Nu îți propui să te naști într-o familie săracă.
Dar, odată crescut în condiții vitrege, condiția devine aproape destin. Studii nenumărate arată cum contextul social îți decide în mare măsură educația, locul de muncă, într-un cuvânt, viitorul.
Două idei:
- să te uiți la mă-ta și la tac-tu și să realizezi că nu vrei să ajungi așa
- să crezi și să vrei o viață mai bună
Fiecare generatie de dupa ’89 va avea o conditie mai buna daca se vrea – posibilitatile de educatie si oportunitatile sunt incomparabile cu ce era inainte.
La scoala trebuie sa vrei sa mergi – sunt x programe de sustinere
Locuri de munca sunt , se roaga angajatorii sa vina lumea la lucru – trebuie sa terminam cu subventiile
Cursuri in aproape orice domeniu gasesti online sau offline, trebuie doar sa vrei.
Poate ca traiesc intr-o bula , dar am intrat in multe gospodarii de familii nevoiase si am vazut ca exista un grad de complacere, „apoi ce sa facem, ne mai ajuta primaria, ne mai dau vecinii un lemn de foc, etc”
Problema ii ca existand aceste „safety nets”, oamenii stiu ca orice ar fi , nu o sa moara de foame, de frig, de sete pentru ca societatea ii ajuta si atunci prefera sa stea.
Comentariul zilei.
Sărăcia e o boală socială, cel puțin cea extremă. Poți scăpa „din” ea? Da, dar nu poți scăpa „de” ea. Era un articol pe Cracked exact pe tema asta, a „adaptarilor” pe care un om născut și crescut în condiții vitrege le dezvoltă, indiferent de cum i se schimbă condiția socială în timp. Sunt niște lucruri care pot explica „zgârcenia” unora sau viziunea pe termen scurt, fără a avea legătură cu intelectul sau maturitatea respectivei persoane. Oricum, am senzația că asta e altă discuție, așa că nu insist.
2. să crezi și să vrei o viață mai bună
3. Sa muncesti in directia obtinerii acelei vieti mai bune.
4. SA NU TE DAI BATUT.
Citisem „să nu dai de băut” și mi-am zis „ia te uită ce bulangiu, ce țel în viață are ăsta”.
SĂ NU TE APUCI DE BĂUT
sa nu fwuti un raton asa am citi prima data
in loc de studii nenumarate citii stridii nenumarate…wtf?
4.1 – Să nu te dai bătut să vorbești despre sărăcie unui public majoritar upper middle class
Doar trollez.
Saracia cred ca se defineste diferit de la caz la caz. Unii zic ca sunt saraci ca nu casa lor, altii ca nu au un calculator in casa, altii ca nu au mancat de 3 zile altceva inafara de paine. Fiecare are o poveste
Pe langa ce ai zis, ce alte variante ar fi totusi cand esti copil sarac sa ai macar o mica sansa teoretica sa iesi din saracie?
Cand esti copil sarac si poate ai ceva timp dar nu ai bani, poti face urmatoarele:
1. Sa studiezi. Nu ai carti, exista biblioteca scolii, biblioteca orasului deschisa aproape in fiecare zi, poti sa le imprumuti. Daca taica-tu e betiv si nu ai pe cineva de crescut acasa, vreun frate ceva, stai toata ziua la biblioteca. Macar scapi de fatzaul lui si mai si inveti ceva,
2. Folosi internetul. Presupunand ca nu ai internet acasa, multe biblioteci ofera acces la internet pentru o anumita perioada, zilnic.
3. Intra in vorba cu oamenii, intreaba ce cred ei ca merge acum si studiaza in directia aia. Mai ales pe aia pe care-i vezi tu ca se descurca. Multi te vor ignora, unii te vor baga in seama. Poti obtine informatii foarte folositoare care te-ar putea ajuta mai departe. Daca stii sa comunici, exista posibilitatea sa primesti si alte avantaje, de exemplu poate cineva sa-ti doneze un laptop vechi de pe vremea razboiului care zacea in casa la el ca suport de peste de sticla pe televizor, dar care tie totusi sa-ti mearga sa citesti un PDF ceva. Ok, nu-ti va merge CS GO, dar nu de CS GO ai nevoie. Pentru nevoia ta, e bun si ala.
