Istoria are un mers firesc de la care nu poți să te abați și care e cât se poate de rațional. Tema pe care vreau să o dezbat este cea referitoare la rolul regimului economic asupra modelării lumii în care trăim și cum prosperitatea a adus mari schimbări în termeni de emancipare a diferitelor clase sociale și afirmare a drepturilor omului.
Vom începe cu o referință la sclavie, fiindcă mi se pare cea mai elocventă dintre toate pentru subiectul de față.
Sclavia din SUA a fost motorul care a impulsionat nașterea și dezvoltarea capitalismului fiindcă materiile prime culese de negrii de pe plantațiile sudiste serveau drept material pentru industria Marii Britanii, iar dacă munca pentru culesul bumbacului, de pildă, ar fi fost realizată de oameni liberi contra unei remunerații, acest cost s-ar fi regăsit în prețul produsului final și chiar în productivitatea muncii, deoarece negrii siliți să muncească erau mai productivi și puteau rezista ore întregi în soare. Fără aportul sclavilor din SUA și de prin părțile Imperiului Britanic capitalismul nu ar fi reușit să se extindă cu așa repeziciune, aceștia fiind folosiți în munca extractivă (mine, culturi de bumbac etc.), care întreținea industria și dezvoltarea tehnologică.
Ceea ce i-a făcut pe oameni să desființeze sclavia nu a fost sentimentele de empatie față de semeni și sensibilitatea la degradarea umană a sclavilor, ci declinul din punct de vedere economic al acestei activități, deși prin Tratatul de la Paris din 1814 Franța și Anglia au fost de acord în privința faptului că “the trade of slavery is repugnant to the principles of natural justice” . Oamenii acelor vremuri și-au argumentat decizia pe motive de ordin moral, însă acestea au fost doar secundare, fiindcă:
- În 1807, SUA și M.B au interzis comerțul cu sclavi, susținând că este de neînchipuit să transporți oameni, răpiți din Africa, din care jumătate mor pe drum, dar nimeni nu spune că în colonii deja cererea pentru sclavi atinsese saturația și nu prea mai era nevoie de înnoiri. Oricum, după acea dată, femeile de culoare deveniseră adevărate mașinării de născut noi sclavi, ajungând chiar o meserie.
- Cu toate că se credea că interzicerea comerțului va duce la abolirea sclaviei în cele din urmă, aceasta nu a fost pe agenda politică a britanicilor până ce producția de zahăr (susținută pe spatele negrilor) nu a intrat în declin, adică prin 1823. Aportul economic al comerțului cu sclavi era minor și de aceea a fost suprimat, însă sclavia însăși, în coloniile din Caraibe, era foarte profitabilă. Lucru acesta s-a schimbat din 1823, iar în 1830 sclavia a fost desființată în coloniile britanice.
- Sclavia a continuat în statele sudiste ale Americii fiindcă M.B mai avea nevoie de bumbac și tutun și argumentele morale ale parlamentarilor britanici nu prea funcționau în schema de comerț trans-atlantic.
- Războiul Civil American a avut ca motiv abolirea sclaviei, între sudul aboliționist (numit SUA) și sudul sclavagist (denumit Confederația). Adevărul este că nordicii erau angrenați datorită conștiinței, nu că economia lor era industrializată, iar în agricultură impactul negrilor era nesemnificativ. Treaba era că M.B era încă cel mai puternic stat din lume și putea să se implice pentru a-și proteja interesele comerciale cu bumbacul din sud, însă n-au intervenit fiindcă chiar în anii 1861-1865 aveau un surplus de bumbac din Egipt/India și o penurie de porumb (importat de nordicii din SUA). Plus că războiul din SUA a fost foarte profitabil pentru metalurgia și industria de armament din M.B. Deci, sclavii de facto (că-n drept erau liberi, remember 1830) din Egipt și India și seceta din Europa au contribuit la abolirea sclaviei din SUA, că nordicii lui Lincoln au câștigat.
- În 1865, sclavia a fost abolită oficial printr-un amendament la Constituția SUA, dar de atunci a început o formă a sclavagismului economic, mult mai eficient, negrii devenind arendași, plătiți cu o minusculă parte a profitului de pe urma cultivării pământului albilor (lucru acesta se practică și acum, adică sclavagismul economic, vezi lumea a treia care exportă materii prime țărilor dezvoltate), deci subzistența care era asigurată și-nainte de stăpân.
Așadar sclavia clasică a fost înlocuită cu una economică și aproape în integralitate politică pe care o s-o numim generalist segregare rasială (negrii nu aveau drepturi civile și politice, ci doar erau liberi). Fenomenul acesta a fost accentuat in sudul SUA, unde exista cea mai mare parte a negrilor, iar mentalitatea rasistă era larg răspândită. Rolul economiei și al prosperității s-a dovedit crucial și aici: apariția utilajelor agricole a eliminat substanțial munca negrilor arendași, iar creșterea economică a dus la o cerere mult mai mare pentru locurile de muncă specializate (în fabrici, spre exemplu). Sclavia, fie ea clasică sau economică, era aproape inutilă, fiindcă sclavii sau negrii așa-zis liberi puteau să îndeplinească sarcini simple, iar diversificarea și gradul de complexitate al noilor locuri de muncă create de capitalism reclama specializarea muncitorilor. Astfel, negrii au început să aibă școli și să devină mai răsăriți, gustând pentru prima dată stabilitatea economică care să le permită revolta împotriva pasivității albilor la cererile lor civile și politice, cu toate că segregarea rasială făcea ca negrii să ocupe doar locurile de muncă la care albii renunțau și să aibă școli separate. Acest lucru a dus în anul 1964 la promulgarea Civil Rights Act care a eliminat în mare segregarea rasială, predominantă în sud.
În pofida acestei legi, afro-americanii erau discriminați în continuare, mai ales pe partea de vot și dreptul de a fi aleși în funcții politice în regiunea sudistă. Mișcările sociale inițiate de Martin Luther King au condus la o nouă legiferare numită Voting Rights Bill, ce a eliminat și aceste bariere.
S-ar părea că ultima parte aduce mai mult cu o mișcare pur liberaționistă și umană, însuflețită de idealuri onorabile, dar contextul economico-politic a contribuit substanțial la egalizarea în drepturi a minorităților cu cei majoritari: După cel de-Al Doilea Război Mondial, lumea s-a scindat în două tabere, a.k.a Războiul Rece. SUA a devenit cea mai mare putere economică, iar capitalismul era în floare, producând la prețuri decente bunuri de larg consum. Negru sau alb aveai un loc de muncă, o școală la care să te duci și bani pentru a-ți cumpăra un televizor și a fi conectat la știrile naționale. Afro-americanii din sudul îndepărtat au început să audă de mișcarea lui Martin L. King, iar albii au putut să vadă pentru prima oară în fața televizoarelor abuzurile la care era supuși negrii. Era cam urât să fi luptat împotriva nazismului și acum împotriva comunismului și să vezi ce rasism sau ură ai în propria-ți curte. Perioada în care au fost promulgate cele două legi menționate se situează între 1864-1865 când SUA era implicată în Războiul din Vietnam și URSS înregistra creșteri economice. Mai mult ca niciodată, politicienii și cetățenii voiau ca societatea americană să fie unită, iar URSS promova, chiar dacă doar verbal, valori ca egalitatea de șanse. Demonizarea comuniștilor trebuia să te facă un fel de good guy, iar defavorizarea în continuare a categoriilor sociale minoritare nu ajuta cu nimic.
