cum să iasă băiețelul, dacă nu cu dispreț față de „betas”?
e o cauză importantă și asta, evident.
Trebuie spus clar: poate. De cele mai multe ori, insa, anturajul (peer pressure) are o influenta mai mare. (vezi Freakonomics pentru detalii)
„Nuuuuuu, ce?? Copilu’ mieu?!”
Camere peste tot. Știu, Soros ”abea” așteaptă să se uite la copilașii voștri inocenți, dar camere, tată. Și atunci se vede cine în cine dă și alte alea. Probabil că mamele revoltate tot revoltate o să fie, dar măcar există niște dovezi.
Dar asa o sa se vada si ca profesorii nu vin la ore sau ca sunt agresivi cu copii sau ca citesc ziarul in timp ce fiecare copil face ce vrea.
Dar atentie ca se formeaza si GASTI care isi bat joc de cate unul sau una.
Nu e niciun curent. Doar ca parintii au memorie scurta. Eu eram de departe cel mai linistit din clasa si tot o dadeam parte-n parte saptamanal cu cate unu. Batai erau zilnic cate 1-2 pe pauza, de la simple imbranceli pana la spart dinti. Regula unanim acceptata era cand zice unu gata, era gata si ne opream.
Cred ca o solutie ar fi o amenda grasa la parinti. Dupa aia probabil ca „mamicile” or sa isi educe mai bine odraslele :).
Păi și ce faci cu amenda când părinții copilului sunt prieteni cu educatoarea/învățătoarea/directoarea?
Nu stiu, ma gandesc ca amenda ar putea fi data de politie. Asta cand vorbim chiar de „bullying” pe bune.
Ca idee, oricum comportamentele de genul asta ar trebui sa fie pedepsite indiferent de varsta copilului. Daca el de mic se comporta asa, probabil ca o sa o tina tot asa si in perioada adolescentei, poate si in viata de adult.
Perfect de acord ca amenda să fie dată de Poliție, dar chiar și așa mulți dintre părinți nu cred că vor sesiza Poliția, deoarece se vor gândi că copilul lor va fi marginalizat și privit altfel de către cadrele didactice. Din păcate nici sistemul nu este de partea educației.
Copii violenti sa fie trimisi sa faca sport, zilnic cateva ore.
Copii abuzati sa fie invatati sa raspunda si sa se apere. Trebuie sa scape de mentalitatea de victima cat mai repede.
Legat de subiect http://www.dailymail.co.uk/news/article-5465611/Father-makes-son-run-school-bullying-kids-bus.html
copiii violenti au o problema emotionala (aproape de fiecare data cauzata de parinti – cel putin la varsta aia), nu una fizica.
a trata simptomul / efectul nu rezolva problema (cel putin nu pe termen lung).
a trata cauza.. inseamna sa ii tratezi pe parinti in primul rand – good luck with that!
*toti copiii (mai ales baietii) sa fie trimisi sa faca sport cateva ore
@john2381
Copii violenti au mentalitate de animale; vor sa domine. Cat timp stai sa cauti cauza si sa incerci sa o tratezi copilul ala isi distruge viata sociala si isi strica reputatia la scoala. Daca problema este cauzata de parinti as vrea sa stiu care e planul tau de actiune. Pe ei cum ii schimbi?
O buna parte din problemele emotionale pot fi rezolvate prin sport si o dieta adecvata.
@Yngwie Mainstream da
@gc – sportul si dieta acopera (temporar si partial) efectele problemelor emotionale, insa nu le rezolva.
cat despre planul de actiune.. nu e treaba mea sa il am.
totusi, nu e chiar rocket science.
in functie de problema parintelui.. actionezi cu (una sau mai multe): educatie, consiliere psihologica, sprijin social / emotional, etc.
dificultatea reala e sa il faci sa accepte ca problema e la el si ca are nevoie de rezolvare si eventual ajutor in rezolvarea ei.
„O buna parte din problemele emotionale pot fi rezolvate prin sport si o dieta adecvata.”
Olivia, futu-ți paștele, văzduhul și anafura, nu ai o mămăligă de învârtoșit prin altă parte?
Noi in clasele 1-4 aveam un invatator asa la vreo 50 de ani old school de pe vremea lui Visinescu care stia sa imblanzeasca „bully”. Si nu ii imblanzea doar pe aia de la el din clasa ci pe toti din scoala. Lua o rigla mare de lemn de vreo 60cm si cand iti tragea una cu ea peste degete vreo 2 saptamani deveneai cel mai mielusel din curtea scolii.
