Infrastructura poate sa mai astepte

Daca e un subiect cu care toti românii sunt de acord, indiferent ce partid iubesc sau promoveaza, acela e infrastructura. Autostrazi, sosele, in primul rând. Ni s-a explicat – sau indesat – cu argumente destul de bune cum ca asta e baza dezvoltarii noastre, ca tara si, de ce nu, personal. Chiar, e cineva care crede ca o infrastructura mai buna face oamenii mai buni? Ar fi interesant raspunsul la o astfel de intrebare.

Parerea mea e ca infrastructura rutiera – si, in general, infrastructura – este, astazi, mult prea scumpa. De construit si intretinut. As spune chiar, mai ales de intretinut. Indiferent de cine o face, cu spaga, fara spaga, e prea scumpa. Si e scumpa acum, dar si pe termen lung. O infrastructura rutiera mai buna inseamna masini mai multe. Evident. Nu poti investi in infrastructura daca stii ca numarul celor care o vor folosi va scadea. Pentru ca, intretinerea infrastructurii e calculata si dupa impozitele si taxele pe care le poti culege de la cei care o folosesc. Daca ai mai putini utilizatori decât ai estimat, vei fi obligat sa maresti preturile de acces, ceea ce va duce la o utilizare mai mica a acelei infrastructuri. Esti prins intr-o spirala negativa, din care nu poti iesi decât impozitând si mai mult pe altii, care, in mod normal, nu folosesc sub nici o forma infrastructura respectiva (oameni fara masina, pensionari etc).

Pe de alta parte, vazând numarul mare de români care au parasit România, si cei care continua sa plece si punând in fata costurile acestei infrastructuri, constati ca poate e mai bine sa nu se investeasca, acum, in aceasta. Cel putin, nu in halul de astazi al politicii românesti, in care specialistii nu au loc de hotii din toate structurile statului. O infrastructura proasta si scumpa, exact ce nu trebuie acum României.

Pe de alta parte, lipsa infrastructurii ii obliga pe oameni sa gaseasca alternative. Sa foloseasca trenul, autocarul, blablacar si alte forme de transport in comun. De acord, cu mai mult consum energetic decât sa te sui in masina personala, dar, pâna la urma, consumul energetic pentru a produce banii pentru masina, pentru intretinerea ei, pentru carburant, nu e si el enorm? Daca mai combini lipsa asta cu impozite si taxe mai mari, poti avea doua efecte bune:

1. reducerea poluarii;

2. mai multi bani la buget (bine, pentru România nu e neaparat o veste buna, pentru ca e folosit de hoti), bani care vor putea fi folositi pentru alte proiecte nationale (spitale, facilitati pentru cresterea copiilor etc, programe pentru persoanele in vârsta, stimularea afacerilor locale etc).

De 100 ani se investeste atât de mult in infrastructura rutiera, incât nimeni nu se mai opreste din când in când din sapat si sa-si dea una peste frunte si sa zica: ba, stai asa, noi semnam chestii sa poluam mai putin, dar fix in momentul asta construim ceva ca sa putem polua si mai mult. De 100 ani, masina este mult mai mult un indicator de statut social (vezi „Veblen goods” pe wikipedia) decât o reala necesitate.

Apoi, daca vrei sa intri in utopie pâna in fundul ei, imaginati-va cum ar fi sa combinam toate economiile astea de infrastructura cu o simpla decizie personala de a nu mai cumpara nici un produs neindispensabil timp de un an. S-ar face niste economii monstruoase, la nivel personal si la nivel macro. Si tot noi am fi beneficiarii directi. Cool, nu?

PS. Postul asta a plecat de la pretul unui indicator „STOP” simplu. Achizitie, transport, montaj, garantie, proiect la primarie, autorizatii etc.