Morala e că apariția unor evenimente este un efect a unuia anterior, iar prosperitatea sau economia mereu va juca un rol în gradul de democratizare al unei țări, indiferent de cât s-ar criza unii că drepturile omului sunt de când lumea.
ceva erori de tastare?
sudul aboliționist –> nordul
„…cele două legi menționate se situează între 1864-1865 când SUA era implicată în Războiul din Vietnam….”?–> 1961-1975
Da, ai dreptate. Nordul aboliționist și 1964-1965 la perioada care coincide cu Războiul din Vietnam. Dacă binevoiește Vali să modific
Autorul nu a adăugat TVA-ul și contributia la casa de pensii la anii Războiului din Vietnam, de aia dă cu virgulă.
pentru baietii care au sarit cu manutele rosii pentru semnalarea unor greseli doar pentru ca au vazut cuvantul „tastare”: ar trebui sa faceti diferenta intre o gresala de „typo” care nu afecteaza acuratetea informatiei si una care, dimpotriva. Incercati din nou.
@Pipzn ți-am dat mânuță verde, dar tot consider cele semnalate reprezintă eroare de tastare.
)
se vede că autorul știe la cine și la ce ani se referă și pt 2-3 secunde ici-colo creierul lui a întrerupt conexiunea cu mâinile. mi se mai întâmplă (bine, la mine întrerupe conexiunea cu gura
pe mine erorile nu m-au împiedicat să-mi dau seama despre ce e vorba, doar că mi-au întrerupt fluiditatea textului până am mai conectat 2 neuroni suplimentari.
No, ca aveam o parere proasta despre sclavie, dar mi-ai schimbat-o
La ultimul paragraf ai dreptate probabil legat de ce a inclinat balanta, dar abolitionisti dezinteresati economic au existat tot timpul.
atunci cand esti printre primii si nu ai ce comentarii misto sa citesti
„nu intre antichitate si secolul 16 (cu exceptia a ceva vikingi inainte sa se crestineze)”
Încă de la 1385 Mircea cel Bătrân făcea donații mănăstirilor cu robi suedeji; robia fiind tot o formă de sclavie.
ce-i cu articolul asta, te abordeaza copiii de clasa a 8a ca n-au unde sa publice referate pe net? si-s negri sau afro-americani? in rest, mi se pare cam scremut stilul in care a fost scris, ceea ce il face greu de urmarit.
Black e la fel de corect politic ca afro-american. Afro american e „ancestry”, in timp ce black e „race” in terminologia oficiala americana. Ca un negru din nigeria care locuieste in SUA nu e afro american.
Degustibus. Mi-a plăcut articolul. Într-adevăr, totul are la bază interesele economice. Atunci când acestea primează, nu mai cotează nimic. Cel puțin în ceea ce îl privește pe ”omul alb”. Ba mai mult, acesta vrea să fie și privit ca sfânt când face orice.
omul alb a luat ideea sclaviei de la negri, arabi, turci etc.
La inceput (si partial tot timpul) sclavii dusi in America erau deja sclavi in Africa. Europenii doar ii cumparau, nu ii rapeau din libertate.
Da, ca daca nu e cu hatereala nu ne place. Sa se scrie numai de ceusan!
„omul alb a luat ideea sclaviei de la negri, arabi, turci etc.”
asa e. Omu alb niciodata nu a avut sclavi
@animaloo
nu intre antichitate si secolul 16 (cu exceptia a ceva vikingi inainte sa se crestineze)
@zoso: offtopic
counter-ul de comentarii nu se update-aza corect sau nu iindeajuns de repede; la 9:54 arata „3 comentarii” dar sunt 4
se cheamă cache.
Counterul ala se updateaza manual si ai prins tu fix momentul in care angajatul care le numara si le trece acolo plecase sa isi ia o cafea.
Postarea ta este pertinenta, atata timp cat iei ca etalon/exemplu tarile ce au avut colonii/sclavi/practicat sclavagismul, insa exista si exemple de dezvoltare economica , de democratie, drepturi civile ce au mers mana in mana cu progresul economic, implicand mai putin abuzuri:
-Elvetia, o tara ce si-a dezvoltat economia inca de la sfarsitul evului mediu prin imprumuturi(sistem bancar incipient), medicina, ceva invatamant, mercenari.
Eu cred ca tocmai faptul de a pune in fata oricarei societati dezvoltarea economica , tocmai mentalitatea de a pune mai presus de orice profitul, inavutirea , au dus si duc in continuare la multe abuzuri si conflicte, creeaza falii puternice in societate.
Sa spunem aftfel: unde se traieste mai bine, in Qatar, UAE, Kuwait, SUA, care ocupa locuri fruntase in topul GDP per capita, sau in tari aflate mai jos in clasament, ca Danemarca, Suedia?
Elveția a avut sclavi. Sclavi copii și asta nu prea departe în istorie. Este încă ”cald” acest scandal, deoarece s-a tot pus pe tapet despăgubirea supraviețuitorilor. Munca gratuită a copiilor a ridicat Elveția într-o perioadă în care oamenii (fermierii) nu aveau bani să plătească muncitori. Probabil nici mulți muncitori. Se răpeau copii, sau erau cumpărați de la cei nevoiași etc. https://en.wikipedia.org/wiki/Child_labour_in_Switzerland
Comentariul tau vine manusa (de fapt e invers, dar asa suna mai bine) unui articol pe care l-am citit recent de pe weforum: https://www.weforum.org/agenda/2018/01/gdp-frog-matchbox-david-pilling-growth-delusion/.
Aici se explica de ce GDP nu mai este un indicator stralucit, in zilele noastre, pentru a reflecta nivelul de trai.
Depinde din ce punct de vedere compari tarile. De exemplu in UAE daca iei ca exemplu doar cetatenii nascuti in tara (nu si imigrantii), nivelul de trai este mai ridicat decat in cele 2 tari europene (oamenii traiesc mai bine).
In principiu este nevoie de un echilibru intre capitalism si socialism. Este important sa incurajeji dezvoltarea personala si initiativa in afaceri, dar dupa un anumit nivel sa devina din ce in ce mai greu sa te extinzi. Nu trebuie sa permiti ca 2-3 companii/persoane sa acapareze un intreg domeniu economic.
@andrei capitalism + socialism = socialism
Există mai multe tipuri de capitalism și majoritatea implică intervenția statului în economie și în viața socială (într-o măsură mai mare sau mai mica).
Fain articol.
Spre diferența cu cele scrise de tine…
Frumos.
