Salut, numele meu e Corina Băcanu și trăiesc din idei. Sunt copywriter de 15 ani și nu a trecut o zi din viața mea fără să-mi fie frică. Frică să-mi exprim gândurile, să vorbesc în public, să spun ce simt, să mă expun. Mi-a fost frică să fiu judecată, îngrădită, analizată. Sunt un copywriter premiat, am făcut parte din echipe de creație care au făcut istorie în advertisingul românesc și, cu toate astea, mereu am simțit că e mai bine să tac decât să devin vulnerabilă. Mi-a fost mereu teamă că ideile mele nu sunt bune, că, expunându-mi opiniile, oamenii își vor da coate și vor râde pe la spate, mi-a fost frică să scriu pentru că nu am citit suficient, m-am temut îngrozitor să fiu "ordinary". Teama mea se baza pe o observație destul de simplă: de câte ori cineva emite o părere, se găsește inevitabil un grup care să fie contra. În ultimii ani, toate aceste frici mi-au fost alimentate de adunătura de chibiți ascunși în spatele monitoarelor sub protecția conturilor false, cei care au întotdeauna de împroșcat cu ură despre absolut orice. Culmea este că, oamenii ăștia nu sunt neapărat împotriva subiectului sau ideii, ci împotriva autorului. Probabil că, la nivel micro, e foarte greu de acceptat că azi cineva e mai inspirat decât tine, că e mai informat decât tine sau că stăpânește mai bine un anumit subiect. Iți trebuie o anumită maturitate și un nivel de înțelegere peste medie, maturitate dobândită prin deschidere și bun simț.
Haterii vor face orice ca tu să taci. Vorbesc acum și de mediul virtual, și de offline, și mă adresez acum juniorilor din departamente de creație, PR, sau tuturor celor cărora e frica să se expună. Nu lăsa ura să-ți inhibe spiritul creativ. Pentru oamenii care trăiesc din idei, să taci înseamnă să mori.
Cei care aveți ceva de spus dar vă e teama de reacții sau de păreri neavenite, vă spun un singur lucru: fuck it!
Ei vor avea mereu ceva de comentat, chiar dacă enunți un adevăr general valabil precum "pământul se învârte". Se va găsi unul care să te întrebe de unde ai "scos" mizeria asta, unul care să te chestioneze dacă ai colagen în buze, unul care să spună că afirmația nu e documentată, unul care să iți spună că ai față de drogată cu tricoul lăsat pe umeri, unul care să te întrebe ceva despre maică-ta și unul care să observe că, indiferent ce ai zice, ești urâtă.
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o societate mai curată, cel puțin în mediul virtual. Humans of New York mi se pare cel mai bun exemplu de comunitate sănătoasă. Acolo indivizii sunt încurajați să fie creativi, să comenteze prin exemple personale iar haterii primesc ban.
La un moment dat, Brandon Stanton, creatorul HONY, a primit numeroase mailuri de la cei pe care ii blocase. A oferit următoarea explicație:
"Hey Everyone,
Wanted to say a quick word about the comment section. Been getting some emails from people who have been banned. So I wanted to clear a few things up. First of all, nobody has actually been banned. Anyone can see the material. You MAY no longer be able to comment. But rest assured, this was not my decision. I have assistants who moderate the comment section. So, I assure you, I did not make a personal decision to hate/persecute/silence/oppress you. I’m sure we actually have the same worldview. No doubt we are walking arm-in-arm toward the bright dawn of a new day.
But the moderators have very clear instructions: ban anyone who is attacking the subject. If you’re attacking the subject with an erudite, graduate level vocabulary, you’re still attacking the subject. Again, you’re not being oppressed, silenced, persecuted, or targeted for your beliefs. I agree with you wholeheartedly. I’m absolutely sure of it. But please, write about it on your own blog. Humans of New York can continue to exist without your enlightenment. But it can’t exist without subjects. Some of you may have noticed recently that some portraits have disappeared shortly after being posted. You can now probably guess why this happened. So if you’re making HONY an uncomfortable place to be, by using the comment section to cast extreme judgment on someone you know only through a single quote, you are probably going to be banned from commenting. We don’t hate you. Not a bit. Feel free to continue enjoying HONY. Just no more comments.
