Citind despre licee and stuff, mi-am adus aminte de unul dintre cei mai mișto profesori pe care i-am avut în liceu (Pedagogic aka Școala Normală Elena Cuza). Aveam un profesor de literatură universală, Nicolae Manolescu (potrivire de nume), care ne inspira și ne stimula să citim.
Problema era alta.
Aveam o oră de literatură universală pe săptămână. El venea, ne prezenta o bucată dintr-o operă reprezentativă și ne spunea să citim cartea. Ceea ce, teoretic, nu ar fi fost greu. O carte pe săptămână. Numai că noi aveam între 6 si 8 ore pe zi. După 8 ore de stat la școală și 2 ore pe drum, ajungeam acasă. O oră mâncat. Teme cel puțin două ore. Un pic de televizor. După 14 ore, nu mai avea nimeni chef de citit.
Ce alte ore aveam noi la liceu umanist: două ore de chimie pe săptămână, două ore de fizică, două ore de algebră. Materii complet inutile. Nu am folosit niciodată fracții, nu l-am căutat niciodată pe X sau ce naiba am mai învățat pe la chimie și fizică. Dar profesorii aveau nevoie de ore, așa că ni se băgam nouă pe gât. Și aveam același manual după care învățau și colegii noștri de la mate-fizică.
Mi-aș dori ca manualele să fie refăcute și materiile ordonate după necesități. Râdem noi de americani că sunt proști, dar noi învățăm de toate și la final nu rămânem cu nimic. Știm din toate câte puțin și nu știm nimic bine.
Citeam pe undeva că deja primele generații de studenți din facultatea de la Kecskemet, modelate după cerințele uzinei Mercedes Benz, au fost angajați la fabrica constructorului german. Vă dați seama cum ar fi o întâlnire a unui angajator local cu capii unei universități de la noi? Câtă scârbă? Câtă opunere? Câtă tradiție? Păi noi scoatem studenți de pe manuale din anii 70, bă, nu ne trebuie să veniți voi să ne spuneți ce avem nevoie! Ce are una cu alta?
Revenind la profesor și la citit, deși am boxat destule cărți atunci și după, simt că mai era loc, nu neapărat pentru că colega de apartament a citit de vreo 5 ori mai mult.
Generatie de sacrificiu.
e retro, merge dacă mai ești hipster.
Din cate stiu eu, Politehnica din Timisoara colaboreaza cu angajatorii locali, inclusiv la adaptarea unor materii la cerintele din piata. Sunt pasi mici, insa e bine cand exista deschidere.
De asemenea, un liceu din Timisoara impreuna cu Universitatea de Vest a demarat un proiect numit „clasa de excelenta” prin care elevii a trei clase de a IX-a vor fi fi „tutelati” de catre universitate. (nu stiu daca exista cuvantul pus in ghilimele, ei asa s-au exprimat). Ramane de vazut cat va fi de benefica pentru elevi aceasta tutela.
upt colaboreaza cu sectiile de electronica, telecomunicatii, automatica.
dar cu restul de specializari cum ramane?
Colaboreaza si (cu) Fac. de Mecanica. Inca una-n plus la lista ta.
Salut!
O mica afirmatie, desi probabil se vor deschide portile iadului:
– in liceu cam inveti pentru cultura generala ( nu sunt de acord cu excesul de citit/ecuatii/etc.)
– in facultate te specializezi (si aici da , sa fie rupere pe respectivul domeniu, nu electronica pe manuale din anii 70 sau telecomunicatii pe tehnologii depasite…eu de acolo am iesit)
Ar fi mult mai „helpful” daca din liceu ti s-ar prezenta optiunile. Astfel sa stii ce facultate sa alegi. La noi abia pe la 25 de ani esti cat de cat cu picioarele pe pamant .
Folosesti fizica, matematica si chimia, dar nu stii. Nu stii pentru ca scopul final al materiei nu a fost pentru a-ti fixa tie teoreme in cap, a fost mai mult pentru a-ti structura modul de gandire.
) si a luat toata promotia de dinaintea lui. Aia toti care terminasera Chimie Industruiala sectia… habar n-am ce sectii au acolo, una de vopsele; toti inginerii primisera oferte de la Kober.