4. Roaga la scoala sa-ti dea voie sa folosesti sa zicem laboratorul de informatica, daca nu sunt alte ore, sau chiar sa te lase la un calculator liber in timpul altor ore
5. Daca ai prieteni care au pasiuni despre ceva care te intereseaza si te-ar putea ajuta in viata, mergi la ei acasa, ZILNIC, stai ca un ghimpe cu ei mai mult timp si vezi ce fac, stai langa ei si roaga-i sa-ti explice ce fac acolo, nu-i lasa sa respire. Chiar daca ar vrea sa scape de tine, trezindu-se cu tine zilnic la usa dimineata, la pranz si seara, se vor obisnui, va deveni rutina.
Chestiile astea par nimicuri, dar puse cap la cap o perioada de un an, pot face diferenta. Poate ca sunt sanse foarte mici sa te scoata din saracie, insa tot sunt niste sanse mai mari decat daca te plangi ca esti nascut intr-o familie saraca si folosesti calculatorul doar pentru pus comentarii pe facebook la fiecare post de la antena 3, unde, in cazul asta, sansele sa iesi din saracie sunt doar asa in imaginatie.
Nu cred ca ai nici cea mai vaga banuiala ce inseamna saracia. Care biblioteci la tara ca stau inchise cu cheia. Care internet ca doar calculatorul primarului si al secretarei au internet, restul din parti.
Cum sa scapi de tactu betivan daca trebuie sa stai pe acasa sa iti cresti fratii mai mici.
Ce spui tu aici se aplica in mediul urban si cam atat, doar ca jumatatea saraca a Romaniei sta la tara.
Sunt copii care nu ajung deloc la scoala iar cei care ajung sunt analfabeti functional si tu vorbesti de CS GO? Serios?
6. Nu mai freca menta pe bloguri toata ziua. Sunt sanse extrem de mici sa gasesti informatii utile…
@Cristi „mergi la ei acasa, ZILNIC” chiar crezi ca-i posibil? De cand ii lumea si pamantul cine a avut parinti cu bani tot bine a ajuns, cine a fost sarac tot sarac a ramas. Ii foarte greu sa iti depasesti conditia! Asta nicidecum nu inseamna ca nu sunt cazuri care din sarac a devenit bogat. Sunt dar sunt putine. Trebuie sa faci ceva in directia asta sa nu te multumesti cu putinul care il ai sa iti doresti mai mult.. da e greu de tot.
La ce a spus DanielV as mai adauga ceva: uneori la tara nici nu poti sa citesti/studiezi din cauza idiotilor din jurul tau .
Am stat o vara pe acolo si am capatat o reputatie de „maica, nepotul lui x e nebun, saracul” fiindca m-au vazut idiotii de vecini citind 1-2 pe zi.
Mai am un var care a preferat sa se mute la oras sa faca facultatea (statea intr-un sat chiar de langa oras si facea naveta) fiindca tot manca bataie in timpul sesiunii pe principiul „termina cu cartea aia nebunule, vrei sa ne faci de ras pe la vecini?”.
Plus, vad ca prostiile astea se extind usor-usor si spre calculator. Daca nu stai toata ziua pe facebook, esti o ciudatenie despre care barfeste toata lumea. Iar daca nu ai asa ceva automat esti prost – nu ai cont fiindca nu stii sa folosesti facebookul.
Bha… 2017 sunteti pe langa. Da au wc in fundu curtii da au ei smartphone? Au. Ca o freaca pe fb si uatzap aia e partea a doua da sa nu ne amagim ca nu e net la sat totusi.