For the most part, I love the comment section. There are plenty of awesome ways to contribute to the discussion without being judgmental. My favorites are personal anecdotes. If you can add to the subject’s experience by sharing a similar or contrasting experience, that is awesome. I really think it expands the work. Just please, keep it about you. Also feel free to joke. We aren’t stiff or prudish. But we do know the difference between being funny and being a dick. And you should too. As always, feel free to comfort or encourage. I still firmly believe this place has the nicest five million people on the internet.
Thanks everybody.
Hoping to keep this a good place as we grow."
Ce vreau să zic cu articolul ăsta? Scrieți, vorbiți, exprimați-vă punctul de vedere. Mai ales voi, cei cărora vă e frică. Nu mai căutați aprobarea tuturor, nu o veți găsi niciodată. Oricât ar părea de surprinzător în vremurile în care trăim, avem nevoie de oameni care gândesc.
Corina Băcanu, Copywriter, Creative Director & Contributor @ Sereniti.ro
„Ban anybody who is attacking the subject” – Asta nu o inteleg.
Mi se pare normal sa banezi userii care folosesc expresii obscene, care folosesc atacuri la persoana, sau care posteaza constant comentarii off-topic.
Dar sa banezi userii care „Ataca subiectul” ?!? Ce inseamna „sa ataci subiectul”?
„Subiecții”, in cazul de față, sunt oamenii din fotografii. La fiecare apare un text despre ceva personal. Bineinteles ca blocheaza injuraturile si ura.
Interesant e ca toti mediocrii ies in fata, nu au simtul ridicolului, rostesc cu emfaza orice dobitocie si cand se gaseste un tip valoros sa adauge ceva, il comenteaza sau eticheteaza. Negativ, bineinteles.
Ii zice efectul Dunning–Kruger – https://en.wikipedia.org/wiki/Dunning%E2%80%93Kruger_effect
Pe scurt, cu cat esti mai idiot si mediocru, cu atat crezi ca esti mai capabil si te supraestimezi; cu cat esti mai pregatit, cu atat te subestimezi.
Frumoasa ideea, insa autorului ii este in continuare teama sa fie el insusi, sa spuna tot ce simte si gandeste. Pacat.
Pacat… ar fi iesit un articol frumos… fraieri …
Are dreptate dar oricine ai fi (statut social) nu poți spune tot ce gândești cu adevărat.
Ba poți, dar rămâi în curul gol.
” ….. și nu a trecut o zi din viața mea fără să-mi fie frică. Frică să-mi exprim gândurile, să vorbesc în public, să spun ce simt, să mă expun. Mi-a fost frică să fiu judecată, îngrădită, analizată. Sunt un copywriter premiat, am făcut parte din echipe de creație care au făcut istorie în advertisingul românesc și, cu toate astea, mereu am simțit că e mai bine să tac decât să devin vulnerabilă. Mi-a fost mereu teamă că ideile mele nu sunt bune, că, expunându-mi opiniile, oamenii își vor da coate și vor râde pe la spate, mi-a fost frică să scriu pentru că nu am citit suficient, m-am temut îngrozitor să fiu „ordinary”. Teama mea se baza pe o observație destul de simplă: de câte ori cineva emite o părere, se găsește inevitabil un grup care să fie contra. În ultimii an …. ”
1. Tulburarea de anxietate generalizata
Este o afectiune caracterizata prin anxietate excesiva, griji si panica. Simptomele se manifesta pe o perioada mai lunga de timp, cel putin 6 luni, si pot fi cauzate de o serie de evenimente sau activitati. Persoana afectata nu isi poate controla emotiile si grijile.
Tulburarile de anxietate includ si caracteristici ale altor afectiuni: tulburari de panica (atacul de panica), disconfortul, teama si jena unei persoane care este prezenta in public sau in momentul interactiunii cu ceilalti (fobia sociala), teama sau grija excesiva de a nu se imbolnavi (tulburarea obsesiv compulsiva), teama de a nu fi despartit de cei apropiati (anxietatea de separare), frica de ingrasare (anorexia nervoasa), lamentari privind manifestarea a diverse simptome ale unor boli fizice declansate de mecanisme psihice (tulburari de somatizare) sau chiar boli grave (hipocondria) si tulburari de stres posttraumatic.
2. Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin existenta ideilor provocate de imagini, obsesii dar si impulsuri sau indemnul de a face ceva care sa diminueze starea de anxietate (de obicei, o serie de ritualuri, comportamente repetitive). Desi persoanele care au aceasta afectiune realizeaza ca actiunile lor nu sunt logice, nu se pot opri fara ajutor. Cauza este necunoscuta. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Tratamentul consta in psihoterapie si terapie medicamentoasa, in cazurile severe. Acest tip de tulburare se manifesta in egala masura atat la barbati cat si la femei si afecteaza aproximativ 2% din popendulatie.
Să mori tu!
Ce raspuns de copywriter premiat.
i’m a hater and i find this offensive
Ce text interesant publicat pe un blog care sustinea pitzipoanca.org
Ce rahat motivational simplut. Vai, spuneti-va ideile. Ce idei ? Despre ce vorbim aici ? Despre MLP, despre orice ? Nu ajunge sa vrei ceva, trebuie sa si poti. Bleax.
te simti cam pierdut, asa-i? Stii cum se spune, cand umbli cu un ciocan in mana, vezi in jur numai cuie.
@manu
corect se spune cuaie
Ai dreptate. Trebuie sa avem mai mult curaj sa ne exprimam ideile. O sa incep din secunda asta sa ma exprim.
So, papusa, vrei sa facem sex?
Sexul nu e o idee, e un instinct. Arată-mi că ai o idee ridicată și te sun eu.
Avem ceva ridicat si ideea de a face sex.
Suna-ne !
Am crezut ca vrei sa o luam mai usor la inceput dar, daca asa vrei tu, putem sa facem sex si sus pe dulap. De ridicat nu te ridic ca ma cam dor salele de cateva zile.
În ultimii ani, toate aceste frici mi-au fost alimentate de adunătura de chibiți ascunși în spatele monitoarelor sub protecția conturilor false, cei care au întotdeauna de împroșcat cu ură despre absolut orice.
Corina. Draga mea Corina. Internetul este intr-adevar plin de trolli si de hateri. Dar daca la tot ceea ce faci exista mereu un numar mare de reactii negative probabil ca nu ai de a face cu hateri, ci tu o dai in bara foarte des. Chestia asta se numeste „Efectul Bârgău”. Este o boala a creierului care te face sa crezi ca orice ineptie tu ai dreptate in orice faci sau spui, iar ceilalti sunt niste hateri. Stai lini. Daca dai cu spirt trece.
*orice ineptie nascocesti
părerea mea e că trebuia să rămâi la ideea de sex. Subțire.
Dupa parerea mea trebuia sa ramai la cratita in loc sa ocupi kilobiti pe internet de pomana.
bad pono, bad
Ok Arhi. Imi retrag cuvintele. Probabil ca la cratita e la fel de dezastruoasa ca si pe internet.
Corina. Sweety. Pumpkin. Ia-ti inima in dinti si gandeste pozitiv. Tu esti speciala iar eu sunt doar un hater nebun care iti spune ca aberezi. Adevarul e ca a spune in acelasi articol ca in viata trebuie sa zici ce ai de zis fara nici o frica, la un loc cu „baneaza comentariile negative” da dovada de multa logica. Logica feminina. Esti noul meu idol in viata.
Stii ce? Nici nu mai vreau sa fac sex cu tine.
ne potolim și noi un pic?
Gata boss. Doar trollam putin fata
Nu mi se pare deloc „subtire” ideea lui pono. E vorba de principiul „cand multa lume iti spune ca esti beat…”. Cu alte cuvinte: exprima-te liber, spune tot ce ai de spus, dar accepta ca s-ar putea sa nu ai chiar tot timpul dreptate si ca cei care iti critica ideea (si nu pe tine personal) s-ar putea sa nu fie neaparat „hateri” si ca nu au nimic cu tine personal.