Spui ca nu folosesti fractii, dar ai un sistem de aproximare in cap, un sistem de face asociatii, etc.
NU se poate invata altfel decat studiind materii reale.
Apoi, „locul tau in lume” ar trebui sa fie intr-un sector ceva mai larg decat literatura, sau ce ai facut tu acolo. Pentru ca e posibil sa te sinucizi dracului daca nu mai vezi sensul a ceea ce faci.
Doua ore de chimie si doua de algebra? Pe saptamana? Cand un program de lucru al unui om matur e de 40 de ore pe saptamana? Cat timp ai pierdut, de crezi ca nu te-ai dezvoltat pentru ca era algebra aia acolo?
In liceu unele materii sunt si pentru a vedea pe unde se misca elevul, poate e mai talentat la fizica decat la Manolescu.
Daca a fost tugurlan si a gresit profilul in clasa a 8-a, cine stie, poate se lipeste de mate si de fizica, isi da seama ca asta e vocatia lui, de fapt.
–––
Cat despre Benz si studenti, acum vreo 15 ani mi-a spus un fost coleg ca la el, la facultatea de Chimie, a venit Kober („uleiuri si lacuri” – replica din Pistruiatu
Deci merge si la noi faza.
Continental, de exemplu, are banner mare pe holurile Liceului de Info Iasi.
Si la Iasi, de exemplu, la Automatica si Calculatoare era un master in colaborare cu Continental pt ca oricum jumatate de promotie se angaja acolo si pleca dupa vreo 4-5 ani la firme de automotive din Germania sau Anglia, asa ca aveau nevoie tot timpul de angajati noi
E ok sa ai un specific adaptat nevoilor din piata. Dar si daca aspiri sa devii medic sau tinichigiu trebuie sa inveti si chimie si fizica si biologie. Eu le-as grupa dupa modelul american, pe care il invoci, pe toate sub eticheta de stiinte.
Fara ele ne trezim cu o generatie care „nu crede in microbi”, care „nu crede in schimbari climatice”.
Daca vrei sa generalizezi, greşeşti. Referitor la ‘Va dati seama cum ar fi o întâlnire a unui angajator local cu capii unei universitati de la noi? Câtă scârbă? Câtă opunere?’ la UBB au avut loc astfel de întâlniri, fara scârba, fara opunere si s-au concretizat. Vezi, de exemplu:
https://m.gandul.info/stiri/porsche-si-ebs-isi-pregatesc-viitorii-angajati-finantand-o-noua-sectie-de-informatica-la-universitatea-babes-bolyai-rectorul-ubb-studentii-vor-avea-garantia-ca-vor-avea-un-loc-de-munca-12200252
sau
In principiu, ai un pic de dreptate.
Spun în principiu, pentru că raționamentul tău este de tip „post factum”.
Adică atunci când erai în liceu, nu cred că erai sigur de faptul că în următorii 50 de ani de viață nu vei avea nevoie să deosebești o ecuație de gradul doi de una de gradul unu, să faci diferența dintre acizi și baze sau să poți explica principiul lui Arhimede (asta ca să mă refer doar la mate, fizică și chimie).
Practic, deoarece școala nu e obligatorie decât până la 8 clase (iar în practică nici acestea nu sunt obligatorii…) fiecare nivel de școlarizare pornește de la ipoteza că indivizii se vor opri acolo – adică la 8 clase, 12 clase (cu sau fără Bac), sau vor merge la facultate. Nimeni nu poate să vină la clasa a IX-a să zică „bă, fi-miu o să fie inginer de căi ferate, de mic i-au plăcut trenulețele, mai lăsați-l cu limba română și dați-i mai multă fizică!” Sau, „fi-mea o să fie cosmeticiană, n-o să aibă nevoie de română și geografie, cel mult de niște chimie, să explice clientei din ce e făcut rujul de buze”. Mulți tineri nu știu pe ce lume sunt nici măcar la 18 ani, la 14 nici atât! Tu știai din clasa a 8-a ce vrei să fii în viață (mă rog, dincolo de cosmonaut sau Gică Hagi)? Nu mă refer la întrebarea „ce îți place să faci”, ci „cu ce o să te ocupi ca să trăiești”?
