(sursa)
L-am citit. Ce pot face pe tema asta? Bancile nu dau contractul acasa, sa il citesc, d-apai sa discute schimbarea unor clauze. Asta e negocierea lor: clauzele nu se negociaza. Nu noi avem nevoie de bani, ci voi. Va convine asa sau puteti merge vizavi.
E o tactică buna de negociere.
Mda, de obicei ti se da contractul numai in momentul in care semnezi, nu inainte ca sa-l studiezi… Chiar daca-l citesti, in general ai deja un angajament pentru care iei banii imprumut, nu mai intai iei banii si apoi iti cauti casa sau mai stiu eu ce… Astfel incat chiar daca l-ai citit SI INTELES, tot nu prea mai ai de ales, deja esti in rahat, acum trebuie sa inoti.
la kilometrul de cotract foarte putini stau sa citeasca contractul
Cred ca e necesara o autoritate care sa apere interesul clientului in fata bancilor. Altfel abuzurile din partea lor vor continua la infinit avantajate de legile care le favorizeaza.
In Franta, de exemplu, nu exista comision de rambursare anticipata, ceea ce e normal pana la urma. O persoana care a luat un imprumut va putea scapa mai repede de povara unui credit.
Chiar daca citesti, si-ti dai seama ca nu prea ai variante de a scapa inainte de termen, nu poti face nimic in ceea ce priveste schimbarea unor clauze. Cititul e sa constientizezi la ce te bagi si atat. Varianta, gasit chichite si dat in judecata e atat de anevoioasa… Contractul este mai mult ACCEPTUL, acoordul tau SEMNAT in DA. Daca alegi varianta NU, nu beneficiezi de servicii, imprumut, utilitati, etc
interesant:D
cum citesti partial un contract?
@myosotis si altii : un contract pentru un imprumut are maxim 10 pagini si minim vreo 4. Stiu ca e scris mai mic si mai inghesuit dar nu stiu voua dar mie nu imi ia mai mult de 20-30 minute sa il citesc si sa il si inteleg. Singurul credit la care nu ai ce face decat sa semnezi e asta unde ti-ai gasit o locuinta intai bla bla bla (dar ma gandesc ca din moment ce faci un credit asa de mare tu ca si contractant de credit ai o minima idee despre conditiile si ceea ce implica un asemenea imprumut chiar inainte sa calci pragul bancii)
@surprize kinder : Si nu poti tu frumos sa il citesti inainte sa il semnezi??? sau sta consiliera aia blonda( in decolteul careia multi se uita) cu pistolul la tampla ta si te ameninta ca daca nu semnezi iti taie mana cu care tii pixu’ ca sa nu mai semnezi niciodata eventual la alta banca …..
Parerea mea e ca ficare omusor care vrea credit e sa se informeze dinainte de conditiile si de comisoane si alte prostii… In contract o sa scrie exact acele lucruri numai ca pe un limbaj care ameteste pe multi cand citesc…
Contractul este un acord pe care fiecare se angajeaza sa il respecte (doar ca banca isi lasa si portite de scapare), daca nu convine cuiva sa se duca la alta banca si sa aleaga raul cel mai mic pentru el
Normal ca le-am citit. Insa daca ajungi sa faci un imprumut, deja nu prea mai ai de ales.
Ce ma enerveaza e ca Isarescu face pe prostul. Stie foarte bine ca bancile nu negociaza insa el apare la tv si spune ca a negociat contractul de imprumut de la o banca. No shit ! Asta a fost acum ceva mai multa vreme.
Bancile sunt jegoase ca nu iti dau acasa si contractele de credit, dupa cum ziceti voi. Eu mi-am facut cont curent la o banca si cand mi-a dat ala vraful de hartzoage la semnat (inclusiv nu stiu ce acceptare de la BNR cum ca nu il voi finanta pe bin Laden), i-am spus baiatului de la ghiseu ca ori le iau acasa sa le citesc in liniste, ori ma duc la alta banca. Mi le-a dat acasa, fara nici o problema si mi-a spus ca daca sunt de acord cu ce scrie acolo, sa le aduc semnate cand vin dupa card (5 zile mai tarziu). Si da, e important de citit orice contract, mai ales cu furnizorii de servicii (am luat deja o teapa si de atunci citesc orice rahat, oricat ar dura).
Julius le zice bine. NU poti sa iti negociezi nici salariul. Din cate stiu, totusi, bancile sunt obligate sa iti puna la dispozitie, la cerere, un contract inaintea semnarii acestuia, pentru a fi studiat.