Acasa n-aveai curaj sa spui ce ai patit ca iti luai si felul doi de la parinti.
Tocmai i-au facut dosar penal acelui invatator.
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22335128-cluj-dosar-penal-pentru-invatator-batut-elev-clasa.htm
Pe-al meu l-am învățat că nu trebuie să lovească în nici un fel.
Dar dacă se va întîmpla să o ia peste nas atunci trebuie fie să ştie să se apere, fie să dea înapoi ce a primit.
Pentru prima situație îl pregătesc cu judo.
A doua rămîne de văzut că este mai simplă.
Tin minte ca prin clasele a 5a si a 6a ne bateam ca chiorii, dupa s-a trecut pe bullying verbal. Ah, the good old days.
Amuzant a fost ca in tot liceul se bateau fetele o data la saptamana, iar noi baietii stateam pe margine si faceam bascalie.
„Când un bully din ăsta și-o ia peste bot, mă-sa e extrem de revoltată…”
Eu aş intra peste ei cu motostivuitorul. Că tot se poartă şi la case mai mari…
@Rocky’s Dad
Adică cu mă-sa? Că și femeile pot fi motostivuitor. Ușor redundant sa faci asta dar… nu zic nu…
Cum a zis cineva mai sus. Și noi eram „războinici”. De la cărți în cap la bețe pe model „Zorro” că era la modă la pumni, trântă.
Nu era normal, în aceleași timp însă era o nevoie de competitivitate pe care nu o puteam exersa la Sport că profu ne arunca o minge și se ducea la bere…
Sunt inca in scoala. Iti spun din experienta: invata-l sa se apere. N-ar strica niste cursuri basic de lupte libere sau box cand mai creste. Mi-as fi dorit ca parintii sa ma invete sa ma apar, dar dupa ce mi-am luat prima bataie m-am pus pe singur pe antrenamente.
avem un sac de box de doi ani, de acolo știe să dea cu pumnul.
cu un amendamant. sa nu isi inchipuie cineva ca, daca isi da copilul la autoaparare, acesta se va apara automat. Acolo se invata o disciplina, este cu totul altceva. Te face ceva mai sigur pe picioare, dar nu te pregateste in niciun fel pentru lovituri prin surprindere, 2-3 agresori sau alte asmenea. In plus, copiii sunt paralizati de agresivitate. Organismul lor nu poate sa proceseze cum de un coleg devine malefic si ii ia in colimator fara niciun motiv. De asta vedem 2-3 copii pusi la punct de un suedejus mai mic ca ei chiar.
La varste mici mici (gradinita si chiar clasele 1-4) nu prea conteaza cine are mai multa forta, tehnica, antrenament ci conteaza tupeul de a lovi o data. Cand mai creste e nevoie de ceva mai multa forta si pricepere ca sa invingi inamicul. Daca e la gradinita e suficient sa-l inveti sa dea o palma.
„avem un sac de box de doi ani” – pai si e ok sa-l bata cand e asa de mic?! #lamejoke
daca iesea Doamna Andronescu ministrul educatiei era rezolvata asta acum!
Daca nu i se riposteaza, agresorul va continua. Chiar daca victima e mai mica si nu poate sa il bata, o rezistenta cat de mica – un pumn bind plasat, o zgarietura – il va determina sa isi schimbe tinta pentru ca de obicei bully-ul e un las si intre 2 victime alege cea care are rezistenta mai mica.
Fiu-meu, la sfarsitul clasei a V-a, era intr-o tabara. S-a trezit unul mai mic (ca dimensiuni) ca el sa faca pe durul – impins, tras, lovituri, pus piedici, vorbit urat. Mi-a zis la telefon azi, maine etc. si dupa ce m-am asigurat ca insotitoarea de grup stie de problema si nu a putut-o rezolva, i-am dat liber sa aplice ce a invatat in 2 ani de kyokushin :). La urmatoarea tentativa de impins in zid s-a trezit individul cu un picior in gura. Ultimele 3 zile de tabara a fost miel.
Principiul pe care i l-am spus sa-l aplice – „decat sa planga ma-ta, mai bine sa planga ma-sa”.
ATAAAAAT!
https://www.youtube.com/watch?v=JHOGs5x90PU
Cred ca este cea mai eficienta abordare!
Copiii agresivi provin din parinti agresivi.Suntem toti datori geneticii , ca ne place sau nu ne place…
Ray is a god.
Suspendarea e o pedeapsa utila.
Copilul se simte in pericol de ostracizare si, daca nu e defect, se mai calmeaza.
