Am auzit asta zilele trecute de la cineva care căuta un angajat. A primit CVuri de la oameni care nu erau potriviţi pentru postul pentru care căuta, nepotriviţi prin prisma faptului că erau supracalificaţi pentru ce căuta.
Teoretic şi practic, daca un om aplică pentru un post pentru care e supracalificat înseamnă că are un motiv bun. Respectiv vrea să plece de unde lucrează acum şi nu contează foarte mult unde se duce. Sau este şomer.
În ambele cazuri, refuzul nu mi se pare a fi o soluţie corectă. Întâi pentru omul care aplică, pentru că o să aibă impresia că nu e bun nici măcar pentru joburi sub calificarea sa, şi pentru angajator, care refuză un om care poate fi o adevărată comoară.
Mi s-a intamplat cand am aplicat pentru un loc de munca la IKEA, ca lucrator in depozit (necunoscand limba tarii, locurile de munca potrivite calificarii mele nu sunt accesibile) si mi s-a spus ca sunt supracalificat.
Problema cred ca e aceea de lene in editarea cv-ului. E stupid sa iti etalezi cunostintele de programare intr-un cv pe care il trimiti unei companii care nu are absolut nici o legatura cu domeniul respectiv.
Si copii supradotati sunt o comoara teoretica la clasa. Pana cand se plictisesc si se rateaza pentru ca sistemul e facut sa-i tina in mediocritatea in care se simt bine si caldut cei mai putin inteligenti (inclusiv majoritatea profesorilor) si nu cred ca trebuie sa explic mai departe pentru ca sunt convinsa ca ai vazut Good Will Hunting. Aici ma refer strict la pozitii din acelasi regn: entry position in acelasi domeniu in care asta are MBA. Depinde si daca vreau un angajat pe termen lung sau nu. Daca nu, nu m-ar intersa cat se plictiseste ala jumate de an. Iar pe pozitii de sapa pentru unii care au o mapa groasa intr-un domeniu diferit sunt total de acord cu tine dar si cu Victor. Nu te pune nimeni sa te lauzi cu masterate la angajare la Burger King.
Sunt de acord cu tine in proportie de 99%, dar un angajator cauta un angajat loial, ori daca esti supracalificat, sunt sanse ca peste cateva luni sa iti cauti altceva de lucru.
Am pus si eu odata aceeasi intrebare; raspunsul primit a fost ca multi evita sa angajeze pe cineva pe o pozitie pentru care e supracalificat pentru ca va deveni mult prea repede demotivat. Si daca jobul e fara sansa unei promovari rapide, nu va sta prea mult.
Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În cazul în care CV-ul este real, nu poţi angaja o persoană supracalificată, decât în zone acolo unde oricum fluctuaţia de personal e mare. În alte zone, mai devreme sau mai târziu vor apărea frustrări, probleme de integrare în colectiv şi respectivul va fi mai mult cu ochii pe site-urile de joburi decât pe „tarlaua pe care o are de săpat”. Îi pot înţelege disperarea de a avea un venit cât de mic, îi admir dorinţa de a munci orice, dar un business se gestionează pragmatic nu simpatetic. Eventual, îl pot recomanda mai departe.
Nu mi se pare destul de corect pentru cel care aplica, decat in cazul in care asta e ultima solutie. Ar trebui sa lase locul unei persoane care doar pentru job-ul asta e potrivita si nu pentru unul superior.
da, mi s-a intimplat.. este basically frica patronilor de a nu angaja un om inteigent si care mai mult decit sint ei dispusi sa dea
Eu am avut recent un post disponibil de marketing assistant – am primit sute de cv-uri, inclusiv de la directori de marketing, dar nimeni din cei supracalificati nu si-a batut capul sa-mi explice in scrisoarea de intentie de ce ar trebui sa-l iau in serios. Mi se pare o dovada de lene exemplara: de unde sa stiu ca chiar ai o ratiune pentru a aplica pentru un job net inferior, si ca nu aplici la nimereala la toate joburile noi care apar, ca sa-mi fortezi mana la interviu ca meriti bani dublu fata de cat am in buget pentru un assistant de bun simt??? Pierdem timpul degeaba la interviu, pana la urma. Daca nu merit o minima curtoazie de cateva randuri de explicatii, de ce sa nu aplic fix criteriile jobului in care, deci, un supracalificat nu se incadreaza?
Şi se plange lumea că au dispărut oamenii calificaţi!
