Prostiile lui Cristici: Mark Felton Productions

Ghicitoare cu două clădiri: Reichstagul din Berlin, Memorial Hall în Philadelphia.
Arhitectura uneia dintre aceste două clădiri a fost inspirată de a doua clădire. Care pe care a inspirat? Care a fost prima?

Am aflat de această asemănare urmărind canalul lui Mark Felton (apoi căutând mai multe informații).
Dacă nu ieși interesat de istoria celui de-Al doilea război mondial, numele Mark Felton nu îți va spune nimic. Dar dacă ești interesat de istoria celui de-Al doilea război mondial și nu ai auzit încă de Mark Felton, pot pune că ai pierdut ceva.
Dar nu e târziu să afli azi de el.
Mark e mai mult decât un istoric. Mark este, cum scriu multe din comentariile de pe youtube, este ceea ce nu (mai) au canalele de tip History sau Discovery: un pasionat. Un pasionat al istoriei celui de-Al doilea război mondial… Altfel nu îmi explic această muncă enormă (!) prin arhive pentru… pentru ce? Ajung 1.23M subscribers să te motiveze în acest fel, să depășești ca nivel de informație canale cu acoperire mondială?

Am aflat, cu tristețe aproape, că Reichstag este inspirat după arhitectură americană. Credeam că „țăranii” ăia măcar aici să nu inspire europenii, la arhitectură. La arhitectură și cultură. :)

Că tot suntem la ororile războiului, câteva cărți poștale cu „Florence of the Elbe”, Dresda. Înainte de bombardament – unul dintre cele mai odioase bombardamente din Al doilea razboi mondial. Nejustificat, inutil, stupid. Acum arată ca… ca orice oraș reconstruit de ruși (pe tema asta am să revin)

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

39 comentarii

  1. În episodul următor o sa afli de unde provin cuvântul „arian”, zvastica… :D

    00
  2. NOU
    #2

    https://m.youtube.com/watch?v=CETIdLkJM4k
    Cam așa arăta orașul în care locuiesc in 1931. Mi se pare aproape ireal sa vad un oras care nu e dominat de masini, dubite, camioane ,etc. Ii da un aspect foarte aerisit.
    Desi nu a fost afectat de bombardamente in aceeasi masura ca Berlin, Dresden, Köln, etc. Tot sunt zone in care arhitectura Gründerzeit tipica Leipzigului a fost inlocuita de mizerii comuniste sau, mai nou de cladiri koderne absolut banale.

    00
  3. Felicitari!

    00
  4. Este un tip Maslow care a descris nevoile umane și le-a împărțit în categorii, conceptul fiind cunoscut sub numele de piramida lui Maslow.
    Esența lucrării lui este că oamenii au niste nevoi pe care doresc sa și le satisfacă, in primul rand cele care țin de apa, hrana, adăpost/locuinta apoi cele de securitate și așa mai departe, pe măsură ce nevoile de la baza piramidei sunt acoperite tot trecem mai departe, spre vârf fiind nevoile de recunoaștere, validare socială, autorealizare etc.

    Problema in Romania este că, in general, există o nesiguranță perpetua, pornind de la locurile de munca, preturile apartamentelor, legi care se aplica în diferite domenii etc., astfel că o mare parte din noi nu trecem spre ultimul nivel al piramidei cu autorealizarea și restul, ne oprim la primele nivele cu nevoi de baza, securitate, care înseamnă inclusiv siguranța locului de muncă.
    De aceea nu prea avem cum sa înțelegem oamenii care fac ce face tipul din articol, adică muncește pur și simplu că o pasiune și pentru ca munca lui să fie apreciata, fara a câștiga foarte mult din asta.

    00
    • Prostia multora care nu reusesc sa treaca de primele nivele e ca se concentreaza mult pe imagine. Pentru marea majoritate a oamenilor a reusi in viata = masina scumpa, casa cu multe camere si haine de firma. Cei care s-a catarat sus pe piramida lu Maslov au toate astea dar scopul lor nu a fost obtinerea lor ci un efect secundar, au gandit dincolo de a te afisa cu bogatii. Majoritatea de care vorbesc odata ce au casa cea mai frumoasa si masina cea mai scumpa nu urca nivelele piramidei si se dezvolta pe orizontala si isi mai iau o casa si inca o masina si tot asa.

      00
  5. Unul din canalele pe care le urmaresc. Pentru soarecii de bibilioteca (myself included) recomand si War Stories with Mark Felton.

    00
  6. Fie te lasi de scris, fie faci un curs, ceva…Cred ca si la clasa a 8-a gasesti constructii literare mai bine facute. Write for the reader, not for yourself.