Guys, incerc sa va raspund, nu o luati ca si metoda de combatere a feedback-ului vostru, care apropo e bun, ci luati-o ca si metoda de a mentine conversatia. Si chiar multumesc mult pentru reply-uri.
Dupa cum am zis in primul paragraf, saracia fiecare o considera diferit de la caz la caz. Unii o sa zica ca „nu, aia de la tara sunt saraci, altii o sa zica aia cat de cat au ce manca comparativ cu oamenii strazii”. Eu nu zic ca ceea ce ziceti voi nu e corect si 99% posibil sa se intample. DOAR CA, stiti ce faceti voi aici? Voi din start ziceti „nu se poate sa reusesti”, nici macar ala 1% ramas, nu luati in calcul, nu dati o sansa sa se incerce.
@DanielV, daca te uiti in comentariul tau comparativ cu ce am zis, am apecificat „Daca taica-tu e betiv si nu ai pe cineva de crescut acasa, vreun frate ceva”. Tu vii si spui „Cum sa scapi de tactu betivan daca trebuie sa stai pe acasa sa iti cresti fratii mai mici.”. Cu CS GO ala, cred ca n-ai inteles ce am zis acolo. M-am referit ca ar putea primi ala orice jaf de laptop si nu unul cu i7.
@Marius, ” “mergi la ei acasa, ZILNIC” chiar crezi ca-i posibil? De cand ii lumea si pamantul cine a avut parinti cu bani tot bine a ajuns, cine a fost sarac tot sarac a ramas”. Ok, atunci zic sa ne sinucidem, nu are sens sa mai incercan, sa ne mai dam o sansa daca plecam din start cu ideea asta. Si ca sa raspund la intrebare, da, e posibil. Iti zic din cubostinta sigura. Cu siguranta nu targetezi sa mergi acasa la fata lui Obama, insa prima ta tinta e unul cu o conditie un pic mai buna ca tine care sa aiba acces la unele resurse (un calculator) si la cunostinte in plus.
Ce inseamna sa reusesti? Nu a zis nici dracu ca trebuie sa devii Trump maine, desi nu e tau sa ai obiectivul asta. Dar ,cel putin nu asta e targetul acum, ci macar prima treapta din piramida lui Maslow.
In reply-urile voastre, care cum am zis, sunt bune, vad totusi o problema care nu e conform cu ideea pe care o am. Voi tot ce faceti e sa demontati reply-ul incercand sa ziceti ca aberez, care repet, foarte posibil sa aveti dreptate, nu neg ca poate nu aberez. Dar stiti ce problema vad? Nici unul nu ia in considerare „bah, 99% nu se aplica, dar 1% ar merge. HAI SA INCERC sa vad ce iese! HAI SA INCERC UN TRIAL de un an sa vad unde sunt? CE AM DE PIERDUT? ORICUM SUNT IN CACAT?” Nu, voi ziceti „te-ai nascut sarac, e cazul sa constientizezi asta si sa traiesti zilnic cu asta si sarac sa mori. Nu mai are sens sa mai apuci sa faci nimic!”. Imi ziceti „ce biblioteca a scolii, ca nu exista in sat”. Corect, dar daca varianta asta nu e realista, e cazul sa te opresti aici? CAUTA ALTA! Atunci poate exista varianta ca nea Vasile sa mearga zilnic in oras cu masina si ma rog de el sa ma ia, sa ma lase la aia din oras, sa isi faca treaba si cand se intoarce sa ma ia inapoi”. E un process de brainstorming, sa cauti solutii, multe fantasmice sau irealiste, un process de trial end error, sa incerci solutiile sa vezi care merg, poate 90%vor pica, si un peoces de never give up.
bai, nu alunecati spre chestia aia cu „new age” gen „sa-ti doresti cu adevarat sa iesi din conditia mizera” ca nu e chiar asa.