Parintele se vede in situatia de a face ceva cu el saptamana aia, de a-l inscrie la un after, la un sport ceva. Poate chiar e nevoit sa petreaca mai mult timp cu el.
Win-win
Grupa mijlocie- e unul care e agresiv – loveste pe toata lumea fara motiv, ameninta ca le taie gatul, zgarie, da cu pumnul etc.
Am vorbit cu maica-sa in decembrie – du ce mi-a venit acasa al meu batut- si-a cerut scuze – parea ok. Am aflat apoi ca asa e cu toti si in fiecare zi.
Adunati toti parintii , trimis mail la directiune din partea tuturor- cu toata lumea in cc.
Am aflat placut surprins ca se stia de problema, ca s-a discutat cu parinitii si ca trebuia sa inceapa sedintele cu psihologul. Dar parintii au tot refuzat sa vina sa semneze acordul. Am aflat ca sta mai mult cu bunica, mamica e ocupata cu jobul, tatal aerian. Si se uita la 5 ani la filme gen star wars, spiderman si mai stiu eu cate.
Acum e martie- la sf lunii e deadline-ul daca il mai primesc sau nu la gradinita. Si daca il primesc, doar la program scurt- pentru program lung e exclus. Intre timp au inceput sedintele cu psihologul, mamica se implica mai mult, il duce si aduce de la gradi (pana acum era bunica)…si nu au mai fost incidente majore.
Deci…se poate. Dar tot l-as trimite pe al meu la ceva curs de aparare….ca din astea vor mai aparea,
Daca nu i se explica/impune ce si cum sa se compoarte, orice om e animal, mai mult sau mai putin domesticit. La 5 ani putea sa se joace si cu lego cu tot felul de sabii si sa aiba apucaturi violente.
Filmele n-au nici o treaba, ba chiar l-ar putea sa invete engleza.
filmele n-au nici o treaba.
Asta pentru ca in Romania, nesimtirea si agresiunile sunt mult prea tolerate, incepand de la oamenii simpli si parinti si pana la profesori, politie, procurori.
Daca prostiile pe care le fac unii altora cu intentie, ar avea consecinte, alta ar fi desfasurarea lucrurilor.
leziuni gen vanatai sunt privite ca fiind ceva neglijabil, si apoi se mira ca se ajunge la capete sparte, oase rupte, dinti lipsa etc.
Nu inteleg dorinta asta accentuata de a creste copilul intr-un mediu total non stres ca apoi sa te miri ca e un inadaptat social care se sperie imediat si cade in depresie la stres. O sa si-o ia si in bot de la un „bully”(lasati vitejiile, toti si-o iau in freza la un moment dat, toti pot fi bully) si va invata sa se fereasca de scandaluri pe viitor sau va face fata stresului si situatiilor limita cand va da de alti „bully” mult mai rai ca de exemplu in mediul corporatist.
nu cred că are nimeni pe aici, pe blogul ăsta, dorința de a crește copilul non-stress sau ferit de orice, doar că e fucking increibil ca la 6 ani, cât au ăia la pregătitoare, să se apuce de testat copiii. și eu am făcut sport de contact când eram mic, nu mi-a dat prin cap să sar pe colegi să văd pe care îi pot umili și agresa on a daily basis.
@ciocanul
Un abuzator e inacceptabil in orice impostaza. Trebuie sa stii ca e in neregula sa iei un pu in fugra la gradinita sa sa inveti sa replami la politie abuzatorul de la corporatie. SI daca e coproratie care se respecta de plateste cat stai acasa pentru nu respecta reguliele minime de siguranta (care implica si sa-l dea afara me abuzator).
Da: toti pot fi bully, poti poti fi abuzati insa de fiecare data cand ai ocazie trebuie sa ai atitunea corespunzatoare. Faptul ca esti un animal haituit (obisnuit cu abuzurile) nu te face in nici un caz mai rezistent si nici mai pregatit la viitoarele abuzuri. Dimpotriva!
Daca nu esti „obisnuit” cu abuzurile vei lua atitudine mult mai devreme si mult mai eficient.
De genul: o plangere penala pentru rele tratamente asupra minorilor pentru profesor si parinte, chiar daca se lasa cu NUP (ca asa se intampla in Ro) misca niste rotite. Poate chiar alea care trebuie ca sa termine abuzul in cauza, ceea ce e fix ce te intereseaza.