Aș adăuga, în același sens, exemplul Africii unde sclavia era o practică cu sute de ani înainte de apariția cărăușilor spre America și există și azi fiindcă atât îi duce capul pe localnicii care se zbat în același rahat economic.
Ceva cu suedejii nostri n-ai, boss?
Chiar voiam să scriu pe tema neoiobăgiei care se apropie întrucâtva de ideea acestui articol. Despre rromi nu prea am cunoștințe vaste. Dacă vrei să-ți delectezi intelectul cu puțină informație, caută Neoiobăgia de Constantin Dobrogoeanu-Gherea.
Mai bine faceai un articol despre abolirea sclaviei suedejilor in România . Chiar ne am dezvoltat democratic de atunci , avem o toleranta extraordinara pentru etnia tigănească si o atitudine modernă !
Eu am prins vremurile când diverși prezumtivi infractori erau prezentați la tv cu nume, prenume și, după caz, cu celebra „romi fără ocupație”.
Iar locuri la facultățile de stat rezervate unei etnii păreau ceva greu de imaginat când reprezentanții făceau trafic de valută la restaurant Dunărea.
Eu zic să nu te mai plângi atât.
ca idee, articolele pe bloguri se scriu in piramida inversa. tu ai scris ca doamnele cu retete culinare care pun reteta la sfarsit si scriu 29 de pagini despre copilărie si mirosul pestelui in fusta.
Nu m-am abonat la patreonul lui vali, dar m-as abona doar pt optiunea sa filtrez comentariile, ca sa nu fiu nevoit sa citesc parerile lui cetin. Stil mai scarbos de a scrie eu inca nu am gasit pe internetul mare si larg…
Cand citesc stirile zilei si mai aterizez pe blogul lui, din primele 2 propozitii recunosc stilul imputit de a scrie.
stilul lui polarizeaza iar tu cred ca tocmai ai fost polarizat, Cetin wins
castiga, dar nu pe blogul lui. Asa ca nu bani.
Prostu’ asta a pus o poza cu niste betivi din Sibiu, si a scris sub ea „Vaslui”, ca era la modă să faci glume cu Vaslui.
Banuiesc ca, dacă ii aunci un ou in cap ca-i prost, spune că ai ceva cu el…
@Vali
exact asta vroiam sa zic si io, ca sclavia la arabi a rezistat tot evul mediu, pentru ca nu i-a dus capul la forme mai eficiente de economie.
ca si iobagia in estul europei, spre deosebire de vest
motivele reale ale razboiului civil american sunt mai complexe si chestiune sclaviei a fost doar un pretext. bineinteles ca aia care au pierdut pe campul de lupta au pierdut si razboiul propagandistic:
ultimii sclavi eliberati legal la aprobarea amendamentului constitutional, in decembrie 1865 adica la cateva luni de la terminarea operatiunilor militare, au fost in state din nord: maryland, delaware, washington dc… de altfel la declansarea razboiului in 1861 insusi lincoln a declarat ca scopul razboiului nu este abolirea sclaviei ci mentinerea unuinii, in apelul din 15 aprilie 1861 nu se mentioneaza nimic de sclavi.
tot interesanta estesi povestea din brazilia unde imparatul pedro al 2lea (un politician destul de liberal) a fost detronat si proclamata republica (conservatoare-reactionara) de catre fostii proprietari de sclavi nemultumiti de liberalismul monarhului. ciudata mai este politica asta cateodata!
Maryland si Delaware erau sclavagiste, dar nu au vrut sa se separe de Uniune. Cum decretul de emancipare din 1863 se aplica doar statelor secesioniste , astea doua au fost lasate pe dinafara. Lincoln a dat decretul pe baza autoritatii sale militare , pentru ca in statele respective guvernul civil legal nu mai isi putea exercita autoritatea, fiind dat jos de rebeli.
@s
Putini stiu aceste „detalii” acum.
Razboiul a fost pentru eliberarea sclavilor, pentru „progres” si „umanitate”. Asta e istoria oficiala care se preda la scoala si la holywood.
nimic despre conflictul dintre nordul protectionist si sudul „free trade”. „king cotton” vs „king corn”.
restul postarii abunda de stereotipuri corecte politic pornind chiar de la prima fraza, aia cu „mersul istoriei de la care nu te poti abate”. parca ar fi materialism dialectic din anii 1980. il banuiam pe vali ceva mai putin nostalgic dar uite ca m-am inselat. maine-poimaine vom vedea si guest posturi cu sorosisme gen „societate deschisa”. dar asta e mersul istoriei caruia nu i te poti opune, nu-i asa?
si daca vii cu teorii cum ca societatea occidentala sucombeaza datorita incremenirii in propriile stereotipuri. ca o dinastie de sange albastru neprimenit de gena salbatica, aia care nu are preocupari filosofice si de protejare a minoritatilor.
@anonim
Dar a contat si asta, umanismul si principiile crestine. Multi nordisti ii priveau ca pe niste inapoiati cruzi pe sudisti si astia aveau si ei ideile lor despre nordisti. Te bati din motive economice, dar aduni poporul sa-ti sustina cauza intens si venind cu sublinirea ascendentului moral pe care il ai. La romani cum crezi ca s-a intamplat, de cateva ori?
Deci China ar trebui sa devina o mare democratie, din moment ce i-a lovit prosperitatea… sa vedem.
In principiu de acord, emanciparea sociala e conectata la aia economica. Tin minte un articol dintr-o revista franceza care arata cum PIB-ul mondial a crescut exponential din momentul aparitiei motoarelor cu aburi. Tot acolo scria ca daca in Evul Mediu 8 oameni din 10 trebuiau sa lucreze doar pentru a face rost de mancare, mecanizarea a eliberat resurse… deci mai multi oameni care sa se ocupe de stiinta, de scris, etc…
Astazi o parte importanta din societate e prinsa in joburi de creatie, de design, management etc… si asta se vede, evident, si in structura sociala si politica. Una e proletariatul prins in job-uri manuale, dificile fizic si alta sunt influencerii ce-si produc banii din social-media.
Ca sa inchei… gandindu-ma la ultimii, vedem ca progresul nu e garantat si ca boom-ul prosperitatii are o inflexiune dupa care devine daunator societatii. Ultimii zec(i) de ani ai Europei si Americii ne arata asta… o degradare a societatii.
nu i-a lovit decat partial. Taiwan si Coreea de Sud au devenit democratii la sfarsitul anilor ‘ 80. Poate cand prosperitatea o sa devina la fel de raspandita in China cum era in tarile astea atunci…
o pizza cu de toate – de ce vorbesti despre China in acest context? apoi faza cu degradarea societatii are o componenta economica cu o legatura ceva mai subtila cu sclavia: „race to the bottom”, lucru care a afectat mult mai grav Amurica odata cu ridicarea Japoniei in anii 60 (da, Amurica a fost mai intai coorva Japoniei inainte sa devina coorva Chinei), Europa pe de alta parte are inca un potential de dezvoltare Vest-Est
@Dirijorul: si cine o sa o dezvolte? Kinderii de azi nu mai vor sa fie ingineri, manageri sau doctori ci sa stea pe youtube si insta. Asta vine tot din bunastare. Plus asteptari nerealiste & entitlement.
america a fost curva japoniei dupa care acum e a chinei?
