“The Company Men” prezintă viată a trei directori dintr-o companie puşi in faţa concedierii şi a dilemelor morale. Ben Affleck face un rol excelent, Tommy Lee Jones la fel, deşi se vede că imbătrâneşte, Kevin Costner e şi el pe acolo, Maria Bello ne arată sânii şi degeaba, iar pe Chris Cooper nu îl suport.
E foarte uşor să îţi pierzi capul când ai foarte mulţi bani
E la fel de uşor să accepţi că ai pierdut totul
A pierde totul nu înseamnă că jocul s-a sfârşit
Am vazut filmul. Realist, contemporan…mi-a placut. Cu o singura chestie: parca prea multa „saracie” pentru noul lor inceput.
(pe langa subiect ) Zoso , o parere despre „e-tigari” sau tigara electronica ?
@costin: nu ştiu, nu sunt fumător.
foarte bun filmul. ai ce invata de la el daca il vizionezi. aplicabilitea in Romania? minima. Tanticile de la stat care inca scriu pe hartie in loc de excel sau rachierii trecuti de 40 de ani nu inteleg nimic din filmul ala.
@costin: apropo de tigara electronica: mi se pare o porcarie sinistra, in doua saptamani nu a avut nici un alt efect in afara de a ma enerva, iar un coleg de munca a facut intoxicatie cu nicotina
@shase9 – pariez ca ai sub 25 de ani si nu ai castigat suficient, in toata viata ta, sa-ti iei un Logan. Ah, si au mai fost gramezi de dobitoci care au scris pe hartie, fara ca asta sa atenueze valoarea lucrurilor scrise, plus ca, la fel ca hartia, si excel-ul suporta multe.
@shase9
Mandea , cel care avea 21 de ani pe baricadele revoluţiei din ’89 si era student in Politehnică după o admitere cu 6 pe un loc ( nu făcuse gramatica cu femeia de serviciu , cea care EXCELa in măturatu’ cartelelor perforate , şi nici nu se inventase incă fabrica de diplome Spiru) , cel care n-a lucrat o sigură zi la stat şi a care luat-o de trei ori de la zero , n-are complexe legate de vîrstă .
N-am văzut incă filmu’ ( Update : „finish download” ) da’ s-o crezi tu ca prostia-i apanaju’ exclusiv al celor nascuti inainte de ’69 (apropo tu sigur ţi-ai ales IQ-ul drept nick ) .
Mersi de Pont, o sa ma uit in seara asta la el.
Na belea ! Prostia e contagioasă : „apanaju’ exclusiv” e un pleonasm.
Piei drace !
o sa il pun si eu pe lista sa il vad saptamana asta.
mersi!
Ok..bun…chiar eram in pana de idei cu un film pe care sa il vad. Merci.
bun filmul, l-am vazut. pe ben affleck nu-l suport, pur si simplu nu-mi place fata lui.
Daca nu ai trecut prin asta si sper sa nu fie cazul nu-ti imaginezi ce ai spus:
A pierde totul nu înseamnă că jocul s-a sfârşit.
In ideea ca ai dreptate doar ca este sfasietor drumul sa refaci totul.
Un singur plus ai: masura succesului devine cu totul alta!
Think big and kick ass! – google it
minusuri:
– affleck a mai facut un personaj cu o poveste similara, cand era un fel de pitziponc piarist, a gafat cu cineva si l-au dat afara, de-a ajuns sa stea pe la tata-su si sa lucreze in constructii, ca apoi sa renasca precum pasarea phoenix.
chestii nerealiste din film:
1) cu 120K-180K in zona boston nu putea tine ratele la casa de 1mil, iar daca nevasta-sa era nurse, numai pe salariul ei (60K-80K) nu ajungeau la final sa stea la parinti, ci puteau inchiria ceva.
2) in vreme de recesiune, nici dracu’ nu mai renoveaza case, deci cumnatu’ e la fel de real ca si mos craciun – am in familie pe cineva care asta facea: renovari – nu gasea oameni la cate contracte avea; a venit recesiunea, a trebuit sa gaseasca altceva de facut, caci altfel ajungea pe strada.
3) „somajul” nu e doar 3 luni; s-ar putea sa ma insel, caci in canada in timpul recesiunii au extins ajutorul de somaj la 10 luni, dar chiar si in us, nu poate fi doar 3 luni. de obicei este cam 6 luni.
totusi, filmul este foarte bun, mesajul e puternic – pacat ca nu-l aude nimeni in america…
nu mi s-ar fi parut asa de bun daca n-as fi fost oarecum in situatia respectiva; ma rog, indirect – my better half. nu-i de colea sa te trezesti intr-o buna zi cu firma cumparata de alta firma si peste 3 luni sa primesti „plicul roz”, de pe o pozitie de „upper management”.
