Odată cu înaintarea în vârstă, începem să uităm. Nu la modul că uiţi la ce adresă stai, dar remarci că devine din ce în ce mai dificil să memorezi ceva, detalii memorate în trecut devin din ce în ce mai clare, lapsusurile se înteţesc, iar tu stai, priveşti şi nu ştii ce se întâmplă cu tine.
Dacă creierul ar fi o unitate de calculator, i-am băga încă un slot de memorie şi am rezolva problema lapsusurilor, găurilor de memorie, uitării numelor sau persoanelor.
Din păcate, sau din fericire, creierul este mult mai complex decât orice maşină creată de mâna umană, deci procedura de îmbunătăţire e mult mai dificilă decât la un computer.
Mintea poate fi asemănată cu un muşchi uman. Pentru că, exact ca şi un muşchi, se întreţine prin exerciţii zilnice, mentale şi fizice, alimentaţie sănătoasă şi în general orice obicei sănătos este bun pentru dezvoltarea mentală.
Da, e adevărat, începând cu 21 de ani creierul pierde zilnic câte 160 000 de neuroni, adică 70 de milioane, numai că în creier sunt circa 100 000 000 000, adică o sută de miliarde de neuroni, plus circa 1 000 000 000 000 000 de celule suport, adică un trilion. Deci sunt suficiente, chiar dacă mor o grămadă. Aşa că acesta nu este un motiv de îngrijorare.
Ce ar trebui să faci pentru a-ţi imbunătăţi memoria?
Întâi convinge-te tu însuţi că ai o memorie bună pe care o poţi reactiva. Mult prea mulţi oameni, când ajung în acest punct al vieţii, se resemnează şi conchid filozofic că asta e, oricum toţi îmbătrânim. Nu, nu e normal să uiţi numele şi nu, nu eşti tu ăsta. Prin muncă şi exerciţiu poţi ajunge să reţii uşor tot ce îţi propui.
Fă excerciţii mentale. Poate părea cel puţin ciudat, dar nu e. Un reubus pe zi, un sudoku, un joc mental, scrabble, orice necesită memorări uşoare, asocieri şi alte acţiuni care solicită creierul sunt un antrenament bun. Desigur, poţi face lucruri care sunt mult mai utile, de exemplu poţi încerca să înveţi o limbă străină, să nu te limitezi doar la engleză, presupunând că ştii engleza.
Acordă atenţie mărită lucrurilor. Nu poţi învăţa/memora ceva dacă nu l-ai văzut niciodată. Şi nu poţi să vezi dacă nu eşti atent. Sunt necesare aproximativ 8 secunde pentru ca hipotalamusul să înmagazineze în memoria de lungă durată o informaţie. Aşa că, dacă doreşti să memorezi ceva, multitaskingul nu este soluţia. Concentrează-te pe ceea ce e important.
Potriveşte-ţi nevoia de memorare cu stilul propriu de a învăţa. Eu de exemplu nu pot să memorez nimic dacă nu citesc cu voce tare. Deformaţie din copilărie, cred, dar degeaba citesc ceva ce vreau să memorez, că e ca şi cum aş introduce ulei în apă. Alunecă pe lângă mine fără nici o jenă. Sunt sigur că şi tu ai un obicei specific de învăţare. Unii pot învăţa doar în linişte, cu picioarele într-un lighean de apă cu sare. Nu e nimic jenant, fiecare creier funcţionează în funcţie de experienţele noastre din trecut. Dacă în facultate asta a funcţionat, în mod sigur nu e cazul să te reeduci.
Implică-ti cât mai multe simţuri posibile în activitatea de memorare. Dacă întâlneşti o persoană străină şi faci cunoştinţă cu ea, încearcă, pe lângă memorarea feţei, să simţi şi alte caracteristici ale ei. Cum e strângerea de mână, slabă sau puternică, are palmele umede, dacă e veselă sau nu. Multe din aceste amănunte ajută involuntar creierul să îl fixeze în memorie, iar la proxima întâlnire vei realiza că, fără să vrei, ştii totul despre persoana respectivă.
Ordonează informaţia. Învaţă să notezi ceea ce ţi se spune. Ulterior organizează informaţia într-o agendă. Sau foloseste programe de desktop care te ajută să tii minte.Pastreaza o agenda a taskurilor zilnice.
