Recomandă-mi un DSLR de începător, îmi spuse un amic. Am găsit un Nikon D5100 cu obiectiv 55-200 la 3.000 lei, crezi că ar fi bun pentru mine?
Obiectivele de kit sunt bune pentru începători. Dacă sunteţi amatori in ale fotografiei şi doriţi să faceţi trecerea de la o săpunieră sau un bridge la ceva mai bun, companiile vin în întâmpinarea nevoilor dvs. cu obiective ieftine la pachet cu un body.
Dar, peste un an veţi realiza că obiectivele ieftine sunt ieftine dintr-un motiv al naibii de bun: sunt ieftine. Ştiu, e un nonsens, dar după ce m-am luptat cu două obiective ieftine cred că vă pot spune ce e rău în ele.
- Tamron 28-80. Mare, prost şi greu. Atât de prost încât voiam să îl dau gratis la un moment dat şi nimeni nu voia să îl ia. Obiectivele Tamron sunt bune să le recomandaţi duşmanilor, pentru că după un an de zile încep să se mişte şi mai greu decât de mişcă de obicei, încep să dea erori şi sunt bune de aruncat.
- Sigma 18-200. Bun la exterior, prost la interior. Şi-a făcut treaba bine, atâta timp cât nu ştiam că există ceva mai bun.
La ce trebuie să vă uitaţi când vă luaţi un DSLR
Nu alegeţi obiective ieftine. Vă veţi bucura că aţi dat bani puţini pe ele şi veţi plânge când veţi realiza că pozele ies îngrozitor de proaste (pixelate, umbrite etc).
Un obiectiv ieftin are diafragma 3.5 sau mai sus. Le ştiţi, vin in kit, un 18-55 sau un 55-200. Explicat simplu, asta înseamnă că obiectivul va putea fi folosit doar afară şi in condiţii de lumină foarte bună. Orice abatere de la aceste reguli înseamnă un rezultat prost. Deci nu vă luaţi niciodată un obiectiv de kit.
Şi-atunci? Recomandarea mea este un obiectiv puţin mai scump, dar şi mai luminos. Pentru Canon, un 27-40 costă 6.000 lei. Mai de buget, un Sigma 17-70 costă 2.000 lei. Pentru Nikon, un 24-85 costă 2.800 lei, dar un Sigma 17-70 costă 2.000 lei. Sunt alternative mai bune la obiectivele de kit. Sigur, mereu există chestii mai scumpe şi mai bune, dar ce vedeţi mai sus vă vor feri de dezamăgirea iniţială dintre rezultatele dvs. şi cele ale unor fotografi profesionişti.
De ce sunt mai scumpe?
Pe scurt, pentru că puteţi face poze mai bune cu ele. Sticla e mai bună, luminozitatea mai mare.
Ce înseamnă luminozitate mai bună? ISO mai mic. Ce înseamnă ISO mai mic? Poză mai bună, detalii mai mai bine capturate. O comparaţie grobiană de ISO puteţi vedea mai jos. Practic, nemaifiind la lumină, aparatul a ridicat ISO de la 100 la 3200 şi detaliile apar aşa cum le vedeţi.
Din acelasi motiv recomand evaluarea unei solutii bridge in primul rand (gen Fuji HS20EXR, Canon SX40, etc.). Este alegerea cu cel mai bun raport calitate pret daca ai nevoie doar de o camera de vacanta sau pentru fotografiile personale. In plus nu trebuie sa cari dupa tine alte obiective (pentru care de cele mai multe ori platesti o suma cel putin egala cu valoarea camerei, daca vrei ceva peste medie…).
Referitor la dezamagirea „pozele mele vs. fotografi profesionisti”, pe langa faptul ca diferentele de calitate a imaginii apar din pretul sticlei/obiectivelor, toate fotografiile comerciale sunt prelucrate. Treceti peste miturile cu „asa a iesit din camera”…
Daca vrei neaparat o camera DSLR e bine sa te gandesti ce tip de fotografie vrei sa faci, respectiv de ce obiective si accesorii vei avea nevoie. Daca pentru un bridge trebuie sa mai iei in calcul doar cardul, acumulatorii, o geanta si poate un trepied, in cazul unui DSLR de cele mai multe ori camera este investitia cea mai mica, iar asta nu doar din cauza ca o camera scumpa cu un obiectiv prost este o alegere proasta (pentru ca imaginile vor tine cont in primul rand de calitatea sticlei, si nu a senzorului).
Sigur, nu-ti lua kit cu 18-55 (care costa 500 lei), i-ati 24-85, ca are sticla mai buna. Doar 1500 lei in plus, o nimica toata. Mai bine iti iei un 35 sau 50 si ai rezolvat-o. Iti raman bani si de un 18-200, sa-l folosesti cand ai nevoie de zoom.
