Am auzit în ultima vreme trei povești asemănătoare, din trei domenii diferite, destul ca să detectez un numitor comun.
Se dă o firmă oarecare, care n-are urgențe. Programul e până la ora X, cu stabilit clar că e până la ora X, ca să poată angajatul să meargă să ia copilul de la școală, să ia nevasta și așa mai departe. Dacă angajatul întârzie chiar și 3 minute, șeful e foc și pară, se fac ședințe tematice, se dau mustrări și tot așa.
Dar constant, la toate 3, apar clienți la limită cu ora de închidere, toți cu dorința să li se facă ceva pe loc, ceea ce presupune că angajații trebuie să stea peste program o jumătate de oră sau o oră. Și, din nou, nu vorbim de urgențe, nu sunt faze de genul “domne, mi s-a spart o țeavă, am lac în casă, hai ajută-mă”, vorbim de nesimțire și de “eu sunt clientul, eu am banii, stați aici până zic eu stop”. Și asta 4 zile din 5.
Repet: nu vorbim de urgențe, vorbim de șefi care se fac preș în fața clienților și cocoș în fața angajaților.
Și se miră apoi, inclusiv clienții ăia jegoși, că pleacă oamenii. Sau că angajații nu țin la firmă și nu pun suflet în ceea ce fac.
Partea tare e cand ai colegi in firma carora li se pare normal un client care face asa.
Si mai pun si presiune pe restul sa stea ca niste fraieri dupa program.
Pai poate daca ai munci la ora 5 in loc sa scrii pe bloguri ti-ai termina treaba la timp Gogule…
Cristiane, unii mai dau un click si stau dupa juma de ora. Nu toti dam la lopata. E ok.
La munca cireasa, mai ai 20 min din program!!
Cristiane, tu realizezi că gogu a lăsat comentariul după ora 5?
Cireasa, ăștia care dau un click după care așteaptă 30 de minute sunt primii pe lista de „automatizare”. E ok.
@Crisian: Băi, am un comentariu bun, bun de tot pt tine: Du-te, bă, în pendula mea!
Hai să-ți explic de ce: dacă am face schimb de job-uri (observă, te rog, că habar n-am cu ce ocupi) , deci merg la calcialma, eu zic că în max 6 luni mă ”pirnd” că pot face ceea ce faci tu. În schimb, ție îți dau 4 ani să te prinzi ce fac eu. Btw, dacă reușești, ești ”scos”: firma pt care lucrez caută cu ochi-n patru să angajeze ceva. 1k euro pt început, 2-3k, pe urmă. (asta, pe lîngă ce dă dl. Soroș ::)) ). Ce zici, bă, te bagi?
La un moment dat, de preferat in mileniul acesta, ii f*te „furnizorul” un „du-te ba-n ma-ta de client” astfel incat sa-i sara din capul ala prost ca el e „stapanul de sclavi” care are banu’ si care „supune” furnizorii. Pana atunci, insa, „ruptul in cur si cu pretentii = stapanul nostru, nu?”
Pai sunt multi moldoveni in corporatii care muncesc pt chirie sau pt rata la prima casa si se hranesc cu zacusca de la mama/bunica.
@Cristian Ieri am ajuns la serviciu la ora 7 (dimineata). Te las pe tine sa faci calculele.
In acelasi rationament, il rugam pe domnu Cristian daca o mai fi pe aici sa ne explice cum functioneaza de exemplu, hai sa lum un domeniu din creatie/design programul de 9-5, avand in vedere ca in functie de capabilitatile/simtu artistic/experienta indelungata 8h e sclavageala curata, timp in care te uiti la monitor ca vita ca sa se face ceasu pentru ca asa era la fabrica pe vremuri, treaba fiind terminata in 2-3-5h, dar programu nene….
Asteptam raspunsul cu maxim interes.
clientul trebuie educat lent si cu rabdare, daca vrei sa fie treaba win win pe termen lung…
As completa si: clientul trebuie educat din start. Ok, ii mai faci o reducere daca e serios, o exclusivitate sau ceva organizat in asa fel incat sa nu intrerupa tot. Clientul nu trebuie razgaiat, nu poate avea urgente zilnic. Ori angajezi mai multi oameni (eventual pe o tura mai tarziu), ori te uiti si rezolvi daca problema e la tine ca firma, in cazul in care nu poti respecta sla-urile mult timp.