9 luni a durat „orgasmul”, zi de zi, de la 9 la 6 ea isi cauta de lucru, iar cat s-a putut cu vremea, seara jucam tenis pana cadeam lati amandoi – macar asa am invatat sa jucam mai bine. (nu jucam de distractie, ci mai degraba de distragere…)
acu’ si cateva chestii care ne-au diferentiat de personajul lui affleck: noi nu ne-am bagati in datorii pana la albul ochilor, n-am trait la limita superioara a castigurilor noastre. casa era aproape platita -de fapt ultimele rate s-au platit in acele 9 luni- iar cartile de credit nu aveau nimic „pe coada”.
nu porshane, nu fitzaraie… la un moment dat am decis sa rarim (spre deloc) si weekendurile la restaurant – preferam sa luam o pizza congelata si o sticla de vin, sa stam acasa si sa vedem un film impreuna. nu de saracie, ci mai degraba fiindca am acceptat statutul de „single income” si fiindca am realizat ca viata nu se masoara in mesele unde te-au servit altii. ca si cheltuieli, puteam, ce-i drept, sa o mai ducem relativ decent, chiar si amandoi fara slujbe, inca vreun an, dar sentimentul ala ca nu esti bun la nimic si nimeni nu te vrea, ala te seaca!… si daca te lasi luat de ape, ajungi rapid ca phil, lingaul ratat: alcool si rapid la cimitir.
oarecum vremurile si-au mai revenit, situatia s-a remediat, dar sincer vorbind si nemaidorind sa trecem iarasi prin asa ceva (desi cine stie ?), cred totusi ca timpul ala de restriste petrecut impreuna ne-a vindecat multe rani…
@aurache:
1. mi se pare că la un moment dat spune ceva de 1.2 sau 1.4, gen 1,2 milioane venit anual. e posibil să fie bonusuri si base salary.
2. ba da, băncile, pentru revânzare.
@aurache: De gatit nici nu se pune problema, banuiesc. Marea reducere a fost trecerea de la masa la restaurant la pizza congelata – bun!
Am vazut fiilmul… era vorba de 120k pe an… nu 1,2 mil
@vlad: ba da, pregateam si in continuare pregatim mancarea acasa; pizza era gen „distractie de sambata seara”, in loc sa iesim la un restaurant. (nici macar nu era o reducere necesara, ci mai degraba un gest al meu de „solidaritate” cu sotia.)
@zoso:
1) cand isi negociaza salariul cu negresa, tipul zice ca facea 120K + bonuses, dar accepta si 110. mai tarziu, cand primeste oferta de 90K de la Chicago, ii zice tipului tot somer ceva gen „faceam dublu”, cred ca se referea la tot.
2) ba nu. in caz de foreclosure, banca nu mai investe 1c, ci incearca sa vanda „pe ce apa nu curge”, numai sa-si recupereze din paguba. crede-ma, intamplarea m-a dus intr-o casa foreclosed, cand cautam sa-mi cumpar casa mea, si nici macar nu era recesiune. casa arata ca dupa razboi civil: pereti juliti, dusumelele patate, usi fara clante. singura chestie care a facut-o banca a fost sa opreasca apa si gazele, ca sa nu crape tzevile de frig sau sa faca vreo explozie.
am un amic care investeste in astfel de case in florida. pana acum a cumparat 3 bucati, aprox 50K la bucata, a reparat el ce-a putut si apoi le-a dat la inchiriat printr-o agentie. zicea si el ca ce-a vazut pe-acolo, ti se face parul maciulie.
Filmul este interesant dar incasarile sunt modeste in aproape 10 saptamani are incasari de peste 4.5 mil usd la un buget de peste 15 mil usd, cu toate ca are actori cunoscuti in distributie.
Filmul este excelent. Eu trec prin aceeiasi problema în acest moment. Nimeni nu este langa tine sa te ajute. Speranta o ai de la familie si de la cei apropiati (prieteni care au trecut prin asa problema).
Altfel trebuie sa gandesti pozitiv, sa mergi inainte si sa vezi partea plina a paharului, ca pe o lectie pe care trebuie sa o asimilezi.
Super film, un prieten spunea ca dupa cel vezi + inside job (documentarul), iti vine sa mergi la magazinul din colt sa cumperi funie si sapun.
Bafta.
Ai dreptate cu cele trei puncte si chestia e ca alea nu-s valabile doar cand vine vorba de bani..