Contract de adeziune, vrei bine, nu vrei te asteptam dupa ce te pregatesti psihic sa accepti.
ZOSO, fa public asta (intr-un articol):
Din dorinţa de a se adapta cerinţelor clienţilor fideli ai călătoriei cu metroul, şi care utilizează sau nu şi bicicleta în deplasările cu metroul, Administraţia Metrorex lansează o dezbatere publică …
…pentru a determina părerea călătorilor pentru două idei:
Daca este considerată utilă amplasarea în zona staţiilor de metrou a unor suporturi pentru parcarea bicicletelor pe durata utilizării metroului şi care sunt aceste staţii în opinia utilizatorilor.
Dacă există utilizatori ai metroului care în zilele de sfârşit de săptămână doresc să poată transporta bicicleta în interiorul trenurilor de metrou pentru a se deplasa spre diverse locuri de agreement.
Publicul călător este rugat să-şi exprime punctul de vedere pe adresa contact@metrorex.ro în perioada 15 martie-15 aprilie 2010.
Rezultatele vor fi făcute publice în jurul datei de 1 mai 2010.
thanks!
E imens de mult de citit, timp destul de putin, iar nevoia de bani e mare; arunci eventual un un ochi peste, in ansamblu..
Tu ai negocia conditii cand ai da bani imprumut?
Sa zicem ca prin extrem da, stii ca si bancile negociaza cu acei clienti „mari” nu? La cerere si un client normal poate cere scoatea/adaugarea/modificarea clauzelor si banca poate refuza sau aproba, stiai nu? – ps daca nu ai facut o nu inseamna ca nu se poate……
Si, ultima, daca vrei sa iei un credit contractul ala de imprumut ti se da la semnat, atunci faci bine si il citesti, eventual vii cu lectia facuta de aks (mai deschizi un net si cauti detalii de banca/credite/clauze, mai intrebi cativa zoso isti prieteni…etc)…daca in final nu ti convine ceva ori nu l semnezi ori ceri modificare…pare simplu
Oricum – e democratie – aia care ti place tie, ceea ce mi da mie Gigel SRL dreptu sa fac contractu de furnizare credit, servicii, cacat cum vrea pla mea… daca nu ti convine nu semnezi, daca mie nu mi place fata ta si nu vreau sa ti dau servicii iarasi nu ti dau .
Viva la revolution!
@Gabriel Mirea nu pot fi de acord cu exemplul dat de tine (banca vs. magazin de retail) dintr-un motiv extrem de simplu: sumele de bani despre care discutam in cele doua cazuri nu sunt comparabile.
Legea cererii si ofertei are, daca vrei, o pondere direct proportionala cu suma de negociat: evident ca magazinul nu va avea niciun interes sa negocieze cu clientul pretul afisat de 4 lei pt kg de rosii (situatie in care clientul nu are decat sa mearga in alt magazin pt un pret mai bun), insa in cazul unui imprumut de cateva zeci de mii de euro (sa zicem), daca ai argumentele necesare, nu vad cine ti-ar interzice sa negociezi. Un angajat al unei banci care refuza din principiu negocierea nu este, dupa parerea mea, un bun profesionist, cum nu este un bun profesionist nici daca accepta discutii / negocieri doar daca solicitantul imprumutului are un „chip mai valoros”.
Este la fel de adevarat, insa, si ca foarte multi solicitanti de credite nici macar nu incearca sa citeasca contractele, din ignoranta, graba etc. sau din motive de-a dreptul jenante – multi sunt intimidati de atitudinea superioara afisata de unii consultanti de credit (parte, evident, a arsenalului de vanzator) si se straduiesc sa scurteze pe pielea lor timpul alocat formalitatilor, pentru a nu-l mai deranja pe „domnul de la banca”.
Una peste alta, cred ca o mai buna informare a clientilor asupra drepturilor lor (ceea ce, de fapt, se intampla in orice tara civilizata) ar demonstra o atitudine mai fair play din partea bancilor si ar duce cel putin la o imagine mai buna a lor in ochii clientilor – am zis „fair play”, ca sa nu folosesc de prea multe ori termenul „profesionist”
Cred ca raspunsul ar fi „L-ai citit deci poti spune da sau nu. Accept sa nu accept.”