Nu sesizez legatura fotografiei cu articolul.
La viata mea am dat 5 interviuri. Toate le-am luat. Apoi mi-am ales unde sa lucrez.
Conteaza unde aplici.
PS: ce legatura are poza cu subiectu’?
Da si eu am patit, mi s-a spus ca sunt supracalificata, dar s-a intamplat o singura data, acum tai tot de pe CV ce nu are legatura cu ceea ce aplic, asa sunt mai multe sanse sa ma angajez.
astia supracalificati au si pretentii la salariu…
Turnofftheglory, nici una
zoso, vezi ca ai un typo ( prisma fapotului )
ce cauta fotografia cu printesa aia acolo?!!?
Sincer, si mie s-a spus in ultima perioada (un an jumate) ca-s supracalificat in multe locuri. Am aplicat acum mai bine jumate de an pentru postul de lucrator comercial in X (nu vreau sa fac reclama – nu merita) si mi s-a spus ca n-au ce face cu unu ca mine pentru ca in 2 luni o sa plec SIGUR. Am incercat sa-i conving ca NU, dar n-am avut pe cine. Mentalitate de cacat! Vorba celor de de la BUG Mafia… „Bag pla-n lume (Romania) si v-o fac cadou!”
M-am saturat de tara asta de cacat asa ca de abia astept REVOLUTIA ca sa le dau foc la toti. Bag pla!
(scuze de limbaj, da` nu mai suport)
@jik: Hai pe bune?! Sa mori tu! Taci si-nghite!
cum nu intelegeti legatura, exemplu fata are moaca de model se angajeaza ca maturatoare de strada, nu prea se pupa, cam asta ar fi ideea.
Radu-Mihai sa stii ca nu e numai in Romania, cam in toate tarile te trateaza asa, exact acelasi raspuns si eu l-am primit la o firma din afara la SIGUR in 2 luni ne parasesti, si cu pretentia banilor jik nu stiu de unde ai scos-o cum ca ar fi pretentii la bani, daca aplic pentru acel job nu am pretentii banesti stiu la ce ma inham.
@angela: ahahaha
@happy: Suna interesant… de unde esti? mai e disponibil postul?
The new best thing… zosojobs.ro Maybe!
Este absolut normal. La munca ma ocup, printre altele, si cu angajarea de programatori. Au fost cazuri de oameni cu experienta carora le-am spus cinstit: uite, postul asta este sub pregatirea ta, salariul la fel. Daca te angajez si peste 3 luni pleci, pentru ca ai gasit ceva mai bine platit, nu imi convine. Posibilitati de promovare nu sunt foarte multe.
Majoritatea au inteles ce le-am zis si nu s-au angajat. Au fost vreo 2 care au promis ca o sa stea, alea alea, si dupa mai putin de un an au plecat. Asa ca in momentul de fata, cu parere de rau, daca unul este supracalificat nu-l recomand pentru angajare.
Asta e viata, nu o sa te creada nimeni ca te sacrifici pt binele firmei care ti-a dat un salariu (mic, sub nivelul tau) in momentul cand aveai nevoie.
hehe, si americanii au ascuns sub beton niste idei de astea
Daca nu ar exista liber arbitru unde am ajunge? Fiecare alege ce ii este mai bun, nu poti sa blamezi pentru acest lucru…
la mine supracalificata inseamna ca am primit mereu propuneri indecente
@Radu-Mihai: nu, nu mai e disponibil
e vorba de motivatia la locul de munca. te duci si te angajezi supracalificat pe un post, te bucuri 2 zile ca ai job dupa care incepi sa-ti dai seama ca esti prea bun pt jobu ala, ca ai colegi imbecili, ca vrei mai mult de la viata, ca e jobu de kkt, incepi sa te duci in sila la servici, etc.. adica intelectual fiind nu dai randamentul unuia cu 4 clase pe un post de gunoier. destul de logic in teorie daca e sustinut si practic in sensul ca in romania treaba asta a devenit o scuza pt hr ca sa te trimita la plimbare si sa tina postu liber pentru cumetri.
Supracalificat = prost platit (pe noul post) -> foarte posibil sa plece cu prima ocazie …. Asta din punctul de vedere al angajatorului.
Pentru angajat este ce-i drept destul de nashpa.
