Mă gândesc că toată lumea știe că pe la 3 ani lucrurile se mai așează și copiii încep să înțeleagă comenzi simple și devin mai liniștiți și mai rezonabili (sigur, cu condiția ca părinții să fie pe aceeași lungime de undă).
Așadar, la 9 ani mă enervează la al meu așa:
Aducerea aminte a 2.000 de chestii de făcut
I-am dat o comandă simplă. Pune furculițe pe masă. Spală-te pe dinți. Încalță-te. Ăla e declicul pentru a pune fix 103 întrebări despre orice.
Și, să ne înțelegem, până atunci n-a avut nici o dilemă, nici o problemă, nimic. Fix după ce i-am spus să facă ceva s-a găsit să întrebe câte în lună și în stele.
Și mă prind că o face intenționat, ca să testeze cât îi dau voie să fie el alpha și să facă ce vrea el. Știu că mi-ai spus ceva, tati, dar am decis să ignor și să văd cât de mult lași de la tine.
Și nu știu cum să fac să nu fiu rău. Băiatul care vinde topoare Psihologul meu zice să fiu blând și să îi răspund la o singură întrebare, apoi să-l trimit la îndeplinit sarcina anterioară.
Aducerea aminte despre jucării vechi
Acum vreo patru ani i-am cumpărat două păpuși Mario și Luigi. S-a jucat cu ele atunci, a dormit cu ele, după care le-a abandonat pe undeva. Ieri a chițăit toată ziua că nu știe unde sunt și că le-ar vrea. Am căutat în beci, în pod, nu sunt. Nu țin minte să le fi dat cuiva. Nu mai știu de unde le-am luat, nu mai știu exact cum arătau.
Și faza asta se întâmplă de câteva ori pe an.
Al meu face identic si are 5 ani. Ma sperie sa aflu ca urmeaza cel putin 4 ani la fel. Consolarea cu „e o perioada” s-a dus dracului.
„Ma sperie sa aflu ca urmeaza cel putin 4 ani la fel. „. Da…. Si pe urma ajunge la pubertate…
– comenzile fara explicatii date cu rabdare nu vor aduce nici un fel de rezultat in afara de frustrarea atat a copilului cat si a parintelui
– transformati aceste comenzi in „jocuri educationale de responsabilizare”
– copiii au nevoie de explicatii pentru a intelege de ce trebuie facute niste lucuri ( le ia timp pentru a intelege si a actiona de aceea e nevoie de multe explicatii si de periaode destul de mari de timp )
– creati o echipa cu copiii vostri nu o relatie de „stapan si sclav” . lucrurile, indiferent ca sunt de adulti sau de copii se fac impreuna …
– mi-a luat destul de mult timp sa le explic de exemplu ca atunci cand vorbesc la telefon in interes de serviciu sau lucrez pe calculator tot in interes de serviciu deci cassuedejd bani, bani cu care cumparam jucarii, haine, mergem in excursii, cumparam mancare, etc, este un moment in care am nevoie de liniste si concentrare in care ei pot face altceva apoi impreuna recuperam timpul „pierdut” . eu muncesc vorbind la telefon sau lucrand pe comp iar ei muncesc si contribuie la randul lor prin a face lucrurile alocate lor … astfel si ei se simt implicati si responsabili pentru ca daca nu fac si ei x lucruri nici tati nu poate si impreuna reusim mai repede si mai bine …
– e de munca dar functioneaza …
vlad_tiran_din_vitan, multumesc, o sa incerc sa pun ata in aplicare.
Cand vorbesc eu la telefon, atunci trebuie el sa-mi spuna ceva sau sa faca ceva.
Dau beri!
Ăștia care nu au copii (inclusiv eu) o să cam mijească niște zâmbete, la postul ăsta. Ăia tăntăvani chiar o să și râdă, și apoi când citesc aici, or să dea mânuțe roșii :))
On topic, mi se pare soluția perfectă dată de psiholog, la prima problema.
acum mai putin de un an as fi facut ca tine, insa de cand a mai aparut un purtator de puta in familie pot spune ca m-am schimbat total din punctul asta de vedere..abia astept sa pot face ceva cu el, orice activitate.