Comentariile de mai sus sunt exagerate intr-o directie tipica hei-rup. S-a creat mitul cum ca bancile nu negociaza contractele. Din experienta proprie stiu ca nu este asa:
1. a) Parintii mei au negociat, in urma vinderii unei proprietati, dobanda si perioada pentru depozit. Discutia s-a purtat foarte civilizat, dupa modelul: „am suma x de bani, vreau sa o depun la dvs pe o perioada de y luni dar cu o dobanda mai mare decat pretul de lista”. Managerul filialei respective s-a alaturat discutiei si impreuna au negociat si semnat o dobanda cu 0.75 procente mai mare decat pretul de la „promotie”. Banca nu era din „top 3” sa spunem, dar avea pretul de lista cel mai mare. Probabil voiau sa atraga capital, nu neg asta. Ideea era ca se poate negocia.
b) La aproximativ un an si jumatate de la colaborarea cu o banca (top 3), am fost invitat impreuna cu asociatul meu sa discutam posibilitatea deschiderii unei linii de credit. In urma analizei balantei fiscale si dupa prezentarea contractelor in derulare si a previziunilor pe 2 ani, am obtinut o dobanda mult mai avantajoasa decat pretul „de lista”. In cele din urma nu am apelat la linia respectiva de credit, insa oferta era deja facuta, cu acceptul managerului de filiala. Daca am fi vrut, s-ar fi concretizat.
2) Cu ce este deosebita o banca de Carrefour de exemplu? Din tonul articolului (si al comentariilor) se intelege ca banca ar trebui sa fie deschisa la negociere cu orice client. Care este atunci diferenta intre o banca si un magazin de retail? Iti permiti la magazin sa te duci la vanzatoare sa ii bati obrazul ca merele sunt cu 0.2 lei mai scumpe ca in piata? Nu. Este alegerea ta daca vrei sau nu sa cumperi. Magazinul alaturat poate avea o oferta mai buna, sau nu. Alegerea este oricum a ta.
Analog, daca esti un importator / exportator / buticar foarte extins, sunt sigur ca poti ajunge la negocieri chiar si cu lanturile mare de retail… Dar trebuie sa ai cu ce sa negociezi.
Ca o concluzie, as intari ce ai spus tu, dar cu alt sens. Nu este o tactica de negociere, este un mare „bargaining chip” pe care bancile il au. Daca tu ai un „chip” mai valoros, fii sigur ca vor fi deschisi la colaborare.
Nimic nu se negociaza in tara asta, nici macar contractul de munca – aici poti cel mult sa-ti negociezi salariul (asta la inceput, daca pui botul la „mai vedem pe parcurs” eu nici nu te-as mai angaja fiindca inseamna ca esti prost de mori). Eu am incercat de cateva ori sa-mi negociez conditiile si raporturile de munca si ghici cine n-a mai fost sunat niciodata? Exact, baiatul ala caruia i s-a spus „neaparat trebuie sa vii la noi”.
@julius: inseamna ca „neaparat” ala era relativ. eu am reusit o data in 2005 sa mi le negociez. ma rog, una singura, „vin la ce ora vreau, plec la ce ora vreau”.
Nu e vorba doar de contracte cu bancile (de creditare/debitare, s.a.).
Pentru niciun serviciu nu se poate contractul, aia de-ti baga net, cablu tv, etc. toti au conditiile lor si nu se poate modifica nicio clauza oricat ai incerca sa negociezi (chiar sa le spui ca esti dispus sa platesti mai mult).
La intrebarea „de ce” raspunsul e chiar cel din post: daca nu-ti convine du-te vizavi.
De ce totusi acest raspuns nu scoate de pe piata respectiva firma (nu vorbesc de banci – ele sunt mai „speciale”)? Pentru ca nu ai de ales. RDS are zona asta, UPC are zona asta, fiecare cu zona lui si maxim 2 firme se suprapun pe o zona. Gama din care se poate alege e deci mult prea redusa.
Am reusit si eu, de pilda, sa obtin „nu vin deloc, va trimit pe mail”, dar n-a fost nici o negociere, pur si simplu asa vroiau si ei din capul locului. Dar acolo unde compania are o „politica”, poti sa stai si-n cap.
Cel mai haios a fost cand ma chemasera unii care vroiau sa ma scoata in curte sa fumez si mai aveau si tot soiul de reguli din asta corporatiste; la un moment dat m-am enervat si le-am zis: „Ba, voi nici pe Hemingway nu l-ati angaja!”. Da’ tipul a fost genial: „Asta asa e. Noi nu angajam tipi cu tendinte suicidale”.
poti sa citesti contractele, dar de cele mai multe ori optiunea e sa semnezi la concurenta daca nu-ti convine, nu prea schimba nimeni contractele care vin de mai sus ca asa vrei tu. pun pariu ca in multe locuri ti se spune din capul locului ca „nu se poate”.