Deci, tu cand te duci sa dai o muie pe bani…se cheama ca esti curva?
@animaloo, cam așa văd băieții ăștia situați economică din ultimii 60 de ani.
Habar nu au care sunt mișcările economice pe piețele mondiale, dar au auzit ei că este mișto să spui că America este curva Chinei.
Asta deși China încă are mai multă nevoie de SUA, decât are SUA de China.
Ce modeleaza lumea actuala?
Mark Blyth explica cel mai bine.
https://youtu.be/tJoe_daP0DE
De obicei se dau și referințe bibliografice la astfel de articole. Cam proastă demonstrația și scrisă parcă de un elev care începe să descopere miezul din Fanta. Mai ai mult de citit până să înțelegi, și cu cât vei citit mai mult, cu atât o să îți dai seama că toată treaba asta cu capitalismul e bullshit. Nu e punctul final al istoriei cu ziceau unii neo-coni la finalul Războiului Rece, e doar un sistem economic ca oricare altul în istorie, făcut să extragă plusvaloare din munca pulimii, care primește în schimb doar iluzia libertății, pentru că libertatea adevărată e rezervată doar elitelor. Să sperăm că se va prăbuși cât mai repede și vom avea clarviziunea de a pune în loc un sistem de producție care are totuși ceva mai multă grijă de mediu și împarte o bucată mai mare din plăcintă cu pulimea care produce mărfurile.
Foarte de acord cu partea de inceput din commentul tau. Sunt atat de multe afirmatii in articol, ar fi mers niste referinte bibliografice. Pare mai degraba o povestire deductiva, gen s-a intamplat X, a rezultat Y, deci cauzalitate.
Plus de asta, multe ipoteze contrafactuale, gen daca nu s-ar fi intamplat asa cum s-a intamplat, probabil ca s-ar fi intamplat „insert alternative here”.
@zoso: ar fi interesant să faci un studiu și să vezi cum de ți s-a umplut menajeria cu tipi precum Ștefan
„care primește în schimb doar iluzia libertății, pentru că libertatea adevărată e rezervată doar elitelor.”
Ce n-ai? In 2020, ce libertate n-ai? Exact CE vrei tu sa faci azi, si nu poti, dar „elitele” au „libertate adevarata”?
Ce inseamna „libertate adevarata”?
@Ștefan, care este sistemul economic pe care ți-l dorești?
Ai un exemplu de sistem care să-ți aducă „libertate adevărată”, prosperitate și protecția mediului în același timp?
PS: ce ți-ai dorit tu să faci și ai fost împiedicat de sistemul actual din România? Sau de oricare sistem din țările democrate?
Andrei G: „Este important sa incurajeji dezvoltarea personala si initiativa in afaceri, dar dupa un anumit nivel sa devina din ce in ce mai greu sa te extinzi. ”
Stiu ca trendul acum e sa urasti corporatiile. Dar ar trebui sa si cugeti un pic mai bine. Sunt N chestii extrem de importante pentru viata ta care au nevoie de miliarde de euro bagate in cercetare ca sa ajunga in final la tine. In industriile cheie (auto, IT/telecomunicatii, sanatate) cele mai mari companii baga in cercetare miliarde/zeci de miliarde de dolari anual. Lista celor mai mari companii in materie de cercetare arata cam asa: Amazon, Google,Volksvagen, Samsung, Microsoft, Huawei, Intel, Roche, Daimler, Johnson & Johnson, Merks, Toyota, Novartis si asa mai departe.
Crezi ca poti realiza lucruri similare cu companii de maxim 100 de angajati si 10 milioane de euro cifra de afaceri anuala? Cum crezi ca ar arata viata ta produsele companiilor de mai sus si fara diviziile lor de cercetare?
A, si inca ceva: vezi si cat de nasol a fost prinsa toata lumea vestica (cu pantalonii in vine!) in materie de tehnologie 5G de catre Huawei. Huawei a investit masiv in directia asta si acum culege roadele. Mai nasol e ca a ajuns tot occidentul („am ajuns”, ca suntem si noi pe acolo, asa mici si pricajiti cum suntem) la mana unei companii gigant, controlate destul de strans de statul chinez. Companie/stat care are si tot felul de alte interese, pe langa cele strict comerciale.
Eu tocmai ce am lucrat cam 3,5 ani in R&D in una din companiile alea mentionate de tine, si vreau sa spun ca:
-sunt bugete impresionante alocate la prima vedere activitatilor respective, insa doar pe hartie, foarte multi bani sunt folositi in alte scopuri, pur mercantile si comerciale, si nu au nici pe departe vreun obiectiv umanist, sa imbunatateasca viata oamenilor
-mare parte din bugetul ce ramane pt cercetare e tocmai spre a identifica start-up-uri ce pot veni cu idei inovatoare, solutii noi, si sa stabilesti daca e viabil sa le cumperi(si de multe ori chestii low budget ajung pe coroana de nestemate ca si inventii proprii, dar acordurile de confidentialitate nu lasa sa transpire ce si cum)
-multe activitati R&D/proiecte sunt supuse unui review comercial/business, iar de multe ori initiative chiar ok sunt respinse deoarece nu au beneficiul scontat, sau necesita resurse: pai plm, ori e R&D si make world a better place, ori e gen lasa ca poluam la greu in china si la altii unde nu se vede/nu le pasa/nu isi permit altceva, da plantam copaci si dam bani pt ecologie, si uite ca actiunile cresc si actionarii au venituri record
Nu vreau sa fac apologia socialismului, insa capitalismul salbatic naste monstrii ca google, si toate astea in numele profitului generator de dezvoltare.Si in Romania profiturile cresc anual, toate statisticile ne spun ca se traieste din ce in ce mai bine, numarul celor ce traiesc sub pragul saraciei nu scade, numarul de copii neinstruiti care se culca flamanzi nu scade.
@silicon_v, prima dată îmi explici că este necesar să existe corporații gigant care sa controleze anumite domenii, pentru ca fără ele nu am putea să evoluăm.
Apoi tot tu spui că este nasol că am ajuns la mână Huawei, care este o companie gigant în fața căreia alte companii mai mici nu au nicio șansă.
Ne hotărâm și noi cum este bine?
Nu am nimic împotriva corporațiilor foarte mari. Singurul lucru cu care nu am fost de acord este ca puterea să fie concentrată în mâna unui grup restrâns de persoane.
