Ieri am luat în maşină, ca de obicei, tot felul de oameni întâlniţi în drum. Unul dintre ei, în jur de 35 de ani, avea o poveste interesantă. Lucra în armata, i se tăiase salariul cu 50% (25 din bani şi 25 din raţia de hrană) şi, după ce a refuzat ăa plece în Irak, a fost dat afară. Acum lucra în construcţii, la vila lu domnu’ AmUitatCumÎlCheamă CevaFotbalist, şi era mulţumit. Făcea naveta în fiecare zi de la Comarnic la Sinaia.
Ideea e simplă. Trebuie sa mergem acolo unde sunt banii. Trebuie să începem să gândim nomad. Dacă mâine revine Vîntu cu o nouă ofertă şi io îmi iau casă în Braşov, ce fac? O vând ca să mă mut la Bucureşti?
Ştiţi pe ce principiu îşi cumpără românul maşină azi? Eu o să mă căsătoresc peste doi trei ani. În 5 o să fac şi un copil. Unde o sa încăpem toţi? Trebuie să îmi iau o maşină mare. Ştiţi bibloteca aia masivă, din lemn, din sufrageriile comuniste? A fost luată să reziste o viaţă. Mentalităţile trebuie să se schimbe. Trebuie să fim mai flexibili.
Eu aștept varianta imobiliară americană, atât cât o înțeleg (da, știu, ei au declanșat criza, nu știu nimic ei de imobiliare ș.a.m.d.):
– casa vine direct mobilată
– creditul imobiliar urmează persoana, nu imobilul.
Ergo: ai un job în altă parte, îți strângi boarfele personale, le pui în camionetă și te duci la noua casă.
Puțină agitație cu trecerea ipotecii, dar nu vorbim de alt dosar, altă analiză, etc.
Asemenea posibilități ar dinamiza un pic mobilitatea. Și ar reduce prieteniile.
Probabil asta este si motivul pentru care nu mai avem specialist in domeniu. In sensul ca: Eu sunt absolvent de DREPT da? sau Litere? Sa spunem ca as avea tragere de inima spre invatamant, unde pot lua un salariu de 200 de euro. Pai ce fac, imi urmez specializarea sau ma duc in constructii unde iau 500 de euro sa zic asa, sau 1500 de euro in strainatate. Este logic, in situatia asta trebuie sa mergem unde ne e mai bine.
In alta ordine de idei, la MAI este jale: Dupa atatea disponibilizari, plus cateva mii ce urmeaza luna asta, li s-au taiat 25% din salariu si li s-au dat 15% inapoi, apoi li s-a oprit o gramada din norma de hrana, luna asta li s-a dat inapoi (Dar nu toti) si tot asa. Ii intelegi pan la urma, sa lucrezi ca funcionar public pe 1000 lei, cand mai ai si o rata si alte cheltuieli.
Procentajul ponderat, arza-l-ar focu’ sa-l arza!
Mili-tauru’ asta a invatat aritmetica cu acelasi profesor cu care l-a invatat nu mai stiu care pesedista, care spunea in 2010 ca daca ambii soti sunt bugetofagi, si la fiecare li s-a taiat 25%, veniturile familiei au scazut cu 50% :).
Babeste: 100 lei salar, 100 lei norma de hrana, total 200 lei. 25% se taie din fiecare. Noile numere sunt: 75 lei salar, 75 lei norma de hrana. Total 150 lei.
Procente: 150 lei este 75% din 200 lei, deci venitul total al omului s-a redus cu 25%, nu cu 50%.
scuze pentru „agramaticalitatea” din randul 2, extrema dreapta, mesajul de mai sus.
cine mai zice „salar” ma-sa e …
Hai ma,piata imobiliara din romania e ca un copil autist!Avem nevoie de rabdare si bani multi ca sa ne ocupam de ea!
@mesterul: „salar” e o porcarie de cocalarism, si iti multumesc ca mi-ai atras atentia. cat despre partea a doua a postarii, o dedic mamei dumneavoastra, cu multa iubire fizica, fara implicare emotionala.
In completarea a ceea ce a spu @zet, norma de hrana nici nu e 50% din venit, deci procentul total nu e ala.
Eu cunosc o persoana care si-a cumparat casa. La un moment dat si-a gasit job cam departe de casa. A dat in chirire casa, iar cu banii respectivi si-a platit chiria in alta parte. Cat timp i-a luat ? Un telefon la o agentie imobiliara. Casa data in chirie genereaza mai multi bani decat costa cea luata in chirie.