Daca asta inca mai merge acum, guess what, nu va mai merge. Poate nu peste 1 luna, poate nu peste 2, dar in 1 -2 ani vom fi la fel ca in afara unde timpul liber e de aur si nu accepti de la nimeni sa te/ti-l calce in picioare. Nu mai tine mult batjocura asta, pentru ca nu vor mai avea cu cine sa o faca decat cu absolventi de liceu fara bac, suedeji manelisti sau pensionari. #Rezist
Stai linistit, ca si in afara se practica mizeria asta cu statul peste program pentru client. Angajatul maraie, seful ii bate obrazul si aia e.
In care tara? Ca aici unde lucrez eu am 15 zile libere pe an numai ca sa stau cu copilul acasa in cazul in care a racit un pic. Si mai am 12 zile libere pe an in care pot sa ma autodiagnostichez.. adica: baieti, eu azi am febra stau acasa. Fara sa fie nevoie sa consult medicul.
@Cristi Trusca: In Scotia, UK, iar firma e de nivel global. Apucaturile sefutilor sunt la fel peste tot, din pacate.
Daca stau peste program 15-20 de minute, nu se pune. Dar daca stau cel putin 1 ora, firma plateste fara sa clipeasca.
Vin la munca la timp, am pretentia ca dupa ce mi-am facut treaba, sa plec tot la timp. In mare parte rup usa la ora exacta, dar uneori o forteaza cei de aici si ne zic de la obraz sa bagam putin peste program, ca intre baieti.
La noi se uita urat sefii daca pleci la ora 18. Sunt cativa balani care vin la 8 si pleaca la 20 si li se pare normal chestia asta(in fiecare zi). Mai sunt si balanii care vin la 9 si pleaca la 20, nu li se pare normal dar vocifereaza doar in pauzele de tigara.
Pe mine ma doare in adidasi de ei, plec la 18 fix, daca nu am reusit sa fac treaba…asta e, maine e o alta zi. Inainte mai stateam si eu sa fac sa fie bine, sa mearga firma, dar pentru ce? Daca nu exista respect. Au vazut ca stiu sa fac si aia, si ailalta etc. si ajunsesem sa fac munca a 3 oameni si salariul al unuia> Si nu e vorba ca era greu, ca puteam sa fac, numa’ ca trebuie sa mai miste si ei salariul in sus, nu sa beneficieze de cunostintele mele pe moca.
Cere niste actiuni, sa vezi ce fel muncesti
Dda, da, ca actiunile astea se dau asaaa, ca te pricepi sa faci chestii.
Am sa repet comentariul asta, de l-am pus si zilele trecute:
Firma cu impact national, printre cele mai mari din tara pe domeniul ei. Pleaca unul dintr-o echipa de 2. O echipa de baza, fara ea nu se poate. Firma are zeci/sute de angajati, deserviti cumva numai de aia doi. Pleaca unul, baietii nu-l inlocuiesc. Tot greul cade pe al doilea, pe cel ramas.
Pleaca si al doilea, baietii nu-si fac griji, „gasesc oricand om la schimb”.
Agajeaza doar un om, in echipa aia fiind nevoie de cel putin (!) doi.
Nu. Nu merge chiar asa.
––
Trei cazuri din astea in ultima luna. CE PUII MEI!?
Tot acum vreo luna am facut un clip in care explic situatia mea, situatie in care am observat ca sunt si oameni despre care credeam ca-s mult mai „siguri pe ei”.
https://www.youtube.com/watch?v=vBI3YV_9DFg
15 ani de experienta, 15 locuri de munca. De ce oare? De ce, dupa ce am plecat, jumatate din firmele la care am lucrat au dat faliment?
Pentru ca eu plec in ultima instanta, „suport multe”, cum ar spune niste prieteni.
Concluziile mele, ca agaat, pe scurt: ii doare in cur pe sefi ca le pleaca angajatii? Poate ar trebui sa pleci si tu.
