Până acum nu murise nimeni de muncă. Acum s-a întâmplat. Trist, nu? Dat în judecată, 100.000€ cel puţin, reparaţie morală pentru părinţi. Nu suplineşte lipsa fiicei, nimic nu face asta, dar totuşi…
Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
Nu murise la noi. In Japonia se moare de zeci de ani din cauza muncii.
E discutabila problema: evident ca a avut presiuni (si din partea firmei, si personale – nu muncim degeaba si ptr. nimic, nu?), insa cred ca oricine poate pune la un moment dat piciorul in prag. Nu-ti trebuie decit incredere in tine si ceva curaj.
eu citisem la Cristi pe site prima oara, ieri parca. Totusi, crezi ca demisia nu era o solutie?
Pai scrie ca era „manager de audit la filiala rom?n? a multina?ionalei Ernst&Young”.
Intelege cineva ca notiunea de manager cat si notiunea de audit nu sunt niste chestii simple si banale?
Si ca atunci cand le asociezi, devine chiar un post dificil pentru oricine?
Sunt multi care isi dau cu parerea ca ce bine ar fi fost sa fi luat si fata un concediu ceva, sa nu munceasca pana la extenuare si apoi moarte.
Probabil ca acei oameni vor trai pana la 90 de ani, dar nu cred ca vor ajunge vreodata manageri de audit la o multinationala. Pentru ca nu au cum.
E&Y este una dintre cele mai tari companii din lume , cel putin in Olanda e o super concurenta sa ajungi la E&Y , in general lumea fuge dupa salariu si mai ales dupa chestile care ti-le ofera job-ul (tot de ordin material) , nu cred ca tanti cu pricina (Dumnezeu sa o odihneaza) ar fi lucrat intr-un birou cu un salariu de bugetar . Totusi eu o vad si pe ea vinovata , pentru ca nu a stiut sa-si puna limite , pentru ca pun pariu ca daca ii zicea la sef „Nene nu mai pot , ma lasa puterile cauta te rog pe altcineva , nu era nici o problema !”
Oricum nu mi se pare normal sa se intample asa ceva. Cred ca e necesar un program mai usor.
atunci iti doresc tie sa ajungi manager de audit!
mii de scuze ca nu accept(aspir la) un job care-mi poate aduce moartea sau instabilitate psihica.
Cazul tipei e prea ciudat ca sa fie „epuizare”. Ce naiba, doar nu spargea bolovani cu lanturi la picioare… mai mult ca sigur avea si alta problema, pe care inca bravii nostri „jurnalistii” n-au comunicat-o inca.
Oricum, situatia ei era una in care ne-am aflat cu totii la un moment sau altul. Sa nu poti sa pleci la ore normale de la serviciu, nu pentru ca ti-e frica de sef, ci pentru ca te stii responsabil de o treaba importanta, pe care nu o poate face nimeni in afara de tine. Cand maine e deadline-ul si contractul / prezentarea / raportul / situatia trebuie predata clientului, si nu ai / nu te bazezi pe nimeni in jur sa te ajute, atunci vei sta si 4, 6 si 8 ore peste program pentru ca TREBUIE.
Mai rau e si daca nu ai la cine sa te intorci acasa (tipa de la EY era singura) si munca e singurul lucru care-ti ocupa viata si gandurile. Slava Domnului, faptul ca cei mai multi avem o astfel de baza ne salveaza de la „biroupat-ism”.
In cazurile cand se intampla asta, adica o persoana e supraincarcata cu taskuri, singura parte responsabila este firma, si managerul direct. Este responsabilitatea lui sa-si calculeze resursele astfel incat treaba sa poata fi facuta, dar sa mai aiba si cu cine sa o faca peste 2 luni.
Angajati, fratilor, mai multi oameni! Creiere sunt si in afara firmei voastre, sau a „pietei” in care va invartiti, chiar daca nu sunt in capul unora pe care voi i-ati numi „seniori”. Seniorii se CREEAZA undeva, si sa-i vrei numai de-a gata e cea mai mare tampenie pe care o poti gandi ca HR Manager.
N-aveti buget pentru inca 1-2 oameni? Cereti si argumentati! Nu vi se da „de afara”? Refuzati sa fiti de acord cu politica propusa si aratati o urma de principii. Vi se spune sa stati cuminte? Dati-va demisia, inseamna ca n-ati nimerit unde trebuie.