adica ok, fiecare copil sarac are povestea lui si poate unii reusesc pentru ca-s ambitiosi. avem atatea exemple…
DAR
eu unul nu pot sa spun ca am provenit dintr-o familie saraca dar nici instarit sau macar „decenta financiar”…si…e futere! nu ai acces la educatie, nu poti face meditatii, faci foamea pe la scoala ca n-ai bani de pachet, n-ai caiete si nici metode de invatat (calculator, hartie milimetrica, etc).
adica te limiteaza grav. nu e imposibil sa-ti faci o viata decenta dar cazurile de success adevarat sunt foarte putine..pt. ca ramai cu frustrari, cu anxietati, cu problem de incredere iar de astea nu scapi pentru ca nu le-ai tratat niciodata caci n-ai avut bani iar cand ai bani e cam prea tarziu.
o buna bucata din viata nu m-am limitat psihic insa invariabil am ajuns la concluzia ca daca pleci foarte aproape de 0, sansele sa-i ajungi pe aia plecati de la +50 sunt f mici.
si mai e o chestie…maica’ta si taica’tu nu au ajuns „asa” pentru ca au fost incapabili ci pentru ca in general saracia se transmite, paduche la paduche. cand te nasti intr-o familie de agricultori sarmani, sansele sa razbati prin anii 70 erau zero, ceva mai mari astazi cu ajutorul tehnologiei.
Duamne ajuta!
Doamne nu te ajuta si asta este punctul 0 si cel mai important. Trebuie sa fi constient ca singurul pe care te poti baza si singurul care te poate ridica esti tu. Nu trebuie sa faci facultati ca sa ajungi mecanic/instalator si sa faci o gramada de bani (erau in comentariile dintr-un articol recent un instalator roman care avea o cifra de afaceri zdravana dupa cativa ani in Paris).
Dar nu, majoritatea dau vina pe lipsa lor de success pe forte oculte, pe hotii din parlament sau pe istorie. Similar cum sentimentele lor de mandrie nu sunt defapt pentru realizari personale ci ne mandrim cu „ai nostrii” care au fost la nu stiu ce olimpiada.
Eu provin dintr-o familie saraca, numeroasa si cu un tata alcoolic. Iti dau dreptate pentru ca oricat de mult ai munci si ai lupta , o faci pentru a ajunge la nivel cu ceilalti, iar pentru a arata ce poti cu adevarat e inca o munca in plus.
Acum am o familie frumoasa si un job bun, dar adolescenta si tineretea mea le-am petrecut muncind enorm de mult, luptand cu mine si cu prejudecati adanc sadite in minetea colectiva. Am dus o batalie teribila pentru a obtine ce unii au ca si dat din nastere. Cand esti sarac, pleci cu un handicap major pe care e teribil de greu sa-l depasesti mai ales ca toti din jur iti percep slabiciunea si se folosesc de ea.
Singura mea alinare ramane ca lupta asta m-a construit omul care sunt astazi, si totusi chiar acceptand trecutul si familia nealese de mine inca ma razboiesc cu soarta care nu e deloc corecta. Nu e meritul nimanui ca se naste intr-o familie frumoasa cum nu e nici vina cuiva care se naste intr-o familie saraca, si totusi cel din urma patimeste negresit fara urma de sens.
Nimeni nu merita sa poarte in suflet frica de a face foame. Frica asta te paralizeaza si e greu sa-ti mai gasesti drumul in viata indiferent cat de inzestrat intelectual ai fi.
ioane, te intreb doar atat. familia ta e saraca? ca am impresia ca reciti din carti texte motivationale.
eu vorbesc de egalitatea de sanse care NU exista.
uite, eu aveam un prieten bun care provenea dintr-o familie f instarita, ala manca cipsuri cand eu n-aveam bani de covrigi in scoala.
ala avea blugi si manuale aduse din franta din care facea franceza cu o meditatoare franceza in timp ce eu invatam din manuale mazgalite de aia dinaintea mea.