Acu o sa zici ca rad politistii de tine cand depui plangerea penala. Din nou, depide de cat de obinuit esti cu abuzurile sau cat de hotarat esti sa nu le accepti in nici un fel.
auch! Iar mi-a furat Grapini tastatura.
Au mai scris si altii mai sus. Materialul genetic e responsabil pentru chestiile astea.
Agresivitatea e buna. Ii separa pe cei puternici de cei slabi. Dar de acum cu generatiile astea de snow flakes, o sa fie jale. Cresc niste baieti care vor ramane baieti si cand vor fi adulti. Cine a prins scoala generala in anii ’90 isi aduce aminte de bataile dintre copii, chiar de la clase mici. Se stabileau pecking orders. Lucrurile asta se manifesta si la copii de gradinita, cand e cate unul mai precoce. Nu mi se pare nimic de mirat sa auzi asa ceva la copii de 6 ani. Omul e doar un animal cu doua picioare. Cand ii faultezi brutal natura, il cresti slab. Domolit putin, indrumat catre sporturi, dar baietii ar trebui sa creasca pregatiti pentru asa ceva. Sa stie sa se apere si sa dea niste laterale cand trebuie!
Sper că faci mișto…
This is sparta, ce pula mea.
Poate mai terminati odata cu genetica asta… Agresivitatea tatalui nu se transmite genetic fiului ci comportamental. Mirroring, adica ce vezi acasa aia faci la scoala. Oamenii ar fi surprinsi sa stie ca multi dintre copiii agresivi isi iau acasa niste batai groaznice. Apoi se duc in colectivitate si isi rezolva problemele asa cum au invatat. Cu violenta. Iar probleme astea pot fi diverse: stima de sine, controlul impulsurilor, diverse conflicte, etc. E foarte usor sa arunci vina pe genetica dar nu, cand e vorba de violenta & shit, in disputa nature vs nurture, putem linistiti sa dam vina pe „nurture” – pe parinti in primul rand.
Ioane, unii își folosesc prea mult pumnul și uită să mai folosesască și cerebelul. Se vede când deschid gura sau încep să scrie. Și da, există părinți ce se încadrează perfect în categoria „animal cu două picioare”.
La mine mergea cu tata il bate pe tatu
Apogeul la chestia asta e asa, prin clasele V-VII. In perioada aia am crezut ca fac cu nervii, mereu batai la scoala intre baieti, chiar si cei mai pasnici si linistiti dintre ei au luat-o razna. Pe urma, brusc si dintr-o data, s-au calmat, s-au maturizat, de pe-a VIII incolo chiar n-au mai fost incidente. Cred ca e o etapa, la baieti, foarte greu de gestionat, foarte greu de evitat….
Oricum, batai in scoala mi se par acum mult mai putine decat pe vremea noastra. Eu am amintiri clare de la gradinita, unde ne bateam cu prosoapele rasucite ca chiorii. Eram si mult mai nesupravegheati, in general, nu se uita nimeni de noi in pauze. Prin clasa a V-a imi amintesc de niste adevarate batalii, campanii care durau cu saptamanile, clasa noastra impotriva clasei paralele, ne bateam peste tot pe unde ne intalneam, fete si baieti, nu conta…
sa ridice mana cine nu si-a batut niciodata joc de vreun coleg de scoala
Eu traitar famelia!
bullyingul exista si va exista mereu. este in firea noastra sa abuzam de cei mai slabi decat noi. o facem ca adulti, o facem cand suntem copii. cea mai buna aparare este sa va dati copiii sa invete autoaparare de mici. printesele care se oripileaza cand e vorba de violenta vor fi exact alea care se vor plange ca copiii lor isi iau bataie. exista scoli pentru copiii foarte bune: de la judo si jj sau bjj – care sunt relativ noncontact si foarte potrivite pt copii mici, pana la box, kickbox, mma si alte grozavii d-astea. nu trebuie sa ii faceti campioni mondiali dar niste incredere in sine, o atitudine ferma impotriva unui agresor si niste tehnici sunt binevenite la orive varsta.
„bullyingul exista si va exista mereu” numai acolo unde este acceptat. Nota bene: Exsta bullying fara sa amenintare fizica sau bataie. Kickbox-ul nu te ajuta la scoala daca toata clasa scrie pe Facebook ca esti gheu iar tu nu ai nici o idee de unde a pornit toata treaba. Singura atitudine corecta e sa inveti copilul (sau colegul, sau subaternul, sau necunoscutul de pe net) sa nu accepte in nici un fel si sub nici o forma sa fie victima, si sa ceara CU VOCE TARE ajutorul, de la parinti, colegi, profesori, prieteni, linii telefonice gratuite. De asemenea sa recunoasca cat mai devreme cu putinta sa fie el insusi un abuzator si sa se opreasca, si sa opreasca cat mai repede abuzul.