Vorbim de Nikon.
corect.
Stai putin. Obiectivele de kit sunt proaste si ieftine. Exista posibilitatea de a achizitiona un kit pentru oamenii care vor sa scoata aparatul din cutie si sa-l foloseasca, fara o tehnica prea elaborata.
Obiectivele se aleg in primul rand in functie de distanta focala. Un incepator nu poate incepe cu un 55-200 fara un 18-55. Nu stie ce e profunzimea campului si va fi unul dintre cei nemultumiti de calitatea peisajelor facute cu un teleobiectiv. 18-200 (indiferent ca e Canon, Nikon sau Sigma) e un obiectiv care vrea sa le faca pe toate si e normal sa aiba mai multe defecte. Pentru interior exista blitz-ul extern si/sau alte sisteme de iluminare.
As vrea sa-ti atrag atentia ca esti mult prea pripit in conluzii cand vine vorba de obiectivele de la Tamron. Atat Tamron cat si Sigma au obiective ieftine, dar si scumpe. Atata timp cat sunt mai ieftine decat Canon si Nikon e normal sa existe compromisuri. Un obiectiv care reprezinta o alternativa mai ieftina are evident niste minusuri pe care tu ca fotograf (amator sau profesionst) le accepti sau nu. Eu personal am un Tamron 70-200 f2.8 si are o calitate optica foarte buna. De asemenea 18-50 e un obiectiv foarte bun, daca nu te deranjeaza zgomotul si evident focalizarea greoaie uneori.
Recomanzi obiective pe care un amator nu si le permite si, in mare parte din cazuri, nu are nevoie. 27-40 si 24-85 sunt mai bune pentru un senzor full frame, fiind putin prea mari pentru peisaje uzuale. Ce nu inteleg eu e faptul ca ai trecut peste clasa de mijloc. Obiectivele din clasa de mijloc ofera o calitate buna, dar au niste minusuri.
Obiectivele destinate profesionistilor sunt mai scumpe din cauza calitatii lentilelor, stabilizatoarelor de imagine si rigorilor constructiei. Noi amatorii nu avem nevoie de un obiectiv rezistent la intemperii, dar un fotorporter are. Mai mult, gradul de uzura se simte mai putin.
Nu sunt deloc de acord cu povestea cu dezamagirea. Noile obiective 18-55 de la Canon si Nikon ofera rezultate suprinzator de bune in lumina buna, cu o tehnica cat de cat.
Singura mea curiozitate e cum s-ar descurca un incepator/necunoscator cu un obiectiv cu f 2.8 care nu stie cat de subtire e plaja de claritate, cred ca ar avea imagini mai slabe decat cu un obiectiv ieftin cu f 3.5 sau mai mare
@Sv: asta as fi vrut si eu sa comentez. Chestia ca f-ul are legatura cu calitatea obiectuvului sau rezultatul declansarii e falsa, probabil legata de nevoia de a generaliza ceva.
f-ul mic (sau mare, ma rog, pentru ca f-ul e un raport, se refera la 1/valoare deci 1/2.8 > 1/3.5) inseamna DoF mai restrans, ceea ce inseamna mai multe chestii printre care: aparatul trebuie sa focuseze precis (sau obtii un blur frumos), obtii bokeh nedorit, etc. Un f de 2.8 e bunisor la portrete, eventual la poze de actiune in anumite conditii.
Da, ok, poti inchide f-ul din aparat, deci un obiectiv de 2.8 iti da mai multe optiuni.
Se poate discuta mult pe tema asta, insa generalizari de tipul acestui articol au toate sansele sa faca mai mult rau incepatorilor decat bine.
@Andrei: „f-ul” se refera la diafragma, respectiv la cantitatea de lumina care ajunge la senzor. Profunzimea de camp (DoF) si bokeh-ul tin de diametrul obiectivului.
Compara profunzimea de camp la f/2.8 de pe DSLR cu o camera de telefon/compacta/bridge, tot la f/2.8. Nu e acelasi lucru..
@mike, bokeh-ul depinde foarte foarte mult si de nr. de lamele ale diafragmei – cu cat sunt mai multe cu atat „gaura” va fi mai rotunda si bokeh-ul mai frumos.
@tana tos, ideea era alta.
„Compara profunzimea de camp la f/2.8 de pe DSLR cu o camera de telefon/compacta/bridge, tot la f/2.8.”, adaugă „și bokeh-ul” dupa DoF în fraza de mai sus. Sper să înțelegi…