30 de ani mai tarziu eu am un salariu mai mare decat ala, o pozitie mai buna DAR ala are casa, masina, si-si face 5 concedii pe an prin asia iar eu platesc chirie, credite la incercarile de afaceri esuate si-mi pot permite o masina sh, nu noua.
ala a trait relaxat, fara stress si fara momente low, eu am facut cearcane si am acumulat frustrari.
puteam face mai mult? posibil, inca incerc. n-am facut suficient? nu cred.
si totusi diferenta exista si va exista probabil si la urmatoarele generatii.
Am simtit asta cu frica de foame; acum constientizez ce bariera importanta e. Am simtit ca e o bariera, dar pana nu vezi ca si alti oameni trec prin asta parca te simti singurul cu temerea.
Asa e, se simte ca o slabiciune lipsa de sprijin in copilarie si multi profita de tine cand te simt. As vrea sa zic ca am trecut peste, dar tot muncesc de 2 ori mai mult decat oamenii fara frica asta si deschid gura mai greu sa cer ce mi se cuvine.
Obiceiurile proaste dispar greu. Problema nu este sărăcia, prostia e baza si sărăcia e consecința.
Mișto chestiile astea cu I want, I can, miau. Numai că săracii ăștia au prostul obicei de a trăi în comunități la fel de sărace. Și când nimeni în jurul tău nu a văzut vreodată vreo carte, șansele ca tu să devii următorul Paler sunt nule. Dacă în jurul tău se ascultă numai Guță, șansele să afli de Mozart sau măcar de Led Zeppellin sunt nule. Dacă toți din grupul tău au făcut pușcărie, ai toate șansele să ajungi și tu. Sărăcia nu înseamnă numai un individ. Înseamnă un context social, de care este greu să scapi. După momentul de apogeu al „ascensorului social” în anii 70, pentru fiecare generație care urmează este din ce în ce mai greu și ne cam îndreptăm către un sistem de caste, fiecare izolat în „bula” lui, cu din ce în ce mai puțin posibilități de upgrade.
De ce ai vrea sa ajungi Paler?
Cum sa nu vrei sa ajungi Paler, Jean? Ai numeroase facilitati, loc gratuit la facultate…Paler sau basarabean sa tot fii in ziua de azi in Romania.
De ce ai vrea sa ajungi Paler cand poti ajunge Paleru?
1. Nu exista metode verificate de crestere a IQ-ului. Un individ cu IQ-ul de 70 nu se poate lega la sireturi. Unul de 80 poate impaturi cu greu o foaie A4 ca sa intre intr-un plic normal. Avem deja o parte mare care odata nascuta in saracie acolo ramane.
2. Al doilea predictor al succesului, dupa IQ este capacitatea de auto-control. Cei care stiu sa faca „delayed gratification” au mai multe sanse sa reuseasca. Si pentru aceasta trasatura asupra careia ai putin control, mai ales in copilarie cand conteaza cel mai mult, este o curba a lui Bell in functiune
3. Constinciozitatea, capacitatea de a te lupta cu o problema mult timp dupa ce vezi ca n-ai facut nici un progres in directia respectiva, este o alta trasatura inascuta. Alta curba a lui Bell in actiune.
Raman povestile de succes: acea combinatie de inteligenta, auto-control, constinciozitate si, sa nu uitam… noroc.
Viata e o loterie. Unii care au „ales” (de fapt primit) combinatia castigatoare se uita pe biletele altora si zic „Ia uite si pe boul asta, a ales 13 in loc de 14. PLM, 13 picase si la tragerea trecuta, erau sanse mici sa pice din nou. Ha ha. Idiot!”
nu te contrazic, adaug doar atat: dupa unele studii, fiecare an de scoala adauga 0,8 puncte de cotient de inteligenta. altele studii contesta asta.
M-am nascut intr-o familie de intelectuali.
Dar cu un tata alcoolic si o mama formata in comunism tranzitia a fost crunta.
Saracia fost maxima pe vremea lui nastase prin 2000-2004: am avut perioade cand mancam o data la 3 zile iarna … paine din cand in cand. Haine si chestii nici nu se punea problema.