Si Dumnezeu s-o ierte. Asta n-a spus nimeni.
asa se intampla cand:
1. parintii te invata de mica sa fii preminata si sa iei numai zece la scoala
2. in liceu in loc sa iesi cu colegii la o bere/cafea in corpul P (Pub) chiulesti sa inveti pentru teza/bac
3. in facultate spargi greva doar pentru ca tu ai „venit la facultate sa inveti” si orium ai bursa mare
4. NU MANANCI
40kg la 31 de ani!?! nu cred ca firma are vreo vina
daca firma era un lagar de concentrare intelegeam, dar trebuie sa intelegeti ca in viata daca nu iti iei vacanta la timp iti iei vacanta permanenta
Odihneasca-se in pace!
Toni eu cred ca femeia muncea pentru ca are nevoie de bani si nu putea sa renunte pt. un job mai lejer si mai prost platit. probabil are rate, datorii, cheltuieli, etc si nu vroia sa para lenesa si de aia lucra pana peste puterile ei. poate compania aia sanctioneaza daca nu termini ceva la timp sau daca nu reusesti sa faci….
Pt 100.000 euro despagubiri se va face sigur autopsie. Si pe nici un certificat medico-legal nu va scrie „mort din prea multa munca sau surmenat”. Exista boli profesionale, dar ea nu lucra nici in mina, nici in vopsitorii.
Cunosc personal caz in care tot asa un tip la 33 ani a murit fiindca era surmenat la servici,ma rog lucra mult si avea functie cu raspudere . I-a plesnit un vas de sange la creier si a murit. La autopsie s-a descoperit ca avea o conformatie anormala a vasului si putea sa moara si facand o croaziera in jurul lumii. Lui i s-a intamplat dupa o zi de munca cand, facea dus.
Nu cred ca tipa lucra 24 din 24 si probabil suferea si de alte chestii.
Va rog sa cititi pe site-ul protv, la link-ul care l-a dat zoso, si mai jos, la comentarii.
Sunt multi fost-angajati, si mai important angajati actuali ai E&Y care confirma orele suplimentare neplatite, atitudinea de genul „bine, du-te acasa, dar la 8 vrea raportul pe masa!” si in general atmosfera de maxima presiune dintr-o astfel de companie.
Mai interesant , spunea cineva pe acelasi site ca media de „rezistenta” la E&Y este de 3 ani. Majoritatea angajatilor isi reevalueaza prioritatile si iau decizia de a demisiona. Se pare ca Raluca nu a facut acest pas. R.I.P.
Cine nu crede ca se poate muri din epuizare se inseala amarnic. Nu trebuie sa spargi bolovani sau sa sapi santuri ca sa mori din prea multa munca.
Am avut perioada cand munceam 18 ore pe zi, plecam de acasa la sapte dimineata si ma intorceam doar ca sa dorm pe la 12- 1 noaptea.
Nu sapam santuri dar era munca de raspundere, trebuia sa verific tot fluxul la un ziar, pentru ca seful de deasupra mea din ierarhie avea altele de facut: familie, afaceri, etc. Si eu trebuia sa fac toata munca de la sedinta de sumar de dimineata pana la verificarea ultimelor pdf-uri trimise in tipografie.
O luna am rezistat in ritmul asta. Dupa care am inceput sa clachez. Ritmul asta te pacaleste; nu simti oboseala, mai ales daca te indopi cu tot felul de stimulente pe baza de cofeina. Socul te ia brusc: o cadere de calciu, ameteli, lipsa de coordonare a membrelor, si la un moment dat cazi.
We’re in this together!
Are dreptate bloguresti! Cine vine de la job odihnit, dupa 10-12 ore in fata calculatorului?
add, cred ca ar trebui sa fii constient ca un job pe audit nu are un program de lucru normal.
Din ce am inteles de la cunostinte – cand e de munca, se munceste pana se termina treaba iar cand nu e, nu e
Si sunt convinsa ca ai avut macar un proiect sau macar o saptamana in care ai lucrat 12 ore pe zi numai sa termini la timp.
bag picioarele, imi iau vacanta ca nu vreau sa mor! =))
parca o impungea careva cu sulita sa treaca la munca desi ceasu e trecut de 1 noaptea, aiurea, a fost alegerea ei, e lucru mare sa-ti cunosti limitele si sa nu faci abuzuri (decat de alcool dar nu des)
Se pare ca japonezii au chiar un nume pentru asta: https://en.wikipedia.org/wiki/Kar%C5%8Dshi
am o meserie care are cam aceasi metoda de functionare. si nu prea dorm, mananc, etc. dar stiu sa ma opresc. ea nu a stiut. ei au impins-o etc. vina e impartita
a citit cineva cum a fost gasita ??? sambata dim au venit sa o caute, ca nu venise la serviciu ?!?!?!?
odihneasca-se in pace
bblu, aia dovedeste incompetenta manageriala: ori nu sunt destui oameni ori nu este destul timp.