Și pentru a descuraja asta, sunt de părere că trebuie modificat modul de impozitare (să trecem la o impozitare progresivă, astfel încât după o anumită valoare să nu se mai justifice creșterea veniturilor raportate la creșterea volumului de muncă).
hurr durr sclavie, hurr durr americani, pare a fi un articol demn de urmasul saracilor care sperau ca vor fi salvati de comunism „vin americanii”; apoi institutia sclaviei a fost atotprezenta de la inceputul omenirii si pana acum, uneori in ciuda prosperitatii era mult mai prezenta (mai ales in antichitate cand ruina unui imperiu insemna bogatia celuilalt);
si da, munca la bumbac producea mult mai putina plusvaloare decat munca in industrie dar trebuie avut in vedere si faptul ca la inceputuri negrii constituiau forta de munca pe bune raportat la numarul redus al populatiei celor 13 colonii initiale si apoi a SUA per se, numai odata cu fluxurile imigrationiste europene poti spune ca negrii nu si-au mai gasit rostul la muncile de jos (race to the bottom)
iar istoria nu are un mers firesc, istoria este un mers al intereselor, ursul ar fi putut domina astazi lumea dpdv economic datorita resurselor pe care le are daca nu ar fi fost cursa „de orgoliu” a inarmarii cu SUA, sunt multi daca in trecut care ar fi putut schimba cu totul istoria si fata lumii, un tar Nicolae care ar fi continuat reformele bunicului sau ar fi facut intreaga miscare comunista nula pentru ca un tar cel putin tolerat de popor nu ar fi cazut niciodata; istoria este o serie intreaga de hubrys, greseli minore in contra firii care provoaca evenimente majore
„Istoria are un mers firesc de la care nu poți să te abați și care e cât se poate de rațional”
Nu. Wtf this? Dude! Asta e genul de asertiune bombastica pe care o astepti de la un licean angoasat. Si tu incepi cu asta? Cu tampenia asta?
Mai rau. Incerci sa fundamentezi o speculatie filosofica cu argumente socio-economice.
Daca te crezi Micul Hegel, ia de citeste Hegel sa vezi despre ce e vorba. Sau mai bine citeste Mizeria Istoricismului, e subtirica, dar o sa te invete multe.
a citit un pic de Harari si se crede expert in istorie
Harari nu se citește, ci se răsfoiește
Am o mica problema cu ideea de la inceput, ca „Sclavia din SUA a fost motorul care a impulsionat nașterea și dezvoltarea capitalismului”. Capitalismul era in floare si sanatos cu mult inainte de sclavia din SUA. Practic, capitalismul de azi a fost inventat de britanici, si e cumva amuzant din punctul asta de vedere, ca in timp ce, in America, negrii fara acte erau saltati din drum si dusi pe plantatie, Anglia, in general, si Londra in principal, era plina de oameni de culoare. Pen’ ca mentalitatea englezeasca e de tipul „nu-mi pasa ce culoare ai daca pot sa-ti iau banii”. Dimpotriva, as zice, capitalismul american, in special cel din sud, a fost unul retardat, de taranoi care si-a deschis un butic si zice ca se pricepe la economie. De aia n-au diversificat si de aia au tinut cu dintii de dreptul de a avea sclavi, nepricepind ce piata de desfacere imensa ar avea daca porni si alte afaceri sau ce bani ar putea face de pe urma negrilor. Aminteste-ti ca pina prin anii ’60, nimeni nu dadea credite negrilor, ca „nu erau solvabili”, pina cind Bernard Garrett a cumparat vreo doua banci prin Texas si s-a dovedit ca negrii erau mult dornici sa-si plateasca datoriile. Americanii au descoperit ca „negrii e si ei oameni” abia cind s-au prins ca au bani de cheltuit, „ah, ce chestie, hai sa le dam drepturi, sa cumpere si mai mult”. Altfel, sint de acord cu ideea generala a articolului.
Interesante informații. Anglia devenise un centru puternic industrializat, iar materiile prime veneau în vastul lor volum din afară, culese sau extrase de oameni mai mult sau mai puțin sclavi. Cei siliți s-o facă erau mult mai productivi, iar factorul de muncă angajat în treaba asta nu era de dorit fiindcă costa bani, iar englezii nu aveau niciun interes să mecanizeze sau să dezvolte munca din colonii, ci doar să le exploateze și să acumuleze capital. Eu cred că sclavagismul a coexistat cu capitalismul, stimulându-l pe cel din urmă prin cantitățile uriașe de materii și bunuri marfare cu circulație în comerț, punctul coexistenței fiind atins și depășit când progresele tehnologice au prins amploare. Plus că în secolul 19 peste 50% din exporturile SUA erau de bumbac, antrenând dezvoltarea porturilor, crearea de manufacturi în țară și-n țările destinatare, ca să nu mai vorbim de taxe și impozite colectate de stat. Spre exemplu, în nordul SUA, mai exact în New England existau antreprenori care înființau fabrici pentru bumbacul din sud. Ideea cu sclavii dornici de a plăti și a consuma îmi place, însă ca piață de desfacere a apărut tocmai când sclavia devenise arhaică. În fine, capitalismul s-ar fi dezvoltat în ritm mai lent dacă nu erau coloniile sau sudul sclavagist al SUA.
Neam dat dreq. Neam de filozofi. Sare de la bobby – handyman la istoria religiilor. Zi cu Elan: esplicati-mi filozofic de ce nu e prins? Numai noi muncim ca prostii?
Bun articolul. Pentru reîmprospătare a memoriei!
Ca o sugestie, am citit ieri, cineva întreba despre o bicicleta, dacă e bună etc. Imediat altcineva i-a răspuns pe subiect. Astea mi se par review uri adevărate și e păcat sa se piardă printre comentarii. Ai putea ” ruga” pe un programator să facă un „tool ” sa le extragă și să le pui într-o secțiune a blogului ” review uri sincere „
Când mă refeream la “istoria are un mers firesc”, voiam să spun despre înlănțuirea unor cauze și efecte care devin la rândul lor cauze a altor efecte. Evident că în tot acest șir de continuitati, apar iregularități și determinismul istoric nu e absolut. Și chiar fără a contesta adevarul sau neadevărul determinismul istoric, articolul are ca tema principală efectul prosperității asupra afirmării drepturilor omului și a emancipării diferitelor clase sociale. Nu imprimă caracterul absolut de veridicitate a aserțiuni “istoria are un mers firesc” sau nu zic clar că prosperitatea înseamnă automat democratizare, dar contribuia la apariția acesteia. Nu știu sigur de ce săriti ca arși. Pur și simplu am încercat să arat ceva, printre altele, mai subtil, cum tehnologia și progresul economic ne fac mai umani. Alții au comentat că sunt un elev care a descoperit miezul din fanta, dar după încearcă să introducă pledoaria sa pentru o societate utopică viitoare apropiată de socialism sau libertarianism și spune ca libertatea e doar o iluzie. Nici măcar n-am zis ca acest capitalism e ultima inventie in materia asta. Altul că URSS putea să întreacă SUA, dar s-a angajat în cursul înarmării și ca un țar nu ar fi văzut NICIODATĂ, deși tarul avea poliție secreta care a fost moștenită de comunism și multe din modurile represive își au sorgintea in regimul țarist. De final, am vrut sa evidentiez corelația dinte economie și emancipare. Again, înainte de a critica, aduceți argumente valide pe temă, ca poate și eu greșesc și nu pretind ca posed adevarul absolut.