Mie mi se pare mult mai lejeră situația acum prin școli față de ce era la începutul anilor ’90. E adevărat că ăștia acum au mai multă imaginație și agresivitate, dar nu prea am auzit de bătăi generale, de elevi de la liceul sau școala X care s-au dus peste cei de la Y, cum era p-atunci.
) care aveau o răfuială cu vreo câțiva mai „bazați” de la noi (a ieșit cu dinți scoși, capete sparte, poliție, și vreo 7 exmatriculați din ambele școli plus medii scăzute la purtare pentru vreo 20 de inși), într-a 6-a, în fiecare pauză, repetenții clasei și încă vreo câțiva acoliți mergeau să provoace alte clase la fotbal, baschet. Dacă ăia refuzau se lăsa cu bătaie. Oricum ieșea bătaie în timpul sau după meci. Bătăile cu bulgări se terminau, de obicei, cu bătăi cu pumni și picioare. Nu mai zic că zilnic existau ciocniri între „locali” și alții „din afară” care veneau să piardă vremea pe lângă școala noastră. Și aș putea continua. Astea se întâmplau și fiindcă supravegherea era aproape 0. Nu stăteau părinții după noi, nu erau camere, nu era curtea școlii închisă, nu erau bodyguarzi și politie locală, ci doar un amărât de portar (dacă era și ăla). Era și bullying pe vremea aia, dar nu-i zicea așa. Existau repetenți sau șmecheri care te puneau să sari în sus și, dacă se auzeau sunând monede prin buzunare, rămâneai fără bani, sau cărora trebuia, sub amenințare cu bătaie, să le dai să copieze sau să le faci tema, sau care, pur și simplu, făceau mișto agresiv de câte unul mai „nevinovat”.
În clasa a doua i-am spart unuia capul cu o riglă de lemn într-o bătaie organizată, 3 contra 3, într-a 5-a au venit peste noi cei dintr-o altă școală din cartier (cartierul Rahova, deh!
În liceu nu mai vorbesc. Conducerea liceului unde am învățat a hotărât să bage clasele a 11-a și a 12-a de dimineață pentru a evita scandalurile care aveau loc seara (zonă selectă Unirii, 11Iunie ;)). Cine își mai amintește de cupa liceelor la fotbal? Și ce haos ieșea în unele seri când se „ciocneau” anumite licee?
Violența în școli a existat și va exista. Doar că acum suntem părinți, unu la mână, doi la mână, informația circulă mult mai repede, și trei la mână, ne șochează mai mult fiindcă, în mintea noastră, facem scenarii mult mai sumbre decât făceau ai noștri.
@giany, mi se pare normal, e greu sa iti bati joc de colegii de scoala cand nu te duci la scoala
Cateva idei din experienta mea cu bully-ul (am fost agresat sa zicem de 1-2 indivizi in viata mea). Ideile nu-s pentru 6-8 ani desi se aplica si acolo poate, si mai mult pentru liceu sau mai mare, sau cum as face eu ca parinte
In primul rand trebuie sa intelegi radacina problemei agresorului si de ce se manifesta asa (unii zic ca gene, ca in familie tatal o spargea pe maica-sa). Din ce am vazut eu, din experienta mea, eu cred ca e vorba de attention whore/sa fii admirat sau invidiat, agresorul vrea cu orice pret sa castige atentia si pozitia in grup, prin scandal, facand chestii „cool”, prin ceva usor pe termen scurt, de obicei daca ai avantaj fizic.
Apoi sa intelegi de ce esti agresat, in general datorita fizicului, dar si pentru faptul ca razi ca prostul la orice gluma de cacat a aluia si il admiri ca un tampit sperand ca in felul asta ai si tu un loc in grup.
Dupa ce intelegi chestiile astea (bine, la 6-8 ani nu ai ce sa intelegi la varsta aia, vorbesc la varste mai mari, poate liceu sau tu ca parinte) trebuie sa vezi ce metode sa folosesti cu cat risc si pagube cat mai mici pentru tine pe termen lung, dar beneficiu cat mai bun.