    00
    • Fa o analiza pe text, cum stii tu mai bine. Ia, explica tu cum trebuia, ca pare ca stii.

    • Haha, scuze, retrag ce-am zis. Da-i inainte, e f bine. Vorbea invidia…

      00
    • „retrag ce-am zis”. Dar nu retrage, explica! Poate invat ceva. Ia cele (mai putin de) 20 de fraze si explica cum trebuiau scrise „for the reader, not for yourself.”
      Cum le-ai fi scris tu?

    • User feedback e una, sa iti spun eu cum se face, e alta. De aia am spus de curs, te invata profesionistii, nu consumatorul. Eu ti am dat feedback ca si cititor, felul in care scrii sa zicem doar ca poate fi imbunatatit f mult. Dar daca te oparesti si devii agresiv, nu e ca si cum imi pasa mie personal. Go for it

      00
    • Eu credeam ca esti chiar un critic literar, care poate „face analiza” pe un text cu 18 fraze, 4 clipuri si 8 poze.
      Zici, totusi, ca nu esti cineva care poate spune exact care e buba la aceste 249 de cuvinte scrise intr-o duminica dimineata? (scopul fiind prezentarea lui Mark Felton si a pozelor, textul nefiind ceva demn de analele internetului romanesc)

      „nu e ca si cum imi pasa mie personal.”
      Daca nu iti pasa personal, nu scriai comentarii in care sa o arzi critic literar.
      Totusi, ia fiecare fraza si rescrie-o corect, fa acest efort. Sunt mai putin de 20 de fraze. Reformuleaza-le tu „for the reader”. Adu plus-valoare acestui text care… „si clasa a 8-a gasesti constructii literare mai bine facute.”

    • Legi cuvintele și construiești textul într-un mod care imi zgârie creierul!
      Altfel da Mark Feltonbe genial! Il urmăresc atat pe el cat și pe americanul de la The History Guy.

      00
    • Va bene, amico mio. Parca ziceai ca in Italia ai mai invatat una-alta despre cum interactioneaza oamenii unii cu altii, nu e bine sa iei un simplu comentariu / feedback (bun sau prost) drept atac la persoana…nu face bine la inima. Quindi mi scusi. ;)

      00
    • @Liviu: te exprimi cu sintagme precum „ca și cititor” dar ai tupeul sa îl critici pe altul cum scrie😂😂

      00
    • Inca un comentariu in care nu spui nimic.
      – Esti de cacat.
      – Adica? Ia zi, de ce spui asta? Explica!
      – A, nu, eu doar zic ca esti de cacat. Acum ce vrei, te superi?
      – Nu, ma, explica cum vezi tu, de ce as fi de cacat? Cum? Cu ce? Corecteaza, arata tu cum sa nu mai fiu de cacat.
      – Aha, deci te-ai suparat. Quindi mi scusi. ;)

      Pierd timpul.

    • Amice, unii suntem aici pentru mesajul transmis de anumite texte. Cum e cel de fata: ne-a informat in legatura cu ceva. Ne-a placut, mai vrem. Personal, nu-mi pasa deloc de arhitectura textului care mi-a transmis o anumite informatie. Daca vreau sa fiu critic literar ( intr-un mod extrem de sec ), pot s-o fac in alte locuri. Ceea ce-ti doresc si tie.

      00
    • Hai sa mai raspund o data…poate, poate.
      Ti-a spus si altcineva mai sus, „Legi cuvintele și construiești textul într-un mod care imi zgârie creierul!”. Eu nu ma pricep cum s-o faci, de aia am mentionat sa faci un curs care sa te ajute sa te exprimi mai cursiv si sa construiesti frazele intr-un mod mai bun. Ca sa rezulte o experienta mai buna pt cititori. Asta-i tot. Intelegi? In rest, faptul ca tu construiesti dialoguri imaginare si felul agresiv in care raspunzi ar trebui sa iti dea de gandit in alte directii. Dar gata, inchei aici cu asta, o duminica placuta!