Pe cale de consecință, sistemul de educație trebuie să ofere din toate câte puțin, astfel încât un copil care se oprește la 8 clase să nu fie totuși doar o brută care vorbește românește acceptabil și știe ceva aritmetică simplă – pe principiul că n-are nevoie de mai mult ca să dea cu sapa sau să servească la benzinărie… Iar elevul care a luat bac-ul ar trebui să fie pregătit să-și trăiască viața fără probleme, având un minim de cunoștințe cu care fie merge la Universitate, fie merge la bibliotecă (și se cheamă autodidact).
Pe de altă parte, la vârsta liceului, înclinațiile elevului încep să se vadă, de-asta liceele sunt împărțite pe specializări. Dar nici așa nu există garanții. Eu, deși am devorat cărțile de mic, am făcut liceu industrial (început pe vremea lui Ceașcă) pentru că tata e inginer, bunicul a fost lăcătuș-mecanic și le-am moștenit îndemânarea la șurubărit, iar pe vremea aia aveai nevoie de doi ani în producție ca să poți da la Academia Militară (am un unchi militar, de la el prinsesem ideea…).
După vreo 10 ani de presă, am plecat în străinătate, unde tot cu capul am muncit, deși în câteva rânduri m-am scos din belea (și i-am scos și pe alții, vestici mai puțin descurcăreți) cu o simplă șurubelniță electrică sau un fir de liță…
Rezultatul? După patru ani de „Tehnologia lucrărilor electrotehnice”, „Instalații electrice” și „Măsurări electrice și electronice”, am ajuns la Universitatea din București, la FJSC! (aia de o urăști tu sincer
Chestia pe care tu ai sesizat-o în mod corect este că specializarea liceelor ar trebui să meargă, probabil, un pic mai departe, în sensul echilibrării mai fine a încărcăturii de informație/ore de curs pe specializări. Aici e o problemă de programă școlară. În mod normal, manualele ar trebui să fie diferite, măcar la materiile din specialitate (IMO, un manual de limba română la un liceu de filologie ar trebui să fie diferit, un pic, de cel de la liceul industrial sau de mate-fizică). Nu știu însă ce e în capul celor de la Ministerul Educației, că peștele de la cap se împute.
Pe zona facultății, lucrurile se complică. „Universitatea” vine de la ideea că absolventul are cultură universală. De-asta în universitățile alea americane (sau europene) de prestigiu se învață inclusiv latină. Nu știu ce se face la facultatea lui Mercedes Benz, dar nu cred că studenții fac doar mecanică aplicată și, eventual, limba germană intensiv. Dacă e așa, atunci probabil e numită facultate doar pentru că a făcut-o Mercedes Benz…
Mie mi-a fost profesor domnul Arie Matache (un om și un profesor extraordinar!) și țin minte că la o discuție de seminar de genul „de ce trebuie să citim Iliada și Odiseea, că noi vrem să fim jurnaliști și ne-ar prinde bine mai multe ore de practică TV”, el ne-a zis „atunci ați greșit clădirea, aici e universitate, voi căutați probabil o școală profesională”. Eu zic că avea dreptate.
Mi se pare exagerat ca o universitate sa fie „training camp” pentru angajatorul X sau Y. Pentru asta sa isi faca angajatorii mastere specifice pe banii lor si cu sprijinul logistic al universitatii.
Doi la mana, discutia despre cata matematica/fizica/chimie etc avem nevoie in viata este puerila, pentru ca nu a murit nimeni nici daca nu stia sa scoata pe X dintr-o ecuatie de gradul doi, dar nici daca nu a citit nici o carte in viata, asa ca mai bine sa nu facem scoala deloc.
Eventual facem doar cursuri de sofat/mers pe strada si de invartit burgeri pe gratar, ca astea or sa se dovedeasca utile in viata.
Materiile din aria real ar trebui sa ajute la dezvoltarea gandirii analitice. Problema este la programa, nu la faptul ca aveai 2 ore pe saptamana de fizica.
asa e. in facultate tre sa faci ceva cat mai putin adaptat realitatii
Bine punctat! In tarile civilizate angajatorul are propriul “training camp”.