Tu, ca victima, ca sa scapi de agresor, ai urmatoarele variante:
1. Varianta ideala, nu ai treaba cu ala nici de salut si din prima e greu sa intre peste tine. Nu razi la glumele lui, nu participi la activitatile lui, si sa ii tai macaroana foarte rapid, pana sa escaladeze situatia sa nu mai poti protesta. Agresorul, pentru a te teroriza, trebuie sa faca cumva sa aiba o legatura cu tine, la inceput cu un salut, apoi un misto, apoi din ce in ce mai mult daca observa ca i se permite, pentru ca astia forteaza limita din ce in ce mai mult. Varianta asta de a nu mai avea treaba cu ala nu prea functioneaza pana pe la varsta de 25 de ani, cumva nu ai ce face si fie ca vrei sau nu, tot vei avea treaba cu agresorii, nu poti merge ca o floricica si totul sa fie roz
2. Cumva ai rude, prieteni, la fel de agresori dar tu nu esti asociat in activitati cu ei si doar renumele alora te protejeaza de cocalari
3. Daca nu ai cum sa eviti deloc contactul cu ala (ceea ce in general se intampla la majoritatea care sunt oameni normali nu copii de interlopi), tu, ca victima, ai o singura varianta (exact ca motociclistul cu badea de facea el pe zmeul), sa incerci sa-i rupi muia cand s-a luat de tine, nu undeva doar tu cu el intre 4 ochi, ci sa astepti momentul oportun sa se ia de tine de fata cu toti din grup pentru ca astia doar cand e un grup se iau de tine, intre 4 ochi sunt mielusei, „mediatizat”, sa devina „viral”. Ala, oricum va incerca sa te terorizeze zilnic din ce in ce mai mult, va incerca sa te loveasca, daca tot o vei lua peste bot, macar sa-i dai sa zaca in momentul cand toti din grup sunt de fata. Chiar daca poate nu-l vei bate, urmatoarea tura va fi foarte precaut daca va incerca sa se mai ia de tine.
Din ce am observat, in general, marea majoritate vor ramane niste agresori, vor fi niste muisti o viata intreaga, vor ramane la rang de cocalar, pacanele, ceva puscarie, o combinatie, o ciordeala, o teapa, cam atat. Unii vor intelege ca e bine sa nu te joci in curul gol in fata pulii sculate, ca acum ai scapat ieftin, poate maine ramai cu o gaura in burta.
Ca parinte de copil care care agreseaza pe altii, cel mai bine cauta-i preocupari, altfel situatia devine foarte nasoala cand ajunge mare (pe langa profesional, social, probleme cu politia, zacut prin spitale si pierdut timp aiurea).
Pedepsele nu functioneaza, vezi cati au fost exmatriculati, ai observat ca au devenit niste intelepti dupa aia? Bataia e singura care functioneaza, sa simti pe pielea ta ca doare, daca ai un gram de creier s-ar putea sa-ti dea de gandit.
Ca parinte de copil agresat o buna solutie ar fi sa-l dai la un sport de contact sau box sau ceva, dar invata-l sa-l foloseasca ca ultima varianta. Sunt niste riscuri aici: agresorul poate sa vina cu mai multi sa-i rupa capul data viitoare sau copilul poate sa vada ca folosirea fortei ii aduce beneficii si in afara cazurilor cand el e cel agresat.
copiii nu sunt violenți neapărat pentru că așa învață în familie, agresiunea lor este încurajată de neimplicarea părinților: fi-mea avea o prietenă „bună” care o bumbăcea mai tot timpul din vina mea (am educat-o în spirit montessori & shit, eu însumi profă într-un astfel de sistem școlar); într-o zi, la o reuniune familială, de față cu părinții ei și cu mine, prietena o boxează pe fi-mea pe motiv că nu-i dădea mingea, cu toate că nu era rândul ei, părinții fetei priveau fără să clipească și mai și rânjeau satisfăcuți (mă-sa fostă profă, la rândul ei) – atunci s-a activat neandertalul din mine și m-am trezit strigând: ce faci, mamă, dă-i și tu, nu te lăsa intimidată! fi-mea a dat. părinții super-intelectuali ai meduzei au rărit până la răcire definitivă relațiile cu noi, nu că-mi părea rău, dar de atunci fi-mea n-a mai venit bătută acasă. În timp am avut zeci de cazuri de copii agresivi, placa preferată a părinților este: „dhuamnă, n-am ce să-i fac, e cât mine de mare”, cu toate că pulifriciul are doar 12-13 ani în primă fază. Singura soluție să ții copilul departe de violență în primii 8 ani de școală sunt clasele selective (mai există de-astea și pe la stat), greu de găsit, dar eficiente, știu că nu-i corect, dar în viață nimic nu e corect.