      00
    • @doru vlad

      am citit textul articolului cu poticneli si nu intelegeam de ce ma blochez, am luat-o de la capt, m-am concentrat si am inteles. in general citesc cursiv si inteleg ideile usor, nu sunt cretin.
      nu stiu cum sa explic, dar, da, textul articolului e scris ciudat, poate pentru ca sunt multe apozitii si paranteze si se revine la termenul initial… habar n-am, dar aveti dreptate si tu si liviu.

      m-a frapat insa ca autorul a retinut o chestie care m-a marcat si pe mine, urmaritor de mark felton: marea majoritate a comentariilor la filmuletele lui sunt asa: daca aveam un profesor de istorie ca tine, altfel as fi invatat, daca history sau discovery faceau documentare ca tine, m-as fi uitat etc.

      documentarele lui felton (care repeta cam aceleasi imagini, ce e drept) sunt fenomenale prin prisma informatiilor oferite: despre modelul de mercedes in care se afla heidrich cand a fost asasinat, despre avionul cu reactie german, despre bombardamente, despre rachete, despre prizonierii folositi la munca etc etc.

      00
    • Liviu, acel cineva nu ești tot tu?…. Amichetto!

      00
    • @ hans
      Da repetată imaginile dar nu e ca si cum perioada aia e un izvor nesecat de așa ceva! La genul ăsta de material imaginea are mai mult rolul de a amplifica si întări ceea ce explică pe partea audio. War stories, celălalt canal al lui, e practic audio cu o poză pe ecran.
      Pe tipul ăsta îl mai detașează ceva. Are atât in exprimare cat si in construcția materialului un rol neutru. Daca germanii au fost geniali si aliații idioți o spune pe șleau. La fel cu ipocrizia și demagogia nazistă. Si o face într-o exprimare ușoară si digerabilă fără a cade in extrema explic ca pentru retardați.

      00
  7. Mă gândesc uneori cum ar fi arătat orașele României dacă n-am fi trecut prin comunism, fără odioasele cutii de chibrituri.
    Probabil că un pic mai bine.

    00
    • Uite aici, o ipoteza: https://www.uct-media.com/2019/04/casa-constructiilor-si-parcelarea-vatra.html?m=1

      „Casa Constructiilor numita la infiintare Casa Autonoma a Constructiilor, aflata in subordinea Ministerului Muncii, a fost infiintata pe legea din 17 mai 1930, in scopul de a construi locuinte ieftine pentru populatie.
      Locuintele se incadrau la 2 categorii: popular (maxim 3 camere plus dependinte) si economic (maxim 5 camere plus dependinte).
      Principalii beneficiari au fost functionarii publici, pensionarii, invalizii, vaduvele de razboi, urmati de functionarii particulari, muncitorii etc.”

      00
    • Foarte interesante planurile caselor. Si destul de moderne as zice…

      00
  8. Urmăream şi eu.
    Mi s-a părut superficial, cam ca toate producţiile occidentale despre WWII.
    Bine, MF mi s-a părut superficial în comparaţie cu alea grele, Jaques de Launay, Anthony Beevor sau Viktor Suvorov, care este tatăl lor.
    Altfel, sunt bine sănătos, am găsit la un anticariat online memoriile mareşalului Ciuikov, şi despre Stalingrad şi despre Berlin, ceea ce vă recomand şi dvs şi lui Mark Felton ( minus, fireşte, zecile de pagini despre cum locţiitorii politici, în frunte cu locţiitorul politic al comandantului frontului, tovaraşul Hruşciov, fac şi dreg; locţiitor politic = comisar )

    00
    • Tu compari un om de 47 de ani cu unul de 97 de ani, care stie mai multe despre un subiect. Niste evenimente pe care cel de 47 de ani nici macar nu le-a trait, nu are „feeling” (ca experienta) pentru ele.
      Daca si Mark Felton e „superficial”…
      Memoriile mareşalului Ciuikov… putem presupune ca „memoriile” maresalului sunt mai putin obiective decat ale unui istoric?

    • Suvorov si Anthony Beevor in aceeasi categorie?! Suvorov a scris chestii senzationale pt cititori care asta cauta-senzationalul.
      Sunt chiar curios despre memoriile lui Ciuikov-se poate sa pui un link? Mereu am cautat si partea cealalta a povestii-aia spusa de sovietici.

      00
  9. Daca eu citesc ce scrii tu, citeste si tu ce scriu eu: „mi s-a parut superficial in comparatie cu alea grele”.
    Si, da, memoriile lui Ciuikov sunt obiective, asa cum am spus, daca dai deoparte zecile de pagini despre partid.

    00
    • Să facem o delimitare necesară : Mark Felton face ce făcea Discovery în anii ’90-’00 și ce face Viasat History acum- popularizarea istoriei.
      Omul face o documentare profesionistă a unor subiecte limitate clar în timp și le transpune în clipuri video scurte pe înțelesul orcui.
      Suvorov e tăticul demitizării propagandei sovietice inter si post-belice dar dacă te apuci să-l citești direct pe el nu înțelegi mare lucru.
      Și el și Anthony Beevor sunt scriitori ce se adresează unui public pasionat și profesioniștilor.
      PS Sunt absolvent de istorie și am citit autorii menționați de tine și cu toate astea mă uit la filmulețele lui Felton cu plăcere ca o formă de trivia foarte bine documentată și aflu constant lucruri noi pentru că omul tratează și amănunte minore pentru istoriografie dar interesante pentru pasionați.