Stai liniștit – articolul e chiar OK. Mie mi-a făcut plăcere să-l citesc. Criticile de mai sus nu țin de el ci de oamenii care le fac și de faptul că în anonimitate oamenii cred că li se cuvin chestii și atitudini. Dacă ai impresia că omuleții vorbesc în dodii încearcă să publici ceva la Cetin. Să vezi acolo „Planet of the Apes”, că-i fac pe cei de mai sus să pară stoici de secol III î.e.n. prin comparație. Dar repet – textul e fain și-ar fi mișto să mai scrii pe-aici.
Răzvan – nu te lua de băieții mei (și de cele 2 fete)!
Răzvan T. Coloja, mulțumesc! Nu prea cred că am să mai scriu un articol pentru blog. Pur și simplu, dacă încerci să rezumi un fenomen în 1,5, pierzând detaliile și păstrând esența, oamenii sunt revoltați, de parcă vreunul din ei intră pe un blog să citească un studiu amplu. Dacă se documentau, puteau vedea că ce spun eu nu sunt aiureli.
Un articol bun mult peste ce mai citesc in limba romana in ultima vreme. Relax romanii nu sunt obisnuiti cu subiecte de acest tip si vezi doua reactii: unii nu citesc si altii simt nevoua sa faca pe desteptii si sa-ti arate ca stiu mai mult ca tine. Eu personal salut genul acesta de articole
„Sclavia din SUA a fost motorul care a impulsionat nașterea și dezvoltarea capitalismului fiindcă materiile prime culese de negrii de pe plantațiile sudiste serveau drept material pentru industria Marii Britanii, iar dacă munca pentru culesul bumbacului, de pildă, ar fi fost realizată de oameni liberi contra unei remunerații, acest cost s-ar fi regăsit în prețul produsului final și chiar în productivitatea muncii”
pentru mine textul se termina aici, pentru ca autorul e intr-o eroare logica.
in banii de azi
la 1800 (am ales anul pentru ca e usor de gasit referinte) un sclav costa 150.000$
iar salariul ANUAL pentru un alb ce lucra in agricultura era de aprox. 3000$
Mai bine că n-ai citit.
Prețul unui sclav varia în funcție de vârstă, constituție și abilități. Pentru culesul bumbacului, un sclav la 1800 avea un preț mediu de 500 de dolari (în zilele noastre 10.000 dolari). După 1807 (când a fost interzis comerțul cu sclavi în SUA), prețul a început să crească, dar deja existau plantații mari și numeroase. Nu prea mai exista loc pentru a-ți crea o nouă plantație. Ca să nu mă lansez în explicații, îți zic că pretul era stabilit în funcție de cerere, iar dacă un sclav nu era profitabil, prețul mare era absurd. Pe plantațiile medii lucrau 50 de sclavi. Pâstrând calcul tău, un muncitor liber făcea 0,4 dolari pe zi. Aveai nevoie de 50 de lucrători, așadar te costa 20 de dolari pe zi pentru a-i angaja, 600 pe lună și 7.200 într-un an (în zilele noastre înseamnă 150.000 de dolari). Să nu mai vorbim că productivitatea unui negru față de un muncitor liber era mai mare cu 50%. Deci, aveai nevoie cam de 75 de muncitori albi, adica munca lor valora cam 225.000 dolar de astăzi. Cu banii ăstia îți cumpărai aproape 22 de sclavi care puteau munci minim 10 ani pana la 20/25 de ani. Și nu mai găsesc articolul de la o publicație universitară din sua care spunea că productivitatea unui negru a crescut cu 400% din 1800 până în 1850. Așadar, faci o analiză calitativă a afirmației?
pfuu, relatia dintre sudistii bogati si restul sudistilor albi…deja devine complicat de tot.
„Fără aportul sclavilor din SUA și de prin părțile Imperiului Britanic capitalismul nu ar fi reușit să se extindă cu așa repeziciune, aceștia fiind folosiți în munca extractivă (mine, culturi de bumbac etc.), care întreținea industria și dezvoltarea tehnologică.”Cam pe acolo m-am oprit si eu. Nu reusesc sa inteleg cum forta de munca foarte ieftina stimuleaza dezvoltarea tehnologica.
@razvan P, bine că te-ai oprit și tu. Uite aici de ce, o mică parte: There was a growth in manufacturing industries that supplied slave traders. Demand grew for goods such as guns, alcohol, pots, pans and textiles that were exchanged for captured Africans on the Outward Passage.
Profits from the slave trade were invested in the development of British industries. Canals and railways too were built as a result of investment of profits from the slave trade.
Wealth generated by the slave trade meant that domestic taxes could be kept low which further stimulated investment. However, by the end of the 18th century the slave trade had become less important in economic terms. It has been argued that only a small percentage of the profits from the slave trade were directly invested as capital in the industrial revolution.
There were other factors that contributed to industrial development in the UK:
Technological change brought new, cheaper, quicker and more efficient processes and manufacturing
The development of water and steam powered the Industrial Revolution. This powered the new machines for both spinning and weaving and led to the rapid spread of factories
Transport changes in the form of the canals and railways allowed heavy goods to be carried easily and cheaply
Increased production of coal and iron powered factories provided the fuel and materials for more manufacturing
@Autorul, mersi de raspuns. E bine ca ai citit o parte din articol, nu inteleg de ce te-ai oprit :D(https://bbc.in/2ANG2EF)? In anumite instante, a existat „some growth”, dar per total contributia sclaviei la GBP/prosperitate generala este insignifianta, imho. Cred ca ai ratat 2 chestii importante din articolul care l-ai citat:
„Technological change brought new, cheaper, quicker and more efficient processes and manufacturing”
„Changes in agriculture included:
enclosure
mechanisation
crop rotation
selective breeding
These changes helped create a food surplus.”
Inteleg presiunea vinovatiei si tentatia de a repara un rau facut deja, dar inovatia ne-a scos din grote si in continuare ne scoate. Munca fizica bruta are un aport minim la orice PIB.
Further reading
https://www.economist.com/free-exchange/2013/09/27/did-slavery-make-economic-sense
Iarasi o chestie care nu o inteleg: SUA au folosit un numar infim de sclavi comparat cu alte state din America de Sud
„Between 1502 and 1866, of the 11.2 million Africans, only 388,000 arrived in North America, while the rest went to Brazil, the British and French Caribbean and Spanish territories, in that order.”
Sudul a pierdut razboiul civil in fata Nordului tocmai din cauza puterii industriale a oponentilor (forta de munca calificata+tehnologie). Sudul a ramas subdezvoltat economic comparat cu Nordul, America de Sud este mult in urma Americii de Nord. Nu pot sa nu ma intreb unde este prosperitatea generate de sclavie.