PS: +1 pt. „efectul Bargau”
Hai ca am stat zilele astea sa ma uit pe arhiva ta. Am gasit multe articole ffff misto… Dar aici rad in hohote pt ca a trebuit sa te bagi tu sa spui sa inceteze oamenii pt ca domnita nu avea argumente sa-i raspunda omului. Tipic corinei. Este o fata cu multe idei bune si multe proaste. Si nu e in stare sa realizeze cand abereaza. Are ea aplaudacii ei la toate postarile si se hraneste cu prostia lor. Pt ca sunt genul de oameni care doar atata spun:” bine corina!!! Ce bine le zici!!! ” Si ea crede ca detine adevarul absolut. Iar cand apare cineva care o contreaza si o lasa fara argumente da vina pe hateri si sare cu block!!
Logica e simpla: gandeste tot ce spui, dar nu spune tot ce gandesti.
Să înțeleg că ultimii ani, drama ta a fost faptul ca n-ai găsit „validare” pe interneți, de la anonimi?
Dar, de ce ai căuta acolo? Îmi sună a mentalitate de pitzi, doar că în alt context. Același lucru îl face și una care își pune poze pe fb cu buze țuguiate să numere câte „frumi” primește comment.
Shut up and do what your job, stop acting like a diva and stop victimizing.
Și, ca să te înțelegi mai bine: http://theredpillroom.blogspot.com/2017/09/the-tangled-chains-on-swing-set-of.html
Ok, frumos articol, dar cu sereniti care-i treaba? Am intrat pe site, citit articolul cu 50 shades si angajatorii. Iesit de pe site. Meh…
scrieți, vorbiți, exprimați-vă punctul de vedere….dar aveti grija sa nu deranjati. Pentru ca va vor fi sterse comentariile
1. Pentru un copywriter textul este foarte încâlcit. Ar trebui sa fie scurt și la obiect.
2. Îmi explica și mie cum un copwyrighter a cărei job ar trebui sa fie despre idei noi și abordări noi nu poate face acest lucru de baza în 15 ani de activitate din cauza fricii…
3. Presupun o vârstă de cel puțin 30 ani. Nu am stat sa scormonesc netul. Dacă la vârsta asta încă mai cauți validare 100% iti trebuie un control. Wake up and spell the roses: some people are shity, others are just trolling.
4. Textul in engleza a trebuit sa îl citesc de doua ori pentru a pricepe ca erau „banati” cei ce atacau autorul textului, nu subiectul articolului.
Nu mai bine scrii tu intr-o agenda? Sau chiar jurnal iar daca o ascunzi bine, nu te trolleaza nimeni.
Mi-am irosit 2 minute citind articolul asta. Nu am inteles care e ideea, scopul, menirea lui si l-am mai citit o data. Am stat si m-am gandit apoi ca mi-am pierdut 4 minute citind ceva ce stiam deja si stie toata lumea. Gandurile astea mi-au mai luat 1 minut, plus inca 1 sa scriu comentariul. Concluzia? Fuck your motherfucking worthless exposure of the obvious. Sper sa pierzi timp traducand asta si sa apreciezi ca ti-am urmat sfatul: mi-am zis parerea.
PS: am tot jurat ca nu mai citesc articole pe zoso.ro, de fiecare data cand am citit ceva ca si cel de mai mai sus. Fara rost, adica. Da nu ma pot abtine, ca uratenia mai scrie din timp in timp chestii care chiar is faine. Eh, toti avem demonii nostri…
ăsta nu e scris de mine, dumbo
Slava Domnului ca nu… Da tot pe zoso.ro e. Inca o bila neagra. Nu-i bai, invatam din greseli.
trece cu mușețel și penicilină.
Te-ai sters la bot dupa atata engleza?
Macar daca ziceai ceva in engleza de stilul lui de condus.. pacat.
te urmaresc de mult. frica ta se rezuma doar la faptul ca te crezi centrul pamintului,omul care a pus coada la pruna si la faptul ca nu admiti sa fii contrazisa. daca iti era frica de ceva invatai sa-ti respecti interlocutorii si mai ales discutiile în contradictoriu pentru lămurirea problemelor.
citeodata esti simpatica dar destul de rar .