S-au terminat oarece consumabile si stati o luna fara sa se cumpere? Poate ar fi cazul sa te gandesti sa pleci…
@Cristi: Voiam doar sa te felicit pt fimuletul de pe iutub.
Clientul e de cele mai multe ori o jigodie… citiți review-urile la Mega-image pe pagina de facebook.
De cele mai multe ori oamenii au dreptate. O gramada de produse perisabile stricate si multe alte chestii nasoale. Dar na, esti tu fan Mega
si mie imi place mega image, dar ma irită când le reclam de luni întregi că gangul din mi piata Victoriei e ocupat mai tot timpul de tot felul de căcaturi.
le scot, apoi pun altele după ceva timp
Daca sunt mai mult de… sa spunem 3-4 „urgente” pe luna, inseamna ca mai e nevoie de un om la voi in departament.
Pentru ca asta sigur il va face pe ala care suna la 5 fara 5, sa sune la 2.
Ce inseamna „urgenta”cand departamentul e relaxat (citeste „optimizat”) si lucrurile se fac repede?
Cunosc multa lume, unii in corporatii cu sute de angajati, unde departamentele nu sunt subdimensionate. Cum de la aia nu apar asa des „urgente”, ma?
Depinde, daca ai program pana la 17:00 si lucrezi cu persoane fizice poate e bine sa-l ai pana la 18:00 sa apuce si aia sa vina de la servici si incepi dimineata mai tarziu.
Oricum daca ai stat peste program jumate de ora, maine ar trebui sa vii cu jumate de ora mai tarziu, dar nu cred ca se intampla asa.
Clientrul este si se comporta ca o jigodie pentru ca firmele sunt la randul lor jigodii si permit acest lucru.Daca erau niste reguli clare nu se intamplau astfel de situatii.Daca firmele aleg sa fie pres vor fi tratate ca atare.
De exemplu luati exemplul bancilor care nu au fost, nu sunt si nu vor fi nicodata pres in fata clientilor.
AHAHHAHAHAHAHHAHAHAHAHAHHAHAHAHAHHAHAHAHAHAHAHHAHAHAHAHHAHAHHHAHAHA AH … HA … HA.
Asta cu bancile m-a spart. Am un prieten sef de sucursala si suna ”clientii” inclusiv cand suntem cu nevestele in week end la o bauta sau pe la munte. Recunosc ca nu suna unul care are pensia pe acolo dar gestul tot de cacat ramane. La fel cu explicatia,”trebuie sa il pastrez”, din partea prietenului.
Pentru ca se merge prea des pe ideea „clientul nostru, stapanul nostru” sau „clientul ne plateste” in dauna respectului fata de timpul liber al angajatului. Partial adevarat pentru ca angajatii aduc si ei valoare adaugata prin competente si experienta.
Socant…in europa aia mult iubita prea slavita si cauzatoare de bale curgand asta se numeste „mentalitate de la 9 la 5” si e mai urata decat sifilisul bucal ( eu nu ma consider european , cand vedeam cerinta asta ignoram) dar voi …e pe vine civilizatia si progresul.
Hint: primul lucru de scris in cv : nu am mentalitate de la 9 la 5 ,sunt flexibil si ador munca in echipa .
„Sunt slugă și pup și în cur pe gratis”
D0mnilor ,eu va dau din preaplinul ficatului meu sfaturi gratis cum sa penetrati shangri-la europeana , eldorado-ul cornului de aur , paradisul mondial ,cum sa fiti flexibili si conform standardelor ,cum sa lucrati in echipa si cum sa va prezentati si voi dati cu downvotes!
Ce bine ca sunteti prea tineri si nu stiti cum era la o sedinta de partid sau de UTC si slava lui Kek nu le puteti compara cu meeting-urile saptamanale dă la firma in 2017 ,ca dadea de gandit…
„Nu am viata privata, nu stau acasa ca nu imi permit, nu cer marire ca imi place ceea ce fac, nu cer concediu ca si asa nu imi permit. Nu vreau nevasta, copii, concedii, mariri si prime, dati-mi toate mizeriile din firma pe care nu le vrea nimeni”. Hai sictir, du-te si te fa pres.