      00
  10. „Before emigrating to the United States in 1868, Schwarzmann graduated from the Royal Military Academy in Munich, and was commissioned a lieutenant in the Bavarian Army.”

    00
  11. Cu Dresda nu am înțeles, ce au refăcut (nu neapărat rușii) prin centrul vechi, au refăcut identic (Frauenkirche, Semperoper). Ok cartierele de blocuri și zona pietonală de lângă gară, alea sunt comuniste dar distrugerea nu a fost totală, peste tot.

    00
    • Dresda a fost cam distrusă complet. Bombardamentul a fost o „revanșă” ptr Coventry. Englezii însă au aruncat bombe incendiare. Uni dintre locuitori Dresdei au murit în fierți în clocotele fântânilor arteziene.

      Dacă a fost sau nu necesar… Din păcate eu personal cred că a fost. A scurtat războiul prin demoralizarea populației civile. A fost însă și o crimă de război care trebuie evaluată ca atare. (nu, nu faceți what aboutism – orori sunt orori)

      00
    • Mai citește – nu e așa „complet” cum crezi. De exemplu partea de la nord de Elba care se cheamă Dresdner Neustadt e de fapt mai veche (1900ish) decât centrul vechi care e refăcut recent. Și nici centrul vechi nu a fost complet ras, de exemplu Fürstenzug-ul, un mozaic de 100×10 metri a supraviețuit (cu tot cu clădirea pe care e) deși e la 150 de metri de Frauenkirche.

      Nu zic că nu a fost horror, nu vreau să minimizez, am citit și eu de oamenii copți din subsoluri. Zic doar că nu a fost distrugere completă. În articolul de aici: https://chindits.wordpress.com/2015/06/08/dresden-1945/ e și o hartă care arată ce a fost distrus și în ce proporție.

      00
  12. @Cristici. Trebuie sa fi vazut Tempelhof in Berlin. Sunt multe cladiri naziste care inglobeaza arhitectura americana (in cazul asta, sala mare de asteptare copiaza gara din Philadelphia, din cate am inteles). Pe de alta parte Tempelhof e considerat mama tuturor aeroporturilor, pentru ca a inventat notiunea de terminal de pasageri. Apoi, trebuie sa fi vazut cum au mutilat americanii arhitectura aeroportului, ca sa nu le revina nemtilor idei de grandoare (au redus inaltimea, de exemplu a creat un pod deasupra salii, care a functionat drept… sala de baschet).

    00
    • Acolo sunt acum (bine cu covidu’ vieții nu ști niciodată) expoziții de artă. Merită mers, chit dacă te interesează arta contemporană sau nu. Eu nu sunt arhitect, însă am învățat ca este arhitectură tipică de grandoare nazistă.

      00
  13. „Am aflat, cu tristețe aproape, că Reichstag este inspirat după arhitectură americană. Credeam că “țăranii” ăia măcar aici să nu inspire europenii, la arhitectură. La arhitectură și cultură.”

    Dom’ne, limbricul ăla comunist în spatele creierului nu vă face bine. Îi urâți pe americani fiindcă așa v-au învățat criptocomuniștii/securiștii sau anturajele învățate la rândul lor de cei dintâi.

    00
  14. Ar fi interesante niste documentare despre posteritatea nazista…

    00
  15. Ma scuzati: America e altcauita dintr-un melanj de locuitori de toate rasele si felurile (buni, rai, f rai) etc si constructia ei reprezinta un fel de tabula rasa din punct de vedere al resurselor (aur, petrol etc) si terenului.
    Orice oameni care s-ar duce sa zicem pe un teren asemanator ar avea poate rezultate si mai bune (mai proaste mira-m-as)
    Deci sa nu ii ridicam in slavi ca vai unele cladiri sunt inspirate de arhitectura americana, poate stramosii alora erau europeni mai mult ca sigur!

    00
    • America, prin felul in care s-a format, a avut parte de selectie naturala: cei cu vointa sau/si chef de munca au iesit deasupra. Daca ai si ceva in cap e si mai bine. Ai auzit de meritocratie, individualism, initiativa personala, „rule of law”?

      00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.

Top articole

7 zile