Dar am avut si noroc de inteligenta peste medie si am invatat sa citesc la 4 ani si de atunci tot citesc. Am terminat medicina, mi-am facut business-uri nu ma plang. Nu sunt bogat dar fata de cum am fost… sunt in rai.
Dar nu toti au sansa asta… si nu toti sunt constienti de conditia lor si mai ales nu stiu sa profite de ocazii cand apar. Asta tine de firea omului si de noroc.
Iar povestile ca prin munca se poate… o spun doar cei care nu au trecut prin conditiile respective. Iti trebuie stomac tare sa fii copil sarac la o scoala buna… iti trebuie multa ambitie ca sa te duci la biblioteca cu burta goala asa mancat un pic de branza sau mamaliga o data la 2 zile … ani de zile.
Plus scandalurile inerente, lipsa minimelor strandarde viata (electricitate, apa calda, toaleta) si evident abuzurile de tot felul… din partea unor oameni respectabili ai societatii… asta fiecare dupa cum are noroc.
Si toate astea fara perspectiva de mai bine intr-un termen rezonabil.
Eu am avut noroc de minte si totusi parinti educati… dar iti poate lua mintile o viata asa. De-asta nu judec si incerc sa fac ce pot. Nu iti alegi mediul in care te nasti si parintii.
Mediul bun nu iti garanteaza o viata mai buna dar sigur ajuta.
era un documentar despre Amazon, despre start-up-uri, how-to. Reteta: ai o idee, pui cateva zeci, sute de mii de dolari din ultimul salar, mergi la parinti si iti mai dau cateva sute de mii si dupa o vreme de duci la prieteni si mai iei 1 milion de dolari. Easy! hai ca orice sarac daca lucra mult poate sa faca la fel. (ala din china care o mers in state si s-o intors sa faca amazon in china e fix in acelasi plan- cati din chinezi au putut sa faca o excursie in state..)
exista manuale despre cum se ridica o popendulatie din saracie, statistic, verificat. si cum se ridica din saracie un om (individual).
individual: singurul factor real care influenteaza radical situatia materiala (statistic) si intr-un orizont rezonabil (20 ani) e mutatul in alta comunitate mai bogata. toate celelalte au si ele o influenta de 5% si cumulat conteaza. Dar singurul factor care are pondere de +50% e asta.
colectiv, la nivel de mase: exista o reteta clasica: 1. imbunatatesti starea de sanatate a popendulatiei; 2. imbunatatesti nivelul de educatie; 3. adopti politici care asigura un grad mare de libertate economica, comerciala si politica; fix in ordinea astea – asigura cel mai rapid parcurs; daca nu sunt sincope, dureaza cam 50 ani-100 ani. (sunt si exceptii ca Singapore, Corea de Sud).
singapore și coreea de sud (de fapt toata asia) au o traditie comerciala de secole, acolo orice familie are un mic venit din vanzari de ceva, sunt puncte cheie in rute de transport si mai poti enumera cateva zeci de conditii diferite, in plus comunistii chinezi au fost mai destepti decat cretinii albi: nu au interzis micii intreprinzatori/comercianti (traditia lor) – noi am fost sclavi pana in 1907, aia aveau televizoare alb-negru la londra in 1930, noi omoram vacile-n jug pentru un pumn de malai din care faceai pelagră – așa cum a mai zis cineva, șansa de a ieși din sărăcie e să părăsești comunitatea de săraci și să nu te mai uiți înapoi
Aș adăuga și dezvoltarea infrastructurii pe lista aia. Chestie știută de pe vremea romanilor.
Nu sunt chestii noi care trebuie cercetate sau inovare. Cei ce sunt la conducere și nu aplică principiile de mai sus fac asta voit.
Aprobarea pt. centura Bârladului e blocată de vreo 10 ani de CJ Vaslui pt. un motiv sau altul doar ca să dau un exemplu.