Din cate stiu, sunt cativa care au avut tupeu si au dat bancile in judecata, si chiar au castigat pe motiv de clauze abuzive.
Punctul doi, exista legislatie la nivel european care se ocupa exact de astfel de situatii, care duce la anularea acordurilor facute in situatii in care una din parti are putere prea mare de negociere. Ca de exemplu in cazul Blizzard si licentele lor de utilizare pentru WoW, sau Microsoft si software-ul lor.
Hmm, mi se pare ca s’a schimbat un pic legislatia. La o banca (nu spui care, aia care’si face reclama cu un balerin supraponderal cu bagheta) pana si contractul de internet banking mi s’a dat acasa pt. a fi studiat (o saptamana sau o luna.. chiar nu mai stiu exact
) exact pt. a nu mai fi acuzati de chestia asta. Acum nu mai stiu daca a zis tipa de’acolo ca asta’i legea sau politica bancii 
de ce nu citeste lumea contractul:
1) de lene: un coleg mi-a povestit cum cei de la banca i-au dat desfasuratorul si l-au informat ca dupa un an, dobanda va creste cu 2%. evident, omului i-a fost lene sa dea paginile si sa vada cu cat ii va creste rata. din anul urmator rata a devenit cu 25% mai mare.
2) din prostie: cei mai multi facem imprumuturi pt case, nu pentru rinichi; deci daca banca nu iti da contractul acasa, nu semnezi si iti cumperi casa cand iti va da.
Pe langa lene si prostie, se mai adauga si zgarcenia: de ce sa platesc un om care intelege ce scrie in contractul ala si care imi poate spune care din cele 5 contracte aduse de mine e cel mai bun ? pana la urma, eu imprumut macar 50-60 de mii de euro, voi inapoia in 30 de ani vreo 150-180 de mii, de unde sa ii mai dau si lui 300-500 de euro, nu ?
Zoso, ce facem cu jugul pe combustibil? Iar l-au scumpit… la fel si saptamana trecuta si acum 2 saptamani… Daca de tigari ne lasam, cu dreaq facem cu benzina si motorina, mai ales cand nu ai de ales si trebuie sa mergem cu masina? Trecem pe biciclete? Dar cand e frig, ploua sau cand e arsita si iti dai duhul si transpiri ca un porc pana la destinatie? Nu putem face nimic sa convindem putinii oameni competenti care au ramas in tara asta sa ia atitudine? Scuze ca iti poluez blogul, dar la tine m-am gandit cand am vazut stirea si realitatea de la pompa…
@BobbyR0: defineşte „trebuie”. iti pute sa mergi cu autobuzul? sau sa iei un coleg cu tine?
am scris de 2 ori un comentariu, dar se pare ca l-ai sters. de ce ?!
Ce subiect sensibil pentru mine…
De la banca nu mi-au dat contractul de imprumut sa-l citesc acasa, iar dupa ce l-am semnat si s-a intors aprobat, pentru exemplarul meu mi-au cerut 1 euro/pagina. Am facut reclamatie la OjPC si nici pana azi n-am primit raspus.
P.S. Achizitionez pistol Smith & Wesson si Cagula + caut baieti seriosi cu bate de baseball care au patit la fel ca mine.
de ce mă rog să-ţi dea contractele acasă? aşa e viaţa. ce propuneri aveţi?
Nu imi „pute”, defapt nu folosesc masina zi de zi, un plin imi ajunge cam o luna, sa spun, dar sunt cazuri in care esti nevoit sa mergi cu masina aka ai de carat niste chestii, de facut cumparaturi, mergi sau te intorci de la tara, iei pe cineva (o ruda) de la aeroport cu multe bagaje, ai un parinte/ruda bolnav si nu se mai poate duce cu transportul in comun la serviciu dar totusi nu poate renunta la el!
Sunt multe instante in care ai nevoie de masina, nu includ aici arsul aiurea prin oras de plictiseala sau ca iti e lene sa mergi perpedes sa iti iei paine. Stiu la ce te referi si iti stiu si punctul de vedere, dar problema era de ce ne calca in picioare baietii destepti iar noi nu suntem in stare sa ne aparam!
Pana la urma e vorba de a-ti spune oful, ca nu mai poti renunta la unele chestii…
Mersi ca m-ai ascultat, ma duc sa ma pregatesc pentru seara Mafia!