O echip? de inspectori de la ITM Bucure?ti, s-a deplasat, miercuri, la sediul filialei rom?ne a multina?ionalei Ernst&Young pentru un control, ?ns? inspectorii nu au avut acces la documente, deoarece conducerea firmei era plecat? la ?nmorm?ntare, a declarat inspectorul Camelia Iorgulescu.
Cazul Raluc?i nu este singular, spun cuno?tin?e ale acesteia. „Ceea ce conducerea de la Ernst&Young a uitat s? precizeze este c? acest caz nu a fost izolat. ?n cursul anului trecut, o alt? angajat? a companiei, Laura Damian, de la departamentul Taxe, a murit ?ntr-un accident stupid, adormind la volanul ma?inii sale, plec?nd epuizat? de la birou”, sus?ine o persoan?, care a remis agen?iei MEDIAFAX, un mesaj, ?n care d? detalii despre cazul Raluc?i.
„Modul de abordare ?i de lucru al acestor firme este urm?torul: din facultate aceste firme din Big 4 au strategii agresive de recrutare ?i angajeaz? cei mai mul?i absolven?i pe care ?i ademene?te cu ?lucrul ?ntr-o firm? multina?ional? global?, cu posibilit??i rapide de avansare, cu un mediu de lucru stimulant ?i plin de provoc?ri, care ofer? satisfac?ii ?i o carier? de succes?”, spune sursa citat?.
Astfel de firme prefer? tineri absolven?i pentru ca sunt mai maleabili, mai supu?i ?i nu comenteaz? prea mult. „?n esen?? sunt folosi?i ca ?i carne de tun, stor?i de toat? vlaga ?i apoi ori pleac? dup? 2-3 ani la un job mai bine pl?tit ?i mai pu?in solicitant ori r?m?n ?n cadrul firmei ?i coordoneaz? echipele de audit, contra unor sume care acum deja sunt consistente”, precizeaz? sursa.
(mediafax)
Modul de abordare ?i de lucru al acestor firme este urm?torul: din facultate aceste firme din Big 4 au strategii agresive de recrutare ?i angajeaz? cei mai mul?i absolven?i pe care ?i ademene?te
mediafax, ha?
cred ca marea majoritate dintre voi nu stiu ce e ala audit
daca din calcule iti lipseste un leu, stai ore/zile in sir sa il cauti
si poate fi in cele mai aiurea locuri
Si asta e un fel de scuza, sau cum?
am zis yo asa ceva?
am zis ce se intampla in munca asta
si cum zoso are posturi cu numere de masini pt trafic asa pot unii sa munceasca 20 de ore pe zi
nu trebuie sa fim ipocriti sa zicem ca noi nu voi face niciodata asa;
fiecare poate prinde o lucrare si sa uite de intamplarea asta; se implica si moara cum a murit duduia despre care guitam
cred ca 99% dintre noi daca am ajunge in posturi de conducere am muncii la fel de mult… restu e pura ipocrizie
Eu nu cred ca 99 % dintre noi ar munci 14-16-18 ore pe zi daca am ajunge in posturi de conducere. E nebunie. Eu nu as face asta si nu as incuraja pe nimeni sa faca asa ceva. Una e sa iti faci treaba la timp, sa stai peste program cand e o urgenta, sa fii harnic si responsabil, alta e sa iti faci praf sanatatea si viata.
Sunt sigura ca foarte multi dintre noi gandesc despre cineva care munceste in ritmul asta „da, dar si cati bani castiga…” OK, si la ce ii folosesc? Daca nu ai timp sa bei o bere, sa iti iei o rochie noua si sa te plimbi imbracata cu ea prin parc, sa pleci intr-o vacanta, sa … nu stiu, continuati voi, ce naiba faci cu banii? Daca nu ai nici macar o familie pentru care sa zici ca muncesti si te sacrifici?