„a mai aparut un purtator de puta in familie”
e vorba de un vecin? coleg de servici? cunostinta de pe instagram?
@Robert: vezi ca „puta” e relativ. In Moldova baietii au cuc si fetele puta. In alte zone (muntenia, cred), baietii au puta si fetele pasarica.
+1 pentru „purtator de puta”
La #1 subscriu, al meu are aproape 8 ani si la fel este situatia ca acum 4-5 ani in urma. Stai la masa si mananca. Pai ia 2 linguri si incepe sa se joace cu lingura, mai gaseste ceva sa-i distraga atentia, mai povesteste sau intreaba si tot asa. La orice ma intreaba ii raspund „Termina de mancat si vorbim”, dar tot nu functioneaza. Si ne punem toti la masa dar el tot timpul termina cu mult dupa noi. La asta nu am solutie inca, decat continua cicaleala cu „Termina de mancat”.
Daca vreau sa-l pun intr-un loop infinit il trimit sa-si stranga jucariile, si atunci isi aminteste de toate chestiile pe care a vrut el sa le construiasca si nu a avut timp. Singurul lucru care functioneaza aici e daca incep si eu sa strang cu el si facem concurs. Altfel vax, orice i-as spune. Eu credeam ca al meu copil are o defectiune din fabrica, dar se pare ca nu.
Te face sa te gandesti cate minuni facea pe vremea cand eram noi copii o palma bine data era…Trecand peste programul „prima palma” amintit mai sus, la 13 ani, aproape 14, inca trebuie sa ii spun „mananca” la micul dejun de aproximativ 3 ori pe minut, altfel zace cu cana in mana si viseaza. Deci de asta nu se scapa usor, daca va intrebati.
Probabil solutia era sa „vada pe pielea ei” ce inseamna foame, cum am vrut acum cativa ani buni, dar nu m-a lasat doamna si se potolea. Era de ajuns sa o las juma de zi fara „papa”, zic eu, dar nu poti face educatie de femei. Normal ca acum tot doamna e sucarita ca „aia mica” nu mananca repede si face nazuri la diferite feluri de mancare. Ma racoresc amintindu-i de fiecare data ce nu m-a lasat sa fac.
Vorbește tu mai mult decît o face el la masă.
Noteaza-ti toate chestiile de carecte intreaba. Apoi in momente random intreaba-l tu aceleasi chestii.
de ex: ia zi lu tati unde ai lasat papusile mario si luigi? doua trei intrebari de aste la foc automat, cu o fatza serioasa, care exprima interesul pentru un raspuns la obiect
…dupa un timp se va calma
Si am uitat sa precizez, sa vezi ce distractiv devine cand are de facut teme.
La #2: la câteva luni facem împreună o triere de jucării. Le băgăm într-o cutie și le punem in balcon. După câteva luni facem switch cu altele. Și tot așa. Le vede din când în când pe unele din ele, se plictisește, le schimbăm etc
Nr.1 așa fac și eu, câteodată. Și nevasta. Se pare că testăm cat de urgenta e treabă. Daca după 5 minute de conversație inutilă subiectul e uitat înseamnă că nu era urgenta.
Nr.2 caut de 2 saptamani un rpi 1 prin casa. Înainte de asta am căutat filtrul pentru pompa de apa. Sunt chestii bune, pentru că găsesc o grămadă de alte prostii de care uitasem.
Aștept să se încadreze și piciul in tipar, are numai 2 ani jumate.
Vrei sa-l cauti pe piciul de 2 ani si jumatate prin casa si sa-l gasesti pe cel de 1 an si 2 luni pe care l-ai pierdut de sf valentin?
Apoi cresc și urmează perioada liniștită numită pubertate!
geezaz fac! am nevoie sa-mi spui ca la 9 ani nu mai face asa! ca noi suntem la 4 ani si m-a disperat!
citisem undeva ca ajuta ceva de genul „daca faci ce te rog eu acum, iti raspund si eu la o intrebare”
Bai, eu am crezut ca doar al meu face asa. Cand e de spalat pe dinti, de exemplu, isi aminteste cate in luna si in stele. Cand e de schimbat pijamalele, din nou, alte si alte lucruri de facut si de intrebat. Acum ca vad ca si altii fac asa, m-am mai linistit. Cred ca ar trebui sa nu ma mai enervez atata.