> eu nu ma consider european
found the free inhabitant
Sugi si pendula, guzgane?
Intreb retoric: ai lucrat afara vreodata? Unde cacat ai văzut tu ca se stă peste program, afară?
In pendula mea, aia au legi sa NU se întâmple asta. Să nu mai spun ca „urgențele” se plătesc cu 50% mai mult pe ora de lucru…
Ceva copeici o încasa omu’, deși s-ar putea că există oameni care ling cururi ca hobby.
@Andrei
Pe tehnică, are dreptate Guzman, chiar dacă acesta se face preș.
De ce are dreptate: mentalitatea din fabula cu câinele și cățelul. Trebuie să fim naivi/xenofili să ne închipuim că altcineva -care provine dintr-o altă nație, altă cultură, altă mentalitate, altă etnogeneză șamd- ar vrea ca noi sau oricare alt cineva să-l surclaseze sau să-l depășească doar de dragul că „hai să fim europeni”. Tu-ți închipui că francezilor le convine că germanii, iarăși, îi mănâncă în cur să controleze totul? Îți închipui că UK, acum, scormonește să-și continue polița de a dezbina continentul? Îți închipui că țările scandinave nu caută să-și dea în cap ori de câte ori pot (să-ți explic relația dintre danezi și suedezi)? Sau italienii cu spaniolii? Sau austriecii că nu mai au imperiul lor, dar continuă să fie niște nenorociți închipuiți și ne taie pădurile, pe motiv că bănățenii sunt niște oligofreni fiindcă se cred superiori doar și pentru că au fost, cândva, groapa de gunoi ai Habsburgilor?
Haide, haide… xenofilia e pentru sclaveți, mereu a fost așa, uită-te la indieni, chinezi și America de Sud.
Istoria Europei a fost întotdeauna bazată pe competiție împodobită cu ură și dispreț. Asta cu floricele și gânduri bune e pentru pacifiștii care nu cunosc mizele de a fi transformat într-o țară bananieră (cum suntem noi, hai să fim sinceri, măcar acum) și țară cu putere/influențe/notorietate (cum sunt ălea unde cireșarii imigrează pe motiv că au viață mai bună).
Iar faptul că noi, darămite „aleșii noștri”, mereu cu mentalitatea de a servi străinul, nu vom surclasa niciodată pe nimeni.
P.S.
Guzman încearcă să ieși din statutul de preș, mane. Chiar așa, n-ai pic de respect de sine, mândrie?
Si noi aveam la firma clienti care ,cam cu 20 min inainte de inchidere sunau ..”sunt pe drum spre voi,e trafic infernal “ Ne-am furat-o de cateva ori dupa care am stabilit o conduita si raspunsul era invariabil “va asteptam pana la orele 17 “ Nesimtiti au venit si dupa ,ca doar sunasera…pwl@ ,usa inchisa,telefoanele de firma inchise pe birouri ..in decurs de 1 an i-am ‘educat’
Nimeni nu vrea sa munceasca in plus dar cand ai luat credite pe baza de prostie pe 30 de ani e ca si cum ala care te fute in gura la munca iti face o favoare.
Nu-ti baga in cap prostia asta ! Chiar daca ai credit ipotecar toti poti vinde casa la un moment dat. Daca ai prin Prima Casa , dupa cinci ani vinzi sau devii chiriasul statului. Nu sta sa inghiti kkt pt casa! Daca te imbolnavesti nu mai poti lucra si pierzi tot. In ultimii 7 ani doi colegi au vandut ce luasera cu credit ipotecar ( dupa aprox 10 ani de stat in casa aia au vrut ceva mai mare). E adevarat ca se poate sa pierzi o suma sau nu. Dar stai si te gandesti cat te-ar costa un tratament pentru cancer, un transplant de ficat sau o operatie pe cord si o sa vezi ca merita sa pierzi si sa ramai sanatos.
Asa e si in afara-totul pe credit. Acolo ipotecile pot fii trecute si pe generatia urmatoare.