La noi doar se plang prin presa de specialitatea ca scoala nu le scoate ce au nevoie.
https://www.enel.com/
https://www.eni.com/en_IT/careers/training-and-guidance/eni-corporate-university.page
Referitor la articol, trist ca in sec XXI cineva considera studiul fizicii, chimiei sau matematicii complet inutil. Un copil trebuie ‘expus’ la toate aceste materii pentru a descoperii ce ii place cu adevarat si ce drum vrea sa urmeze in viata. Si eu am facut toate aceste materii, am facut sport, aveam cea mai lunga fisa de lectura la biblioteca, m-am jucat, etc. si tot aveam timp.
WTF, nici Regina Angliei nu mamanca o ora la o masa.
Acum o luna vorbeam cu un profesor de la ASE, care îmi povestea cum primește scrisori si telefoane de la Universități recunoscute din afara unde aplica pentru studii de master licențiați romani.
Oamenii sunt socati de faptul ca noi avem in Ro. studenti care termina cu 10 pe linie….si cer confirmari de la ASE.Unul din ei spunea ca ei inceraca sa formeze un astfel de student de ani de zile si nu reusesc…noi cum reusim?
Bine punctat generatie de sacrificiu!
Trebuie să găsești un echilibru în toate. Și cu cititul cărților e la fel. Citești puține ajungi blogger. Citești multe, ajungi la bulău (vezi Năstase). Gata, te-am supărat, nu văd cană cu Zoso anul ăsta.
Literatura universala, ai pus punctul pe i, nu se face mai deloc in scoala, asa cum ai spus o ora pe saptamana doar la liceele cu profil uman.
Nu stie nimeni de Hamlet sau Anna Karenina, in shimb frecam la disperare un Ion si un Dinu Paturica, pe care nu-i stie nici draku afara.
Dar se pare ca problema e la noi, oricarui profesor de romana i-am spus mi-a replicat ca trebuie sa cunoastem bine literatura romana. Pe bune?
Bre, facultățile care scot meserii cerute pe piața muncii colaborează cu industria destul de mult. Ba chiar uneori ar putea să colaboreze mai mult în avantajul lor (al facultăților) nu în avantajul unor 2-3 profesori de acolo care fac head-hunting. Pentru că se vând uneori prea ieftin și ar putea obține dotări, fonduri dacă ar ști cum să pună problema.
Dar în rest despre ce vorbim ? Facultățile care scot pe bandă rulantă posesori de diplome fără cerere cu cine să colaboreze ? Cu McDonald’s-ul ? Cu KFC-ul ? Cora ? Auchan ?
Problema este că la noi ne-am obișnuit ca și ultimu’ pielea p.lii să vrea o diplomă de facultate de undeva și de aia au apărut fabricile de diplome ca ciupercile după ploaie. Dacă facultatea X ar produce atâția licențiați câți are nevoie piața muncii atunci ar primi bani mai puțini de la buget (banii sunt primiți în funcție de numărul de studenți). Dacă ar primi mai puțini bani de la buget, ar fi nevoiți să dea afară o grămadă de cad(av)re didactice de pe acolo. Ori asta nu se dorește. De asta ai tu casieră la Auchan absolventă de limbi.
Liceele se degradează din cauză că sunt prea puțini dascăli cu vocație dornici să se chinuie o viață pe un salariu de rahat într-un sistem care-i pune pe ultima treaptă a lanțului trofic. Până și paznicii de la intrarea în licee au acum parte de mai mult respect decât au profesorii.
Nu era vorba de facultati. Si oricum fie ca vorbim de facultati sau licee unele specializări vor disparea.
Cred ca e decent sa vorbim de un calendar de perimare a unor profesii. Stim ca automatizarea va continua si se vor elimina nu doar meseriile desfasurate in hala de productie.
Dispar unele specializări, apar altele. Întotdeauna o să ai nevoie de oamenii ăia care trebuie să știe foarte bine ce trebuie să facă calculatorul ăla care produce ceva.
Noi însă insistăm să scoatem pe bandă rulantă profesii care nu se caută/cer din cauză că e greu să scoți pe tușă dinozaurii din sistem. Numeri pe degetele de la o mână centrele universitare în care se face cercetare relevantă la ora actuală.