Un om supracalificat are pretentii financiare mult prea mari, iar angajatorul nu este dispus sa plateasca prea mult. De aici rezulta ca acel candidat nu este potrivit pentru ceea ce cauta angajatorul, dar cu siguranta ar fi facut fata postului respectiv.
de pe wikipedia
@XaeL: am citit si eu. misto presupunerea ca iti poti gasi in 3 luni de muncă pe foamea asta.
Sa stii ca am intalnit oameni (geniali in domeniile lor) care stateau din interviu in interviu, toti zicandu-le pe fata ca n-au bani sa-i tina in firma…
am fost la un interviu la care am primit aceasta concluzie in final – le-am si motivat, din punctul meu de vedere, de ce nu ar fi trebuit sa isi faca griji.
imi aduc aminte ca a fost foarte frustrant – mai ales ca salariul era de 3 ori suma medie care se platea pentru acel post in alte firme. am aflat dupa doua saptamani ca sefa de proiect s-a opus vehement si a folosit toate argumentele posibile pentru ca „supracalificata” sa nu fie angajata, ca subaltern, din frica de a nu-i lua peste putin timp jobul. (pentru care as fi fost perfect calificata).
asa ca da, aceleasi intrebari retorice mi le-am pus si eu. poate intrebi un manager ceva…
Inteleg chestia cu supracalificarea in cazul ITului, de exemplu, unde oamenii inca pot pleca de la job cu usurinta. Dar pe posturile unde oricum fluctuatia e mare, de ce sa nu incerci? Niciodata nu stii peste cine poti da, criza o sa treaca si ea mai devreme sau mai tarziu, poate ca omul ala care merita mai mult chiar va obtine mai mult de la tine. Sau poate ca iti vei da seama ca face treaba mai buna decat cel caruia actualmente ii dai mai mult, si o sa iti dea de gandit, poate reorganizezi cate ceva…
”Pentru a forma un membru imaculat al unei turme de oi,trebuie să fii, înainte de toate oaie” A. Einstein
Asa-i si cu oile din firme
zoso, am avut 3 oferte din 5 interviuri in o saptamana de la interviuri, apropo de „praful asta”. Pe haiti autsorsing, da’ totusi :).
Ma rog, MYSTYK de pe cg e somer de un an, dar ala e chiar mai prost decat mine.
@adrian: ala vrea doar job de trantor.
@happy: Mersi de raspuns!
@Iulia: Teoria e frumoasa, dar practica ne omoara!
cred ca se omite ceva: e vorba de aceasta perioada de criza, in care situatie sta putin altfel. cum zicea si zoso, de unde alt job in 3 luni? eu am cautat un an. de la inceputul crizei, de fapt, pana acum 4 luni.
in aceasta perioada, cred ca trebuie regandite anumite conceptii de HR, bune, in restul timpului. si, cu atat mai mult cu cat e criza, chiar e posibil ca un angajat supracalificat sa fie o mina de aur pentru un angajator, prin plusul de experienta pe care il are, chiar si din alte domenii.
Cauta Marius om de PR pentru Claudia?
să angajezi o persoană supracalificată este o dată o alegere neinsipirată din banalul motiv expus în mod repetat mai sus (plafonare şi demotivare înainte de termen), dar mai ales este unfair faţă de persoanele care ar fi numai potrivite pentru acel post…
Nu te supara, ce legatura are Claudia cu postul:-?
@ Isabel, @ Stefan, @ restul cu aceeasi intrebare:
Zoso a raspuns ca poza nu are legatura cu textul. Scremeti-va si cititi alea 40 de comentarii ca sa nu picati ca fraierii in mijlocul discutiei, cand „problema” a fost rezolvata de ceva timp.
E vorba de salariu aici. Omul acela va cere o suma conforma cu pregatirea si experienta sa, nu in functie de postul la care a aplicat. Si atunci…e mai bine sa nu se piarda vremea cu el la interviu.
Din fericire, n-am avut niciodata ‘bafta’ sa fiu respins ca supracalificat. Am patit-o de partea cealalta a baricadei … Problema cu candidatii de felul asta e ca ei vin pe post, lucreaza, dar iti pleaca dupa 2-3 luni cand gasesc un alt post mai bun. Si atunci tot tu ramai cu buza umflata pentru mai pierzi iar cateva luni sa-l gasesti pe Mr/Mrs Perfect-Candidate.
@Dan: Hai pe bune… crezi ca pentru postul de lucrator comercial in magazinul X o sa cer acelasi salar ca si agent de vanzari? Esti prost informat!