Poate daca te plateste suplimentar, cum e legal. Dar nici asta nu trebuie acceptat la nesfarsit. Ii zivi: „Ba, am lucrat peste in fiecare zi. Sa facem si noi ceva in sensul asta, ca eu am semnat pentru 8 ore.” Daca-ti propune (desi nu cred) contract cu mai multe ore, plata mai mare si tie-ti convine, ok, plateste creditul mai repede si treci pe program normal.
Citind comentariile, observ ca e plin de firme si angajati care-si educa clientii. Foarte european, ce sa zic?
Astept articolul intitulat „de ce se inchid firmele ale caror clienti au plecat la concurenta”.
Revenind, numai curvele cu adevarat de lux au luxul (sic) sa-si aleaga clientii, restul trebuie sa mai strambe si din nas, important e sa aiba grija si de ele insele – e prea subtila sau prea pe fata analogia cu firmele si cu sefii?
Ce să-i ceri? E doar un simplu șoferache
Suni a business-man amator, aka patron. Depinde şi ce servicii oferi. Există firme care sunt echivalentul muncitorilor necalificaţi, nu îi serveşti tu, mai sunt 1000 de firme în oraş care fac acelaşi lucru.
Dar ca idee, vorbeşti prostii. Există clienţi profitabili, şi neprofitabili. Trebuie analizat. Spune-mi, ce rezolvi cu un client care te stresează la ora 5 fără 10 pentru ceva urgent, tu trebuie să plăteşti ore suplimentare, dar când trebuie să-i refacturezi costurile extra, face scandal?
Păi atunci dacă-ţi faci calculele şi vezi că ieşi pe minus, de ce l-ai mai ţine ca şi client?
Pe mine m-au învăţat nişte patroni europeni cum e treaba cu urgenţele de la ora 5:
M-a sunat un client că vrea nu ştiu ce rezolvat urgent la firmă, ca pe mâine dimineaţă trebuie să fie rezolvat neaparat. Ca un amator, am zis că da, asta e, se rezolvă. Se uită italianul la mine şi zice, sună-l înapoi, şi zi-i aşa: „dacă e foarte urgent, sunt la dvs prezent mâine cu o oră mai devreme, aka la ora 8, şi până începe programul e totul rezolvat”.Aşa dacă e într-adevăr urgenţă, trebuie să-l coste şi pe el ceva. Dacă bani nu-i poţi factura, măcar timp.
Îl sun pe clientul „urgent” înapoi şi-i explic situaţia. Well ce să vezi, că nu, că e ok, pot veni şi la 9, se descurcă cumva o oră, nu mai era aşa de urgent neaparat.
Şi mi-a zis că decât un client care ne dezorganizează şi ne face să lucrăm prost cu alţi 10 clienţi, mai bine îi spunem lejer că nu mai vrem să lucrăm cu el şi asta este.
V-aţi mira de fapt cât de rar se găsesc furnizori serioşi în ziua de azi, în orice domeniu, iar în cele mai multe cazuri, vin ei clienţii înapoi la renegociere.
Dacă sunteţi buni. Dacă sunteţi la fel ca cei pe care-i blamaţi nu o să vă simtă nimeni lipsa.
manu144x serviciile pe care le ofer eu la firmele mele nu sunt vanzari de retail sau productie de ornamente de brad de craciu, cum se pare ca tu crezi. Serviciile pe care le ofer sunt contracte pe multi bani, care se intind pe perioade de cateva luni, si acopera cu varf si indesat orice ora suplimentara.
Iesi din mentalitatea asta paguboasa si inversunata, ca nu te-a pus nimeni sa faci ceea ce faci. Uneori curvele se mai si delecteaza cu fromage de coucou.
Deci soferul de basculanta are firme de:
– studii de fezabilitate pentru constructie autostrazi;
– organizare tirguri scolare de Craciun, Paste si oricind are bani de cheltuit Primaria/Consiliul Judetean/Ministerul Pacii si Prieteniei intre Popoare;
– productie si distributie dezinfectanti medicali, halate de unica folosinta, masti de unica folosinta, etc.
– etc., etc., etc.