O sa împărtășesc o poveste personala.
În școala generală, si liceu aveam doar 10. Nu neapărat pentru că învătam ci pentru că prindeam foarte repede (IQ +160, EQ 0). Părinții ajungeau acasă și își băteau copiii pe principiul. Bă boule tu de ce ai luat 6 ?
– Păi mami a fost subiectul greu.
– Și asta cum de prinde 10 la toate? Jap.
Efectul era că deopotrivă toți colegii (băieți și fete) mă urau, mai ales când apărea în nu știu ce ziar că am câștigat o olimpiada națională sau faze de genul asta. Școala foarte mare. Eram bătut zilnic. Eram și scund și slab și niciodată nu am fost bătut de o persoana ci mereu de mai multi simultan (3-4 băieți de regulă dar am fost bătut și în combinații de 2 băieți care mă țineau și o fata care mă scuipa samd). Când spun bătut nu discutam de îmbrânceli sau palme. Discutam de picioare in gura, pumni în ficat samd. Am ajuns o data acasă cu sânge pe fata. Altă dată am fost împușcat cu un pistol cu aer comprimat (cu alice, la școală). Altă dată mi-au dat 4 baieti cu spray paralizant în WC. Altă dată mi-au băgat o grenada goala (inactiva) in ghiozdan și au sunat la 112 noroc că am gasit-o și aruncat-o inainte. Știu că sună ireal însă aveți cuvântul meu de onoare că e real. Era deja zilnic sa îmi pună un ceas deșteptător in ghiozdan programat sa sune la ora, sau un telefon pe care să sune ei.
Tata, era la vremea respectivă foarte politic la modul că nu se implica in așa ceva la școala pe principiul „hai hai că le-ai făcut tu ceva nu se poate să te urască toți”. Avea și o funcție de inginer la stat (relativ de căcat nu vă gândiți la cine știe ce) și nu se baga. L-am urat mereu pentru chestia asta.
In clasa a 8-a am crescut foarte rapid, și am ajuns cel mai înalt din clasa (in a 7-a eram al doilea cel mai scund). Chestia asta s-a potolit când 3 au sărit pe mine și am reușit să il împing unul prin geam (clasa era la parter) – și asta a stat acasă vreo 2 săptămâni de la tăieturi. Toți copiii au zis că eu am inceput, și am sărit să îi bat pe ăștia 3 numai că au văzut femeile de serviciu (care erau un fel de medicii mei ambulanți că numai ele săracele știu de cate ori m-au ascuns în camera lor de sub casa scării și câți plasturi mi-au pus). Nu știu cum am reușit (probabil superputeri cauzate de nervi) însă literalmente l-am scos prin geam afara. Geamul închis.
Apoi m-am mutat la liceu în Elveția un an, și de acolo în Germania. Fără pile, cu o bursa (trăiam cu 1.5€ pe zi + cazare asigurata prin bursa).
Altă lume. Țin minte că la un curs un băiat a îmbrâncit un tip din Africa, și a ajuns acolo poliția instantaneu. S-au suspendat complet cursurile pentru grupa noastră, și au avut loc interviuri personale cu fiecare dintre noi in formula polițist + profesor + director. Rezultatul a fost că 2 au fost exmatriculați. Unul care l-a incitat pe primul, plus vinovatul care a avut instant dosar penal la 19 ani.
Morala poveștii e simpla. Daca ăla mic va spune că e bătut la școală ascultati-l. Sunt mari șanse să fie de 100 de ori mai rău decât ce povesteste de teama/rușine samd. Și fiți foarte atenți cum procedați că după e posibil să și-o incaseze mult mai rău pentru că spus.
Și dacă la fiul meu, școala ar permite așa ceva, in secunda 2 as schimba școala și merge in instanță.
ziceți mersi că ăia care suferă nu pun mâna pe gun-uri și rad toată clasa, ca-n america.
material didactic, 100% pe subiectul discuției
https://www.imdb.com/title/tt0288439/
@mobutu
Foarte multa lume din Romania s-a plâns în legătură cu legea 295/2004, privind regimul armelor și munițiilor care acționează puțin in extremis și blochează practic accesul populației generale la armele letale.
Deși i se aplica dictonul dura lex sed lex (legea e dură dar e lege), cred cu tărie că în lipsa unui act normativ de genul asta in Romania autoritățile nu ar fi fost capabile să gestioneze nici macar de fațada portul de armă în rândul populației.