Daca vrei sa generalizezi, greşeşti. Referitor la ‘Va dati seama cum ar fi o întâlnire a unui angajator local cu capii unei universitati de la noi? Câtă scârbă? Câtă opunere?’ la UBB au avut loc astfel de întâlniri, fara scârba, fara opunere si s-au concretizat. Vezi, de exemplu:
https://m.gandul.info/stiri/porsche-si-ebs-isi-pregatesc-viitorii-angajati-finantand-o-noua-sectie-de-informatica-la-universitatea-babes-bolyai-rectorul-ubb-studentii-vor-avea-garantia-ca-vor-avea-un-loc-de-munca-12200252
sau
https://m.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cea-mai-mareuniversitate-transilvania-catedra-pwc-antreprenoriat-siafaceri-familie-tara-1_514f2a0200f5182b85486695
Degeaba ne dorim Eu, Tu şi Ovidiu chestii, dacă politicii de la noi vor altceva, că doar atît îi duce capul. Cel mult poţi trimite copilul la Kecskemet.
Haha ce amuzanta a fost faza cu angajatorul local! Eu am reusit sa iau legatura cu un prof din State, dispus sa vina pe banii lui sa interactioneze cu decanii de la noi dar cand le-am comunicat acest lucru am fost refuzata prompt „suntem in concediu in luna aia”.
„O oră mâncat”
Vad ca multa lume lauda sistemul american de educatie dar sincer sa fiu din experienta proprie il vad ca foarte limitat.
Recent am primit un pliant prin posta in care scria ca Astra Rail din Arad califica tineri pentru diverse meserii, mai degraba echivalentul unei scoli profesionale decat al unui liceu, insa tot e ceva. Adica oamenii au ajuns la concluzia ca scolile locale scot someri pe banda si nu vor sa schimbe nimic, asa ca isi deschid propria scoala unde la final iti asigura si un loc de munca si diploma aferenta meseriei terminate.
Ei, ceva de genul asta vad eu si in viitor in Romania, si cand Ministerul Educatiei va ramane cu jumatate din elevi, poate-poate se vor trezi si ei.
Geniala poza! :)))
Inca mai foloseste lumea argumentul cu ‘la ce-mi folosesc ecuatiile?integralele? Credeam ca doar pe la sat se mai intampla asta, ca na, nu-s atat de bine informati incat sa afle sau sa realizeze ca matematica e cel mai eficient ina
Hai, ca fara integrale poti sa traiesti linistit. Dar ca Vali nu foloseste fractiile in viata de zi cu zi, asta n-as fi crezut. Azi-maine aflam ca si alfabetul si tabla inmultirii le-a invatat pe degeaba.
eu citeam pe troleu, sau in drum spre casa
mi-am facut un obicei sa citesc in drum spre casa , in troleu sau chiar pe jos. inca am acest obicei. in rest stim cu totii despre manualele depasite , oricum sistemul nu se schimba prea curand
magaria nu e ca un copil de asta, si da, la 18 ani suntem copii, ia hotararea sa faca o facultate nefolositoare. Magaria e ca societatea, inclusiv parintii, cred ca e o idee buna sa-i lase.
Proful tau recomanda sa citesti. profa mea de romana recomanda sa inveti comentariile literare. Pe de rost
Proful nostru ne-a invatat in vreo cateva ore cum sa comentam orice text, ce sa urmarim, de ce sa ne legam. Dupa care au fost 4 ani de distractie la romana. De citit am citit dar carti de comentarii nu am vazut nici cu binoclul. Cam toti am facut maxim la bac la romana. Am fost si pe la olimpiade, asa pe orbeste, fara sa stim ce materie trebuia, doar sa ne-o batem de clasa paralela care tocea comentarii. In majoritatea cazurilor ne-am calificat sa mergem mai departe dar nu ne-am dus, scopul fiind altul.
@borg Si cum se comenteaza un text ? Nu de alta dar se bat campii cu gratie in comentariile astea, un fel de forma fara continut, uneori departe de intentia autorului.
Am postat si eu un comentariu, de dimineatza… adica acu’ vreo 12 ore.
Văd că nu apare. E vreo problemă?
As aprecia un raspuns, măcar să nu-mi mai pierd timpul data viitoare.