Vezi ca poate ai facut un givaway cu papusile copilului si nu-ti mai amintesti tu. :))
huehuehue…eu zic ca a testat topoarele pe ele…
Fratee, voi ati fi in stare sa-i cereti lui Vali giveaway si cu copii.
Norocul lui ca pun multe intrebari
Al meu: „Hai la masa!” „Nu mi-e foame!”. Dupa 5 minute: „Hai sa ma ajuti la curatat cartofii!” „Mi-e foameeee!”
Pai nu era mama desteapta ca nu mi-a luat decat 4-5 jucarii? N-aveam ce pierde, ca aveam grja de ele ca de aur :)). Dar asa, ce e drept, a trebuit sa imi pun mintea la lucru si inventam tot felul de chestii, imi imaginam tot felul de scenarii samd. Cu nepoatele mele cand am vrut odata sa ne jucam nu mai stiu de-a ce, facusem eu un cort in casa, din cearceaf si scaune, au zis pai cum ca nu e adevarat..duuuh de aia ai imaginatie. Si cu repetatul, e la fel, una are 11 ani, cealalta 8, e nevoie de vreo cinspe mananca, sau te-ai spalat pe maini, ca si acum 4-5 ani…
La #2 e bătrânețea man.
cu jucăriile n-am fost niciodată responsabilă eu, era ea, le strângea și le ordona – le avea, dacă nu se îngrijea de ele, se aruncau în funcție de cum făceam curat și mă deranjau (nu m-au deranjat niciodată) – cu mâncatul la fel, dacă ne așezăm la masă se mănâncă, dacă am terminat de mâncat și ni se face foame, răbdăm până la masa următoare, nici cu mâncatul n-am avut probleme, nu-mi amintesc să mă fi rugat vreodată de ea să mănânce chestii – e adevărat, meniul se făcea de comun acord, niciodată n-am băgat copilului pe gât chestii care nu-i plăceau, cum făceau părinții mei cu mine (și acum urăsc fasolea, cartofii și bamele și în casa mea nu se gătesc chestiile astea decât dacă le face altcineva sau le comandă)
La faza cu intrebarile la mine se incheie doar in momentul in care-i dau un raspuns clar urmat de o intrebare din partea mea catre el. Un fel de sah-mat.
Cu jucariile, pune-l sa le vanda pe olx sau ceva. O sa il responsabilizezi sa nu le strice , asftel incat sa mai ia niste bani pe ele si apoi sa cantareasca singur valoarea banilor si ce alte jucarii alege sa-si cumpere.
Eu l-am pus pe al meu la treaba asta de la 3 ani si ceva cand avea masinuta cu pedale si altele asemanatoare care nu mai erau de varsta lui si in care nu mai incapea.
vrei sa credem ca pustiul tau la 3 ani vindea jucarii pe olx si intelegea valoarea banilor?
Ma doare undeva ce crezi tu cand vii cu intrebari de retard.
mai bine ai recunoaste ca te-a furat naratiunea si n-ai lasat adevarul sa-ti strice bunatate de pilda decat sa fii coltzos.
„I-am dat o comandă simplă. …”
Have you tried turning it off and on again?
Apai ce vreți, sa vă compătimim? I-ați făcut, aia e
Exact, exact. La fel ca vorba cu care isi linistesc unii medici dilii pacientele care in sala de nasteri striga de durere: ti-a placut sa te …. acum taci si rabda.
Acolo e durere, aici sunt niste mofturi părintești
bai ce impersonal, dictatorial si catanesc suna „comenzi”. El Zoso Maximo :))
Bre… kids will always be kids și asta e ceea ce fac ei
Eu încerc să mă bucur de toate tâmpeniile astea. Nu reușesc da’ măcar încerc.
Ti-a placut pizdulicea,acum indura bo$$!!!