Cred că sunt destul de numeroși cei care cel puțin o data au simțit că sistemul sau anumite stări contextuale îi instiga in direcții contra bunelor moravuri. Pur statistic vorbind daca in 0.00001% din cazurile respective arma ar fi fost o opțiune… lucrurile s-ar fi terminat prost.
Așa Ion o violează pe Viorica, Dorel îl aleargă cu toporul prin bătătură, sare și Georgica cu o țeavă și vine polițistul cu un Carpați care nu e pus sa ucidă. Și aici e de avut o discuție ampla pentru că polițistul român este mult mai tolerant comparativ cu unul din OECD 10 și de regulă ezita să facă uz de armă. In Romania la insert_city_name_here dacă ieși cu toporul pe strada, și te vede te somează. In US, Germania, Danemarca, Austria dacă pari suspect și acționezi îndoielnic risti sa îți iei un glonț în cap după ce pui toporul jos (vezi Daniel Shaver vs Philip Brailled pe YouTube).
Armele ar fi contribuit la escaladarea masiva și rapidă (spiral out) a stării conflictuale. Nu știu dacă ai fost vreodată în state însă lucrurile sunt foarte simple mai ales în unele state precum Alabama sau Texas unde literalmente oricine are arma. Însă au și o cultura a armelor. Nu se transforma in: Viorică fă, vino să îți arăt ce pistol mi-am luat. Hai sa tragem in casa lu’ Gogu sa vedem daca se sperie prostu’.
Cred că nu am fi avut maturitatea americanilor sa gestionam asta, și ar fi fost jale daca orice prost ar fi putut să își cumpere arma. Una peste alta am mai spus-o și o mai zic. Cred cu tărie în faptul că România este una dintre cele mai safe țări în ceea ce privește incidentele cu arme de foc și crimele grave, însă în zona infracțiunilor mărunte și mai ales a celor cu impact masiv psihologic (viol, bullying, răzbunări, șantaj) stam mult mai prost decât am putea sa stăm dacă am uita povestea aia cu:
– Îl cunosc pe Gigel e băiat bun. A greșit când i-a dat cu parul în cap lui Ion și a violat-o pe Sanda. Are și el problemele lui, e de înțeles.
Chestia asta ne trage rău în spate. Nu exista băiat bun și băiat rău. Greșești, plătești.
Eu cred că sistemul ar trebui să pedepsească crunt chestii de genul violări de minori, crime asupra polițiștilor/ultraj, actele de violența. Pentru că altfel chestia cu las că e prima greșeală, se propaga, și mintea criminala va acționa în ideea in care se consideră oarecum protejată de gravitatea faptelor altora care au scăpat. Și de aici incepe un întreg cerc vicios. Poți să mă condamni pentru omor din culpa dacă am uitat florile pe balcon și era furtuna în condițiile în care un sofer mort de beat a omorât o familie de 5 in timp ce conducea cu 160 prin comuna? Dificil. Unde tragi linie?
@Emil: Complet de acord cu aproape tot ce ai spus, mai putin partea cu maturitatea americanilor. Pana la urma urmei, SUA nu e singura tara din lume cu o lege relaxata in privinta armelor si cu un procentaj mare din populatie ce detin arme. De exemplu, in top20 arme/100 de oameni se afla tari foarte apropiate de noi precum Norvegia, Franta, Cipru, Austria, Germania, Finlanda, Elvetia, s.a. In ciuda acestui fapt, in nici una dintre tarile astea nu exista si nu prea auzi de omoruri sau abuzuri zilnice intre gasti rivale (cu arme de foc), de furturi armate de prin magazine/peco-uri/banci, s.a.
Si sub nici o forma nu se inregistreaza 10+ evenimente (mai grave sau mai putin grave) cu arme de foc in mai putin de 2 luni…
Personal, cred ca teama ar fi ca in Romania am ajunge fix ca in America daca legea ar fi mai permisiva…
Fii-mea stie ca n-are voie sa dea in colegi. I-am spus ca daca nu-i place de unul sau de altul sa plece pur si simplu si sa-i ignore.
Asta pana cand este ea agresata. Caz in care are libertate totala sa se apere…
Foarte bun articolul, totul tine de educatie.
Mersi mamei ca m-a invatat sa nu ma bat si sa fiu baiat cumintel.
Asa am ajuns sa mi-o iau in bot dintr-a I-a si pana la liceu, cand, oricat as fi vrut eu sa raspund inapoi, deja se complicase prea mult treaba.
Invatati-va copii sa se apere.
Poate trebuie ceva de genul ăsta: https://www.facebook.com/TheWallOfComedy/videos/1586975441408925/