Mersi
@Razvan P
Sudul si anumite tari din America Latina s-au complacut ca furnizori de materii prime (adica liderii lor). Si , bineinteles, asta a convenit Canadei, Nordului SUA sau Argentinei in partea cealalta, ca nu au avut concurenta la industrializare.
@Razvan P
SUA a folosit mai puțin sclavi deoarece din cauza locației și climei aveau mai puține boli. De exemplu în locurile unde se cultivă trestia de zahăr malaria e la ordinea zilei. Unul din motivele folosirii de sclavi a fost și faptul că populațiile băștinașe din Africa sunt mai rezistente la boli tropicale decât europenii.
Fără bumbacul ieftin produs în sud filaturile mecanizate nu ar fi putut avea un adaos mare. De asta nordul care a avut mai puțini sclavi a fost mai dezvoltat. Dezvoltarea aia s-a făcut tot pe baza sclavilor din sud. La fel și acum: ne lăudăm că avem chestii ieftine din cauză că unii prin Asia și estul Europei muncesc pe salarii mici.
@ic, mersi. Tocmai asta voiam să evidentiez. Poate nu m-am exprimat bine, dar sclavia a avut un aport care la un moment dat a susținut dezvoltarea in nord și in Anglia. Dar văd ca unii vor să para mai inteligenți decât alții. Bine, ar fi trebuit să-l scriu mai documentat, dar ei se așteaptă la un articol de 1,5 pagini sa sintetizeze o epoca istorică.
Răzvan P, articolul trimis de tine oferă o perspectiva asupra subiectului, iar chiar de la început se spune ca tema a fost larg dezbătută și nu exista un consens. Uite ce scrie acolo: And other research looks at slavery’s effects on economies outside America. James Walvin reckoned that provincial banking emerged in the eighteenth century because of the need for credit in the long-distance Atlantic slave trade. And according to Eric Williams, although slavery stifled Caribbean economic growth, it encouraged global commodity circulation—a major precondition for the British industrialisation in the late eighteenth century. He also thought that slave profits were important to financing the infrastructure projects, like railways, that powered the industrial revolution. Sclavia a jucat un rol important pentru descoperirea ulterioare a unor noi tehnologii.
@wtf, pe mine m-ai pierdut la calcule.
Pe o parte indexezi costul unui sclav la valoarea pe care muncă lui ar fi adus-o in 1800, dar apoi faci comparație cu valoarea absolută a salariului unui alb care făcea o muncă similară (nu valoarea muncii prestate).
Prețul unu sclav era între 300-400 dolari. Hai sa presupunem 400 ca să luam un calcul un sclav în forma fizica foarte bună.
Deci la 400 de dolari, aveai o o persoană care îți muncea minim 300 de zile pe an pentru următorii 10, 20, chiar și 30 de ani. Hai să spunem o medie de 15 ani. Am pus 300 de zile pe an pentru a lua în calcul și perioadele în care era bolnav, eventul perioadele în care era bătut fiindcă încercase să fugă, etc.
Un alb in agricultură era plătit cu 0,4 dolari/zi, de unde rezultă un cost anual (pentru 300 de zile cât am calculat mai sus) de 120 dolari.
De obicei un sclav muncea mai mult decât un om liber, uneori chiar și dublu. Dar să spunem că productivitatea era doar cu 33% mai mare.
Înseamnă
Deci pentru 3 sclavi plăteai 1200 de dolari și ii foloseai 15 ani la capacitate maximă. Rezultă un cost anual de 80 de dolari.
Pentru același volum de muncă trebuia să angajezi 4 oameni liberi, la un cost anual de 480 de dolari.
Cred că înțelegi că o diferență de cost cu mâna de lucru de la 80 la 480 de dolari influențează considerabil prețul produsului final.
tl;dr?
misto articol!
pe viitor poate atingi si subiectul impozitarii mostenirii/succesiunii/redistribuirii propus de Thomas Piketty.
Nu e de mirare ca nenea e francez, imi pare ca Franta are printre cele mai evidente falii sociale intre bogati si lower-middle class si saraci.
Acelasi lucru il vad din ce in ce mai mult si in Romania dupa aparitia oligarhilor de moda noua: conservarea capitalului.
Practic, o parte din societate se naste cu un + in asseturi iar alta cu un -, ca vorbim de cei care si-au luat 4 case in anii ’90 si acum traiesc din chirii si freaca menta neproducand nimic pt societate sau de aia care au mostenit terenuri sau afaceri, ideea e aceiasi. Daca vrem societati mai egale trebuie sa impozitam mostenirea si sa redistribuim tuturor.
Cum puteam spune ca Georgel si Marinica au sanse egale in viata cand Marinica vine dintr-o familie care l-a crescut in casa bunicior iar Georgel are 3 case, una in care sta si 2 pe care le inchiriaza? ajungi in situatia in care eram eu si un amic, eu munceam pe branci, amicul meu nu muncea deloc, la sfarsitul lunii, eu ramaneam cu mai putini bani decat el (pentru ca avea 2 spatii comerciale mostenite de la parinti).
20 de ani mai tarziu eu tot nu-mi permit o casa fara credit pe 30 de ani iar el si-a mai luat o casa pe langa cele 3 si tot nu munceste (n-a muncit niciodata).
la francezi la fel, bogatii raman bogati, saracii raman saraci. nu conteaza ca poate printre saraci sunt niste genii care ar merita rasplatiti si incurajati sa faca chestii pentru societate iar printre bogati sunt niste lepre papa lapte care consuma resursele planetei aiurea.
saracii destepti care au nevoie de comunism pentru a razbate – nu boss, geniile omenirii si-au castigat painea si protectia celor bogati fiind genii, nu viceversa – insasi adversitatea traiului de zi cu zi i-a aratat a fi si a fi recunoscuti drept genii; daca geniile aveau nevoie de comunism pentru a se manifesta, URSS ar fi trebuit sa fie la ani lumina fata de restul omenirii – oh wait, nu a fost sa fie;
asa pot sa spun si eu, daca as avea 1 milion de euroi, as deveni noul Bill Gates, dar nu merge asa, vin cu ideea, lupt pentru ea atat impotriva sistemului cat si a altor idei similare si abia apoi big bang
da, i-ai numarat tu pe toti aia care aveau talent/skilluri dar au murit necunoscuti fara sa poata sa-l foloseasca.
un exemplu concludent care imi vine in minte: edison ca „inventator” al becului cu incandescenta cand de fapt omul n-a facut decat sa-si foloseasca influenta financiara ca sa una alta iar de altii precum Alessandro Volta sau Joseph Swan chiar nu mai stie nimeni.
daca tot dai exemplul Rusiei pentru „comunism care distribuie egal sansele” sa nu uitam ce face Rusia cu creierele luminate totusi.