Cum a procedat o directoare de grădiniță: Copilul trebuia să fie adus la grădiniță până la ora 8. Pentru unii, ora 8 putea fi 8.30 sau 9 (sau așa credeau ei). La ora 8, paznicul închidea poarta grădiniței, dacă întârziai 5 minute, luai copilul și plecai cu el acasă (sau la serviciu). Nu exista negociere și nici înduplecare. După câteva săptămâni de vociferări pe la poarta grădiniței, au început părinții să înțeleagă și să fie punctuali.
o chestie semiamuzanta :
intru in concediul de 3 saptamani ca s-a nascut copilul, las mesaj ca sunt disponibil pentru chestii atomice in masura timpului posibil si sa fiu sunat doar daca nu se descurca colegul meu (foarte capabil). la firma vine in nou sefulet care trimite un email ca a doua zi la ora 14 avem un webex informativ cu un client. ma trec pe „not attending”. la 4 imi suna telefonul de servici de pe numarul de urgenta. transfer copilul la nevasta in brate ca dormea, iau laptopul, ma duc pe balcon sa vad care e problema. boul chemase in sedinta toata suflarea din firma + sefii mari la conferinta telefonica sa le demonstreze cum ma pune el la punct ca nu am participat ca webex.
dupa ce l-am ascultat cat am putut de calm cum imi facea morala ca clientul e cel mai important si nu trebuie sa lipsesc de la webex-uri indiferent cat de neimportante sunt, i-am zis scurt : „du-te-n pendula mea de prost” si le-am zis celor 2 sefi mari ca multumita lui m-am hotarat sa intru eu in concediu de crestere copil pentru 2 ani nu nevasta si ca o sa ne mai auzim doar cand se termina. din nefericire pentru dobitoc sunt o rotita cam importanta in firma si in schimbul promisiunii mele ca o sa ne auzim mai des in caz de probleme l-au zburat.
RESPECT pt atitudine!
Foarte bine, super! Asa le trebuie jigodiilor!
mie a inceput sa imi mearga extraordinar de bine cand am invatat sa zic nu. Sefilor. Trebuie sa existe echilibru – ok, raman peste program cand e necesar, dar cand am nevoie si se poate, plec 2 ore sa imi rezolv problemele personale. Fara sa mi se taie ore.
Plin de mentalitate de angajat pe aici.
Incercati voi asa sa va faceti o firma si sa o conduceti cu mentalitatea asta de cocosi educatori sa vedeti cat de bine o sa va mearga. Dar vorbesc prostii – 90% din angajati sunt plini de nemultumiri dar cand vine vorba sa faca ceva pe cont propriu – parca mai bine e sa-si asume altul toate riscurile si el sa dea doar din gura de program/ educat client.
Motivul pentru care unii au succes in afaceri este pentru ca sunt dispusi sa faca lucruri in plus pentru a castiga un loc pe piata si clienti. Se numeste ambitie.
Cu mentalitatea de eu termin la FIX o sa va umpleti de succes.
deci angajații trebuie să stea peste program că șeful are ambiția să facă mai mulți bani? ești deștept foc.
Din ceea ce ați expus, doar dumneavoastră obțineți beneficii…
Mă gândesc că poți face mai mulți bani renunțând la clienții rupți în popou și selectându-i doar pe unii mai „răsăriți” – cică așa ar funcționa în economiile normale.
Iar dacă ambiție=”ca in Botswana”… scuze, spor, dar nu prea „pușcă” cu ideile occidentale – care nu sunt bazate pe milogeală și pe „mănânc parizer la reducere ca să te am drept client”: ori plătești, ori pa! Doar nu am să ma cobor la nivelul sărăciei tale, nu? Sau fix asta vrei?
@Zoso – NU. Angajatii trebuie sa aibe ambitia de a face mai mult. Vrei mai mult – muncesti mai mult sau mai destept. Facand doar doar strictul necesar – nu va determina nici un angajator sa ofere mai multi bani. Va oferi mai multi bani aluia care munceste mai mult.
@Dan – Am angajati care primesc si bonusuri cat inca un salariu intr-o luna cand sunt luni foarte aglomerate. Nu a zis nimeni niciodata ca se munceste pe gratis. Pe mine ma deranjeaza lipsa de disponibilitate de a face ceva in plus dar pretentia de a castiga mai multi bani.