Asta mi se pare cel mai trist, inutilitatea cumplita a ceea ce s-a intamplat… Dumnezeu s-o odihneasca.
ai ajuns in situatia sa fi manager si sa trebuiasca sa zici pas?
tinand cont ca iei vreo 1000-1500 euro pe luna
eu nu cred
te gandesti ca daca zici pas o sa te angajezi la firme mai mici cu salariu de 700-800 euro… tinand cont ca esti obisnuit sa ai salariu 1000-1500 euro
you are missing my point… am in jurul meu manageri care muncesc mult, mai mult decat noi furnicutele de la suport, si mi se pare oarecum normal…adica ma gandesc ca si eu mi-as da mai multa osteneala in locul si pe banii lor. Dar „mai multa osteneala” inseamna sa plec acasa la ora 7-8 in loc de 5-6, nu sa stau pana la 11-12 in fiecare zi, si in weekend, si in loc de vacanta, si in loc de masa si de somn si de prieteni si de iubit si de copii si de ORICE alta activitate sociala. Zile, luni,ani la rand. Si pentru ce? Care e finalitatea? Sa am extrem multi bani si timp liber la 40 de ani, cand o sa fiu deja o epava? Cand nu o sa am nici familie, nici prieteni, nici pisica macar ca sigur a murit de foame intre timp ca eu nu am avut cand sa ii umplu castronelul?
Asta numeam eu nebunie.
Ah, inca ceva…am auzit ca si Donald Trump doarme 5 ore pe noapte… dar el are avion particular captusit cu aur, nu un salariu de 1500 de euro. Trebuie si un pic de discernamant.
nu a zis nimeni ca donsoara care si-a dat duhu a muncit ani cate 18 ore pe zi; a muncit 2-3 saptamani; nu zic ca e normal sa mori din munca… dar se poate intampla sa nu iti dai seama ca o sa mori; te simti obosit, nemancat & shit; am trecut si eu prin asta.. si eu munceam de la 10 dimineata la 2 noapte… pt ca trebuiau terminate neste treburi care aveau scadenta intr-o zi (apropos, lucrez in acelasi domeniu si stiu cum sta treaba)
precum am spus in alt post… cei care ajung sa lucreze pt asemenea firme se gandesc ca daca nu isi fac treaba sunt concediati si ajung sa lucreze pe juma’ de salariu care il iau acum; basca ca rumanu’ cand a prins un loc de munca platit bine parca l-a prins pe mos gerila de barba; sa nu mai zic ca daca iti place ceea ce faci, muncesti pana rezolvi
ideea e simpla… se tot vorbeste si se aude ca orele suplimentare nu eru platite… asta inseamna ca daca intr-un program de 8 ore pe zi nu terminai treaba stateai peste pe spaga ta… tocmai de aceea se duce inspectoratu de munca al municipiului bucuresti peste ei… sa vada daca se plateau acele ore suplimentare
sunt de acord ca poti sa zici la orice moment „hai sictir, de maine nu mai vin” dar te gandesti cati iti mai ofera ceea ce tie ti se pare normal sa iei in fiecare luna?
asta e simgura smecherie
sunt 2 chetii pe care media nu le intelege:
1. stai 25 ore pe zi la munca ca vrei, nu iti pune nimeni pistolu la tampla
2. stai 25 ore la munca pt ca esti avar si vrei sa castigi cat mai multi bani in cat mai putin timp
spun chestiile astea ca eu nu as face nici 1 nici 2 pt ca in acelasi domeniu ca donsoare eu lucrez acasa si castig cam 1000 euro si nu sunt manager; partea buna ca eu nu m-am obisnuit sa castig mai mult
la price situatia e la fel, dar ca sa rezisti trebuie sa stii sa spui nu. eu am plecat dupa 2 ani, epuizata si cu diverse probleme medicale. mie imi era foarte greu sa spun nu cand stiam ca testele sau raportul respectiv era asteptat de 10 oameni, cand daca plecam mai repede de 8 de la birou se uitau crucis la mine inclusiv unii colegi de generatie etc. Dar avna familia langa mine care ma batea la cap ca asa nu se mai poate ca imi distrug sanatatea, am plecat (mai repede). media de rezistenta e de 3 ani.
la cmu de fiecare data cand mergeam cei de acolo ma intrebau daca nu vreau concediu medical. cand auzeau ca lucrez la price primul lucru care il spuneau era sa lucrez mai putin si erau foarte intelegatori. ideea e ca nu depindea de mine sa lucrez mai putin, nu puteam sa imi iau concediu cand un job se facea in 5 zile si echipa respectiva era la fel de obosita si surmenata ca mine.
oricum nu are rost sa mai cautam vini, raluca trebuia sa spuna nu, inteleg de ce nu putea, poate daca ar fi fost familia mai aproape…
sa se odihneasca in pace!
ps. iar in big 4 sunt convinsa ca nu se va schimba nimic
Hai sa facem sa nu fi fost in zadar moartea femeii acelea! Sa fim mai uniti impotriva exploatatorilor (da, cuvantul nu e exagerat in raport cu asemenea angajatori) si sa stim sa zicem „NU!” cand trebuie.
Banii nu fac 2 lei cand nu ii ai decat pe ei.