Pe lângă aceste sfaturi, există tehnici mnemonice care pot uşura memorarea a diverse lucruri.
Imagini. Asociază nume, locuri, persoane, cu imagini. Eu am reuşit să ţin minte numele unei maşini, Ford Galaxy, de-abia după ce am m-am gândit să îl asociez cu imaginea Căii Lactee. Până atunci reţineam doar Excalibur.
Propoziţii în care prima literă a fiecătui cuvânt reprezintă iniţiala a ceea ce doreşti să ţii minte. Bănuiesc că mulţi dintre voi ţin minte acea propoziţie din oracolele din şcoală: Luminile Oraşului Veghează Etern. LOVE. Jocuri de copilărie, ce îşi făceau treaba de a ne dezvolta capacitatea de memorare.
Acronime. Iniţiale care formează la rândul lor cuvinte pronunţabile, uşurând memorarea. Pentru mine de exemplu a funcţionat extrem de bine această variantă, pentru că aşa am învăţat lista popoarelor migratoare, pe care o ţin minte şi astăzi. GoHuGeA SlaBuLongU PeCuTăTu. Adică Goţii, Hunii, Gepizii,Avarii, Slavii, Bulgarii, Longobarzii, Pecinegii, Cumanii, Tătarii şi Turcii.
Împarte informaţia în mai multe bucăţi, uşor de memorat. Exact aşa cum faci când memorezi un număr de telefon. Nu memorezi un şir de 10 numere, pentru că ar fi teribil de greu, ci memorezi şiruri de câte 2-3 sau 4. La mine funcţionează memorarea în grupe de câte 3, cu prima grupă, a codului de operator, formată din 4. Dacă îmi spui numărul de telefon în serii de 2, nici măcar nu pot să îl scriu, dar să îl memorez.
Ultima metodă ce îmi vine în minte este metoda locaţiei. Ea constă în asocierea a ceea ce vrei să memorezi cu locuri pe care le ştii foarte bine, cum ar fi casa în care locuieşti sau drumul către servici sau casa părinţilor. În felul ăsta poţi să îţi aminteşti o listă de cumpărături, asociind spuma de ras cu un desen pe oglinda din baie, fructele cu un tablou din casă şi aşa pentru orice.
Există si suplimente nutritive care pot fi luate pentru îmbunătăţirea memoriei?
Desigur.
Vitaminele de tip B, în special B6, B12 şi acidul folic, care protejează neuronii şi produc globule roşii, care sunt responsabile de oxigenarea corpului şi al creierului. Unde pot fi găsite, înafară de farmacii? Spanac, brocolli, asparagus, căpşuni, pepene, fasole neagră, portocale, soia.
Antioxidanţi ca Vitamina C şi E şi betacarotenul, ajută împotriva radicalilor liberi, ce sunt responsabili de îmbătrânirea corpului. Surse: căpşuni, cartofi dulci, roşii, spanac, brocolli, ceai verde, nuci şi seminţe, portocale, ficat.
Acizii graşi Omega-3 sunt cei asociaţi cu procesele cognitive din creier. Sunt grăsimile bune, pozitive pentru corp, care pot fi găsite în mod normal în peşte şi alune.
Evident, o memorie sănătoasă nu poate sălăşlui decât într-o minte sănătoasă şi într-un corp sănătos!
sursa foto
Sfaturi utile, nu spun ca nu, dar cum l-ar ajuta pe unul cazut in cap? care nu mai stie nici sa citeasca?
„Da, e adevărat, începând cu 21 de ani creierul pierde zilnic câte 160 000 de neuroni, adică 70 de milioane, numai că în creier sunt circa 100 000 000 000, adică o sută de miliarde de neuroni, plus circa 1 000 000 000 000 000 de celule suport, adică un trilion. Deci sunt suficiente, chiar dacă mor o grămadă.”
Chestia asa demoleaza mitul efectelor negative produse de THC. Gresesc?
Marinare, sfaturile erau pentru cei care vor să-şi îmbunătăţească memoria, nu pentru cei care nu au cum să o folosească din cauză de cutie craniană goală.