Ăla e președinte de consiliu de la revoluție până azi și face exact ceea ce e pus să facă acolo.
Mai este vorba și de sănătatea mentală aici.
Când crești în sărăcie aduni multe sechele pe care nu le conștientizezi.
Adăugat la asta e și lipsa unor modele constante în viață care să îți arate un mod de gândire mai critic. Majoritatea comunităților sărace au efectul de „crabs in a bucket” în parte datorită faptului că obiceiuri născute din cauze de sărăcie extremă se transformă peste generații în cutume culturale „ce mă bunicamiu a mâncat șuncă și a băut țuică și tot ne-a crescut pe toți” și pe de altă parte e pur și simplu ciuda și frica care o dezvoltă ceilalți pe cei ce vor să se ridice.
E un motiv pt care toți rapperii multimilionari din SUA au plecat din ghetouri și nu s-au mai uitat înapoi decât pt. talent proaspăt. Nu-i leagă nimic plăcut de oamenii de acolo de comunitățile alea oricât ar da-o în cântece cu „the hood”
Încă mă minunez când aud povești de la ai mei când în mijlocul foamei a Regretatului ei foloseau năutul pt. nechezol deși năutul e plin de carbohidrați, fibre și proteine, salată și dovleceii îi dădeau la porc „să nu râdă lumea de Crăciun”, iar guliile care merg consumate proaspete sau murat și cresc in condiții vitrege erau considerate „cartoful săracului” și nu se cultiva decât de cei disperați.
nu e chiar asa. tu zici bine ce zici in teorie si daca ar pune in practica ce ai descris tu, ar rezolva problema pe termen lung, intr-adevar. doar ca atunci cand esti mic, nu ai maturitatea aia sa te gandesti ca ba, trebuie sa ies. nu, energia ta e concentrata pe ce sa fur/cersesc (figurat sau nu) ca sa mananc si eu azi ceva, ca mama sigur s-a imbatat ca vaca si iar nu a gatit. si cum sa fac sa nu fiu acasa sau prin preajma lu’ tata cand vine beat pendula ca ma bate cu ranga. de multe ori, copiii aflati in situatiile astea sunt prea mici ca sa gandeasca in viitor, etc. si pana la urma, nu e treaba lor de copii sa faca asta atata de micuti si fara niciun sprijin. sigur ca unii fac asta si se maturizeaza mult prea devreme, dar nu e cazul tuturor si, bineinteles, NU SUNTEM TOTI LA FEL.
Eu zic ca e mai complicat de atat. Nu ajunge doar sa ceri o carte si sa mergi la net moca. Putine de aici se pot aplica din pacate la noi, multe trebuie si adaptate https://www.wikihow.com/Survive-Becoming-Poor . Ar fi multe de scris dar cele mai importante: sa ramai sanatos fizic si mental ca altfel ai belit-o daca ajungi in spital sarac. Nu bea alcool si nu manca mizerii gen dulciuri ca sa-ti potolesti frustrarile. Multi grasi in mod paradoxal sunt saraci pt ca si mancatul de dulciuri nu e departe de alcoolism. Sa inveti cum sa faci shopping inteligent ca sa te hranesti eficient cu bani putini. Sa ceri ajutor si sa si oferi prin tot felul de programe sociale chiar daca sunt finantate de biserici ortodoxe sau pocaiti. O sa fii suprins ca poti primi laptop, TV, haine care in mod normal te-ar costa o groaza de bani.
nu stiu cum e in romania ca sociologii nostri se ocupa cu altele, dar in SUA statisticile arata ca pentru a nu ramane sarac trebuie sa faci 3 lucruri. daca le bifezi pe astea, sansele sa devii middle-class cresc exponential deci nu mai esti sarac.
https://www.youtube.com/watch?v=cJedKXiG7Wo
Sa te nasti sarac e un blestem. Sa te nasti fara creier e al 2-lea. Sa te nasti fara ambitie e degeaba…