Chiar si asa, ei au plasat primul satelit artificial pe orbita pamantului si tot ei au furnizat prima imagine de pe suprafata Venus, fara banii americanilor.
insa nu ai prins ideea dar e ok, stiu ca subiectul nu are final pentru ca de fapt e un razboi surd intre aia cu mosteniri vs aia fara mosteniri.
insa statisticile nu mint, te uiti pe lista celor mai bogati oameni din lume si directori importanti de companii si vezi ca 70-80% vin din familii cu mosteniri.
daca sa cer o reevaluare a egalitatii de sanse (financiare si nu numai) ma face comunist atunci da, probabil ca sunt comunist. mi se pare o absurditate pe de-o parte sa ai un pustan cu 2 milioane de euro asseturi mostenite care freaca menta sau e un mediocru lugubru iar pe de alta parte sa ai 200 de indivizi care muncesc de bubuie pentru o viata decenta si toti impreuna sa nu stranga asseturi in valoare de mai mult de 1 milion….
alt exemplu, din experienta personala:
– Mariusica, super inteligent, intra primul la aeroclubul local, e talentat, e in lotul de acrobatie, spera ca poate sa ajunga pilot insa cand vine vremea sa ia decizia, descopera ca provine dintr-o familie f saraca, fara nimic de vandut pentru a-i plati 70K licenta de ATPL.
-Cristina, colega lu’ Marusica de la aeroclub, pitipoanca perfecta, o arde prin cluburi noaptea iar dimineata vine la aeroclub, e sparta in creier si nu prinde de nicio culoare, face greseli si nu e atenta, cand Mariusica intra la acrobatie, Cristina se chinuie sa-si ia brevetul impinsa de fund de intrusctori cu sute de zboruri de antrenament.
Cristina are 70K de euro pentru a luat ATPL-ul, se inscrie la academie, termina in genunchi si imediat e angajata la Wizz air unde tati are niste contacte.
Mariusica e corporatist, face exceluri iar Cristina pune selfie-uri din cockpit unde e first officer de vreo 10 ani fara nicio sansa de a ajunge comandant.
@Dirijorul, nu este vorba de comunism. Cel care a muncit pentru banii lui poate să îi păstreze, chiar să îi înmulțească fără nicio problemă.
Dar cum ar fi dacă s-ar introduce un impozit pe avere, ca în Coreea de Sud să spunem. Acolo, pentru moștenirile importante plătești până la 50% din valoarea totală. Și nu ești obligat să plătești pe loc… ai vreo 15 ani la dispoziție să plătești în rate.
Păi dacă ești om capabil, nu reușești ca în 15 ani să înmulțești averea cu măcar 50% astfel încât să poți plăti taxa fără sa îți fie afectate asset-urile inițiale?
E bun articolul macar pentru ca poate sa te impinga sa citesti despre subiect.Citind despre sclavi mi-am amintit de Nantes, vizitat ,oras si port ce a prosperat puternic datorita comertului cu sclavi.Cam prin 2001 au inceput sa vorbeasca oficial,mai un mic monument,ceva arhive expuse,lanturi,catuse…Dar cu jumate de gura ca e rusine.
Citind , am remarcat ca rareori in inlantuirea comertului de sclavi erau introdusa prima veriga,adica regatele africane care vanau negrii si-i dadeau la barter europenilor.Spaniolii,Portughezii,francezii poarta toata responsabilitatea nu ca ar fi o scuza.Europeni care aveau nevoie de ei sa le munceasca terenurile cucerite in Brazilia, America de nord, insule din oceanu indian antile,maurice…
Ce vreau sa spun lui guest author, sclavii nu mureau jumate din ei pe drum. Existau si cazuri, de boli, atacuri de pirati, dar nu era regula generala ca jumate mureau. Se afirma ca in 400 de ani de comert cu sclavi, s-au deportat 12,5 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane au decedat ori pe mare,ori pe drumul facut pe jos din locul unde erau capturati pana la corabie.Economic, nu era niciun interes sa moara sclavul pe drum.Profitul la un transport de sclavi era de 20-30%.
Alta chestie interesanta, un sclav putea avea conditii mai bune de lucru ca un muncitor alb,la oras, sicilian se da ca exemplu,probabil sicilienii erau categoria de jos intre muncitori.Masa sclavului,asigurata,continea mai multe calorii decat a dicilianului, cam ce manca si stapanul manca si sclavul.Apoi haine,casa etc.Stapanul de sclav avea tot interesul sa tina supusii in forma, apti de munca.Doar ca libertatea e ceva mult mai de pret.
Prosperitate pentru toată lumea, mai ales pentru ăia 1%!
Gândești despre istorie și sclavie ca un american, adică ignori 90% din restul istoriei. Și, ca un capitalist convins, măsori prosperitatea la cantitate. Dacă GDP-ul e sus, înseamnă că e bine.
Nu contează că prețurile în Vest sunt ținute jos pe sclavia din Est, sau din distrugerea mediului în America de Sud și prin alte părți. Nu contează că toată ‘creșterea’ asta infinită pe care se bazează toată economia modernă e imposibilă fizic. Nu contează tot gunoiul și risipa pe care o produce. Cumpără Family pack^XXL ca să emancipezi un sclav!
Democrația are legătură mai mult cu maturitatea emoțională. Cu cât o țară are mai mulți cetățeni capabili să ia decizii de adulți, cu atât acea țară este mai democratică. Economia e și ea importantă, dar doar până la un anumit punct. L-am depășit de mult, dar continuăm să ne facem că încă trebuie să mai producem încă un pic, și încă un pic.
Din păcate, economia a devenit din mijloc scop, și din instrument de emancipare roabă de consum. Consum pe caiet, se știe! Consum alimentat de produse care promit să ne satisfacă cele mai profunde nevoi în cel mai superficial mod.
Tocmai ce ai zis tu am spus și eu. Nordul SUA era susținut pe baza sclaviei din Sud. Și făceam o referință tocmai la vremea in care prosperitatea chiar a fost un instrument de emancipare, dar din unghiuri diferite: la abolirea sclaviei ajunsese la un nivel atât de înalt încât se putea debarasa de sclavagism, iar in sec 20 prosperitatea a dus la emanciparea prin educație și nivel de trai al negrilor.
@Autoru’ de clasa a 8 a:
Un rol mai important decât prosperitatea economică l-a avut cultura hippie din anii ’60, în opinia mea. Deși mă enervează maxim perioada aia din anumite puncte de vedere, trebuie să recunosc că reprezintă momentul în care oamenii încep să se deschidă la tot felul de idei.
Is all about culture. Bineînțeles, cultură fără o situație economică stabilă nu prea merge pentru că priorități. Dar nu avem nevoie neapărat de prosperitate, ci de ‘suficient’ cât să ne putem folosi mintea la altceva decât ‘ce mănânc mâine?’.
Pragul ăsta l-am trecut de mult. Nu e ca și cum nu am putea hrăni decent toată planeta folosindu-ne de tehnologia de care dispunem în momentul de față, ci doar că nu o putem hrăni în baza principiilor economice actuale. După ~300 de ani, încă mai visăm visele umede ale unor bătrâni care înțelegeau atunci despre complexitatea lumii cam cât înțelegem noi astăzi rolul materiei negre în univers.