@miticosul: De aia m-au refuzat, acum aproape un an, ca sunt supracalificat pentru ca as fi plecat dupa 2-3 luni…
@Radu-Mihai – ajuta-ma sa inteleg, si poate ma scot si eu mai bine in jobul meu: acum 2-3 ani, hit-ratio la supra-calificati a fost de 100%. Adica, din 3 dintr-astia supra-calificati, toti 3 au plecat dupa 3-4 luni (in medie). Spune-mi te rog cum pot explica eu managerului meu de ce am rata asta asa de mare de schimbare de personal si cum i-as putea detecta eu pe cei care chiar au de gand sa stea 1-2 ani la slujba actuala.
Si mai tine minte ca daca iti pun in fata un contract cu perioada minima (din cate stiu, e chiar ilegal) – ma injuri de tot neamul ca te leg de glie.
Deci!?
@miticosul: Depinde de care e domeniul in care activezi. In plus de asta, pe criza asta nu cred ca foarte multi ar pleca asa de repede. Ia incearca sa le pui in fata un contract cu perioada minima care sa aibe conditii de bun simt pentru ambele parti. Iti garantez ca vei avea o surpriza.
@Radu-Mihai – probabil ca criza ti-a mai schimbat un pic din optica. Nu mi-ai raspuns la intrebare. Nu uita ca inainte de a accepta job-ul stiau foarte bine despre ce este vorba (salariu, conditii, program de munca, etc), iar la motivele plecarii au pus pe ultimul loc salariul. Deci? Ce-ai face tu daca ai fi in locul meu (cu buget fix, sefi care sufla in ceafa si cer rezultate, etc)?
Sau, sa zic altfel: te duci in targ, si cumperi o pereche de Gumari ultimul racnet. Dai pe ei ceva echivalent cu un salariu minim pe economie. Dupa 2-3 luni, ti se rup. Mai cumperi o pereche identica crezand ca a fost o intamplare. Se intampla la fel. Ai mai cumpara-o si pe a 3-a??
@miticosul: Sa-ti spun un secret, nu criza mi-a schimbat optica; tot timpul mi-am facut treaba indiferent de cum am fost platit. Optica mea e ca atata vreme cat companiei la care lucrez ii e bine la fel imi va fi si mie. La un moment dat, pe vremea cand mergeam acasa cu 1500-2000 de lei s-a intamplat o nenorocire si firma a trebuit s-o ia de la 0; am acceptat salar de 7-800 si chiar mai putin in lunile proaste, ba chiar am lucrat vreo 2-3 luni fara a fi platit pentru ca stiam ca daca firma se va pune pe picioare imi va fi bine. Din pacate, n-a fost sa fie, dar macar banii promisi mi-au fost platiti si mi s-a spus ca daca vreau pot sa plec, n-am facut-o numai dupa inca 2 luni mult mai grele. L-am inteles pe seful de atunci si dupa ce am plecat am mai asteptat dupa banii mei inca vreo 6 luni. Nu vreau sa ma laud, dar cati ar fi facut la fel? Nu vreau statuie pentru asta, dar asta s-a intamplat si datorita faptului ca stiam tot ce misca in firma respectiva si cunosteam situatia ei. Mie, banii nu-mi schimba optica asa ca niciodata n-ai sa ma vezi cu haine si obiecte foarte scumpe… sunt lucruri mai importante in viata decat banii. Problema e alta, de 1 an jumate stau pe tusa si deja mi s-a acrit… „drojdia” s-a subtiat enorm. Nu pot sa-ti spun cum gandesc altii, dar asta e gandirea mea. Si nu, nu vreau statuie.
Hai sa incerc sa-ti raspund si la intrebare… Nu poti si nici nu ai cum sa-i explici managerului tau ca o sa gasesti unul bun, dar poti incerca sa-mi faci o oferta si in functie de domeniu si alte cateva lucruri poate te faci cu un angajat. Cine stioe de unde sare iepurele?!
Pai patronii nu vor pe nimeni mai bun ca ei.. Sa nu aiba de dat salariu mare.. Nu ca ei ar fi buni..
@alin maramu – aici n-ai nimerit-o. Un patron n-are cum sa fie ‘cel mai bun’ in toate – contabilitate, zidarie, IT, HR, curatenie.
pai io ce-am zis? nu e, dar nu vrea sa angajeze pe nimeni care chiar e, ca ii tremura scaunu. el vrea numa sclavi