@MP – trebuie sa ai neuroni lipsa sa incepi in calitate de firma sa refuzi clienti. Peste 50% din clienti sunt dificili spre imposibili – dar voi din bula de angajat vedeti doar omul rau / sef care va da de munca – desi sunteti platiti pentru asta.
Ideea de baza fiind – sa pricepeti ca salariile voastre vin din munca voastra si progresele pe care le faceti la nivel salarial sunt doar datorita prestatiei voastre.
Nu va va da nimeni bani in plus pentru aceeasi munca prestata pentru ca nu meritati.
Eu ca si angajator – trebuie sa produc mai mult ca sa castig mai mult si nu ma cac pe mine daca stau o ora sau doua ore in plus sa castig un client.
Dar din nou – puneti osul la treaba pe cont propriu si apoi sa vedeti ce inseamna sa aveti angajati plini de pretentii si de drepturi dar performanta ZERO.
Un angajat caruia i se respecta timpul personal si care este apreciat de management va lucra mult mai bine si va fi mult mai productive si evident va aduce mai multe beneficii firmei. Un agajat frustrat sau epuizat isi va cauta alt loc de munca. E normal sa stai peste program daca exista o urgenta, un proiect important dar asta trebuie sa fie exceptia, nu norma.
Daca doriti sclavi, va recomand sa utilizati muncitori vietnamezi sau chinezi. Ilustrezi exact mentalitatea micului patron roman care se plange ca nu-i vin angajati si ca i se plang de conditiile de munca, desi el se gandeste doar la el si la buzunarul propriu.Cu mentatlitatea ta Bogdane, FIX de success o sa te umpli. De rahat te-ai facut deja.
„Angajatii trebuie sa aibe ambitia de a face mai mult. Vrei mai mult – muncesti mai mult sau mai destept.”
da’ te-ai gandit vreo secunda in viata ta ca ambitia sa fii antreprenor a fost A TA? terminati in pendula mea cu cacaturile astea corporatiste, ca nu ma intereseaza pe mine sa trag pt visu’ tau de a fi milionar, nebunule, ca tu, asa, la vara te duci in tenerife, eu ma duc la calarasi. stai cuminte. ti-a trecut prin cap vreo secunda ca poate omu’ respectiv e ok cu banii pe care ii ia? poate nu il motiveaza 300 de lei scremuti pe care ii dai tu in plus, da’ l-ar motiva 5 zile de concediu pe an pe care sa POATA sa si le ia; sau mai mult timp petrecut cu familia. NU suntem o familie, NU avem un scop comun. scopu’ e al tau, scopu’ meu ca angajat e sa imi fac treaba ca sa iau x suma de bani ca salariu.
BogdanU
https://youtu.be/NpH6dbr9RO4?t=322
Ambitia unor angajati e de multe ori estompata de angajatori care nu stiu sa comunice si sa motiveze angajatii. Daca le spui oamenilor clar ca facand X si Y task-uri sau ajungand la X rezultate in Y timp vor fi rasplatiti cu Z bonus , bani, etc..ei vor sti pentru ce sa traga. Daca ei in schimb muncesc extra, dau 120% si munca lor nu e apreciata si mai mult decat atat, maririle / bonusurile vin doar daca merge angajatii si se milogesc, e clar ca angajatii respectivi vor fi demotivati.
Sau scenariul al doilea, muncesc extra si nu li se acorda marire nici daca cer, d’apoi sa mai vina din partea angajatorilor. Angajatorii nu stiu sa asculte angajatii, sa ii intrebe ce vor, care sunt obiectivele lor – daca vor sa promoveze in x timp si ce sprijin poate angajatorul sa-i ofere in acest sens, daca ei vor mai putin de munca si sunt multumiti cu un salariu mai mic, dar sa fie lasati in pace, etc..Nu toti avem aceleasi nevoi.
Bogdan – până acum singura ta semicalitate dovedita este ca ești incredibil de insistent. Si tot claxonezi.
TOATE relațiile de genul ăsta TREBUIE să se bazeze pe respect reciproc: te respect – mă respecți și viceversa, Indiferent că ești angajat, angajator, client etc
Bun, ne respectăm reciproc, avem toate condițiile să facem un ban cinstit împreună, DOAR AȘA se învârte roata.