Poate sa fie invers si sa te muti intr-un oras sau zona unde chiriile sunt mai ridicate decat banii pe care ii primesti tu. Asta este, nici tu nu ai platit pe apartamentul respectiv aceasi suma pe care ai fi platit-o intr-un oras mai mare.
Persoana de care iti zic locuiesc in Berlin, si-a cumparat casa in Tegel(nord-vest) insa s-a mutat cu jobul in Treptow(centru-sud-est).
Asa ca eu nu vad nici o problema in a-ti cumpara o casa atat timp cat nu esti robul ei. Iti ofera o plasa de siguranta atunci cand viata suge urat de tot.
Nici nu se poate altfel, ai zis-o foarte bine. Plus ca ai atins si un subiect care si mie mi se pare de neinteles: daca esti nemultumit cu salriul de doctor de ce nu iti schimbi meseria? In constructii se castiga bine
Proportional sau nu, cert e ca l-au dat afara. Si ce specializare avea?
Militar.
Meseriile care specializare multa (si continua), gen medici, nu pot sa se suceasca asa usor. Da, pot merge acolo unde sunt banii, dar tot ca medici. Iar ei au un atu – specializarea (daca exista altogether). Oamenii mai simpli au mai putine variante. Uneori niciuna. Sau nu vor sa ia un sfat bun.
In total, ai dreptate. Dependenta de sistemele de stat nu e buna.
Eu zic ca mai important decat sa mergi acolo unde sunt banii, este sa faci ceea ce iti place. Luand exemplele de mai sus, da, profesorii, politistii, medicii, au salarii de mizerie, insa multora le place meseria in sine, si pun banul pe locul doi, spre deosebire de majoritatea oamenilor. Aici e diferenta. Eu prefer sa munces pe un salar (salar e forma acceptata de DEX, pt cei de mai sus) mai mic dar sa-mi placa ceea ce fac, decat sa muncesc toata viata cu o scarba desavarsita (foarte des intalnita pe la noi), dar remunerat ceva mai serios.
@ciuby: Procentul total e fix acelasi, indiferent de raportul dintre valorile initiale!
@TheGreatMaster
Una e sa faci ce-ti place, alta e sa mori de foame facand lucrul ala.
eu cand ii vad pe bugetari cum se plang toata ziua ca e salariul mic (desi se inghesuie 200 pe un loc de profesor de liceu) disper
se vaita de parca s-ar fi nascut sa fie bugetari si legati de slujba, de parca nu putea schimba slujbe si nu doar in Romania ci in toata UE
in mod garantat se vor gasi 10 care sa ia locul celui care se vaita
Viata de nomad merge o perioada. Dar cand ai familie… Si prieteni… Nu craciun, nu pasti… doar niste zile pe care le bifezi la birou si iei un salariu la sfarsit.
Daca nu ai pe nimeni, da poti sa te muti unde vrei, in Germania, in America, dupa 3 ani in australia. Unora li se potriveste viata asta, dar asta nu prea e viata. Banii sunt un mijloc, nu un scop. Daca alergi dupa bani, te vei alege la sfarsit cu o viata de cacat.
Ma rog, totul pana la urma e de prioritati. Daca ti-e foamea-n gat, n-ai incotro (cazul militarului). Dar daca nu, prefer calitatea vietii de la tara cu gradina, prieteni, iesit la gratar cu prietenii, iubit gagica and co traiului intr-o cutie la mama naibii singur pe net si la televizor.
Timpul e cel mai important, viata e facuta din el. Daca tu castigi bani, banii trebuie sa-ti cumpere un timp mai de calitate.
Daca muncesti 2 ani la capsune in spania cu 3 euro ora si dormi in baraca pentru a-ti cumpara o masina de 15000 de euro, esti un dobitoc, chiar daca nu-ti dai seama.
+1 gogu
+1 zet
+1 gogu
corect, cand nu ai familie si nici nu intentionezi sa ai prea curand, merge sa faci d-astea. timpul intr-adevar este esential, iar cand clepsidra ta s-a golit… mori. inainte sa mori, o sa tragi linie si o sa incepi sa te gandesti ce kkt ai facut in viata asta. ce-o sa asterni pe hartie? ca ai fost nomad si cu foamea dupa bani si ca ai alergat toata viata dupa bani? sau spui ca te-ai chinuit un pic, ai mai facut si foamea, dar ai o familie, ai prieteni, ai copii care o duc decent si au o educatie pentru ca ai avut grija si timp sa te ocupi de ei.
vrei o viata pe fuga si in esenta goala? sau una plina de kkt, dar intr-un final consistenta si bogata?
fiecare alege ce vrea.
Dupa cum bine zicea si zet, daca tai 25% din X si 25% din Y, tai 25% din suma lor, nu 50%.