Nu ne respectăm, sau o parte nu o respectă pe cealaltă? dute’n plm, nu vreau să am de’a face cu cocalari.
E foarte bine ca pleaca. Cand sefii aia o sa ramana fara angajati, o sa inteleaga ceva. Sau poate ca nu..
nu o sa inteleaga, am lucrat la o companie la care din cauza prostiei lui si a nevestii care inainte era dansatore ahem la bara, au reusit performanta ca in 1 an sa inlocuiasca 80 de oameni, de la manageri in jos si inca nu inteleg care eproblema…
Eu imi amintesc de unii, in Constanta, Inglot parca se numeau. Erau nemultumiti tot timpul. Dar nu au platit un leu pentru produs. Nici macar nu au venit sa fie invatati cum sa foloseasca produsul. Pentru ca nu aveau timp. Si catat nemultumire era pe ei… mama, mama.
Acum nu mai exista.
Pai daca vin clientii mereu tarziu sa faca program de la 11 la 8 seara si gata
Oricum, noi ramanii desi avem printre cele mai mici productivitati din Europa (adica suntem ineficienti), mai suntem preocupati si sa muncim putin.
Lucrez cu mai multe firme ca asa mi-e business-ul. Ai scris exact ceea e vad si eu. Managerii se comporta cu clientii foarte frumos si cu angajatii oribil natzy style. Rezultatul: demisii, durere in…. pt angajati si alte minunie, bonus angajati care erau buni sunt tot mai slabi. Cea mai funny chestie era un tip ce si-a depus demisia de 3 ori intr-o saptamana si a fost intors :)) deci cred ca asa este dar nu peste tot
E pertinent postul. Din pacate nu doar in customer facing business se intampla, dar si in servicii. Eu lucrez la o multi nationala unde se bate moneda pe flexibilitatea programului. Daca ai lucrat tarziu vii mai tarziu a doua zi. Insa prin flexibilitate se intelege ca ai si conf call-urila ore idioate pentru ca americanilor nu le pasa ca la tine e ora 8 seara si poate vrei sa iei si tu masa cu familia. Si daca stai peste program sa finalizezi un proiect, sa ajuti un client, problema este ca nu exista o recunoastere, o apreciere. Managementul se asteapta sa faci asta, e o normalitate pt ei si de aceea e important ca noi, angajatii sa punem piciorul in prag si sa plecam la timp. Merita mentionat si angajatul care il perie pe sef si sta pana la ora 20,00 la munca dar 3 ore pe zi e afara la tigara. Acesta tine sa arate cat de mult sta la munca dar petrece timp la tigara/masa cat jumatate din ziua de lucru. Dar, vorba aia a stat peste program..
Oricat de mici ar fi salariile noi tot stim sa muncim mai putin decat ne platesc ei.
Eu m-am carat ca nu mai suportam sa-i fac toate comisioanele personale și sa ii car șpăgile, deși eram foarte bine plătit pentru asta.
Cu alte cuvinte, prost da’ constant.
Pana intr-o zi când m-am plictisit.
Asta e.
Spune-ne povestea ta (poți să nu expui cu acuratețe totul dacă ți-e frică de faptul că ar putea să te recunoască cineva, și eu mai fac așa). De unde a venit n-am m-ai suportat, m-am cărat, deși eram bine plătit.
Am primit un job entry și am evoluat treptat. In ani de zile am devenit cel mai bun și am ajuns sa răspund de toată tarlaua. Apoi am început sa fiu încărcat cu toate prostiile, astfel încât nu mai ajungeam sa mă ocup de clienți. Și uite așa, după niște discuții in urma cărora mi-am dar seama ca nu va angaja pe altcineva sa se ocupe de problemele lui personale, m-am cărat. Nu aș mai fi avut nici o șansa sa îmi fac meseria.
Angajatorii in general sunt cacanari, nu stiu sa faca o atmosferă plăcută și performanță. Cred că daca streseaza si pun presiune merge treaba.
Nu pun problema angajaților în fața, doar problemele lor de business.
Atunci angajatii raspund prin indiferenta, sabotaj, devin ostili. Sunt singura categorie de active care pot lucra contra firmei.