Băiatul ăsta explică într-un minut și 11 secunde de ce femeile n-ar trebui să și-o tragă cu luzeri, cu pensați, cu metrosexuali și cu alte tipuri de hipsteri. E adorabil și real și merge la suflet celor care latră că femeile sunt materialiste. Bă, unele sunt, dar majoritatea vor să vadă fie potențial, fie că încercăm, pentru că nu e deloc amuzant să trăiești doar cu iubire.
Corect, situaţia financiară dacă o observi cu atenţie reprezintă omul. Un bărbat mişto nu are cum să fie sărac la 30 de ani şi nu o să îl ia nici o femeie ca să îi ocupe canapeaua la tv, pt. asta sunt câini mici şi pisici.
Ce înseamnă în accepțiunea ta sărac sau bogat?
La 30 ani abia ridici capul din nisip.
La 30 ani abia începi ratele la un confort doi.
La 30 ani abia ai și tu 2-3-4-5000 lei pe lună. Plus oo mașină amărâtă.
Am prieten care sare de 50.000 $ pe lună, dar are ditamai firma de gaze… Câți sunt ca el……
@Andrei
plm, daca nu esti ruda cu Gates sau vreun print arab, si tu esti sarac. 99% din oameni sunt saraci. Unii traiesc intr-o saracie crunta, altii intr-o saracie mai suportabila.
Pai partial adevarat, dar depinde ulti factori, genetica, sansa in viata, cat ai invatat etc…
Sincer in Bucuresti daca excluzi hipsterii din IT, cred ca sumele se invart pe la 2000-3000 de ron pe luna, chirie, si logan benzina…
[…] Daca esti labagiu pe 2000-3000 ron pe luna
@Bluehand: de ce sunt cei din IT hipsteri?
sărac pt. mine e cel care nu îşi permite să facă bani ca să acopere o asigurare medicală, o intervenţie stomatologică, minim o excursie pe an afară, produse de igienă, intreţinerea apartamentului să nu arate ca şi cum ar fi părăsit. Dacă nu poţi să îţi permiţi astea nu ai nevoie de o relaţie ci un job, sau o specializare. Să nu luăm lucrurile în alb şi negru, fiindcă am specificat dacă observi situaţia financiară cu atenţie, deci dacă are potenţial, dacă e pe o pantă ascedentă, nu dacă e pe banii părinţilor. Sunt şi femei care se mulţumesc cu puţin, vorba aia sacul se potriveşte cu peticul.
Misto cum ai bagat „minim o excursie pe an afara” in aceeasi categorie cu aia care nu-si permit sa mearga la dentist. Ma rog.
Astia de care zici tu traiesc intr-o saracie crunta; sunt doar putin peste saracii din tarile lumii a 3-a. In rest, ce sa zic, daca ai un apt. cu 2-3 camere, intretinut bine, intr-un rezidential nou, tot nu te poti numi bogat.
Poti sa te consideri bogat atunci cand ai/faci mai multi bani decat poti sa cheltuiesti. Pana atunci, tot sarac esti. Chiar daca castigi 10k euro pe luna.
@Bluehand, te agiti prea tare cu hipsterii din IT. Si ei castiga tot 2000-3000, exact intervalul de care zici tu. Singura diferenta intre tine si ei e moneda.
„Bogat” inseamna aici, posibilitatea de a mai hrani inca 2-3 guri pe langa tine. Depinde de context:
– daca stai in Bucuresti, asta inseamna sa-ti permiti o chirie la 2 camere, sa nu faci foamea, sa ai o coaja de masina si perspective de crestere.
– daca stai la tara, sa ai un petic de pamant unde sa poti pune castraveti, vie, sa tii o vaca (vreo 3000 mp), o bojdeuca (desi aia nu e necesar, daca ai pamant o faci cu familia intr-o vara), o fantana, grajd si scule trebuitoare la munca. Sau sa ai un post la oras, de unde sa ai un venit minim garantat, lunar.
„Sarac” la 30 de ani inseamna sa te intretia altii. Nici o femeie cu capul pe umeri nu s-ar incurca cu unul care are nevoie de sprijinul altora ca sa manance. Dude, ala nu e in stare sa se ingrijeasca pe sine, cum sa aiba ala grija de propriii pui ?!
Cunosc un caz: casa i-a luat maica-sa, si-i plateste si utilitatie; idem masina; tot maica-sa ii si gateste. Omul nu are job, petrece timp ‘de calitate’ cu prietenii. Are 40+, nu s-a lipit nici o gagica de el. Presupun ca asteapta sa moara maica-sa ca sa devina rentier.
Pai.. prietene… 90% din barbatii din Romania, la 30 de ani, sunt saraci lipitzi si nu-i ia nimeni, de asta se si vaita numeroase femei ca nu-si gasesc jumatatea. Pentru ca totul depinde de bani… Ai bani, ai casa, masina, nevasta, copil, excursie. Nu ai bani… esti doar o statistica a infractorilor care conduc acesasta tara africana.
Tipule, la nivelul lui 2014:
– pentru grupa de varsta 25-34 de ani erau 2.7 milioane de persoane, din care 1.4 milioane barbat;.
– popendulatia ocupata, pentru acelasi an, numara, pentru aceeasi grupa de varsta, 2.2 milioane de persoane
(sursa:
In extremis, daca am considera ca toate cele 1.3 milioane de femei lucreaza, ar ramane 0.9 milioane de barbati fara ocupatie, adica 64%.
Dar asta este un scenariu extrem, in realitate procentul este mult mai mic.
Ai un stomac cam generos in privinta celor 90%, asta ca sa ma exprim elegant.
Cunosc un tip de 45 de ani, insurat, ratele la casa i le plateste maica-sa, o pensionara de 65+ de ani. Cand ma intalnesc cu gagiul, de fiecare data imi vine sa-i ard una peste ceafa.
Pai el trebuie sa aibe deja casa, el trebuie sa aiba deja masina, el trebuie sa aibe deja job bine platit, ea doar sa vina ca o floricica si sa puna curul pe toate. Cum se numeste asta altfel decat prostitutie? Persoana aia nu mai este jumatate/partenera ci doar o prestatoare de servicii contra cost sau o vita cumparata din iarmaroc.
Si nici macar nu esti sigur ca presteaza prompt si fara mofturi.
Deci e „sa aibe” sau „sa aiba” ?
Ati ratat cuvantul cheie din comentariul lui Andrei.
Si ala e cuvantul „misto” din sintagma vag-ambigua „barbat misto”. Mai este si „reprezinta omul” la fel de vag-ambiguu. E clar ca n-are valori clar definite, tot ce judeca si debiteaza e ce a absorbjt inconstient din jur.
Apreciez cinismul nesimtit de care da dovada. Cred ca si voi…
Fiti realisti, baieti, la barbatii trecuti de 30-35 nu se mai uita nicio femeie la potential ci direct la patrimoniu, la avere si la veniturile lunare. Nu are sens sa ne mintzim pe noi. Peste 80% suntem rupti in cur chiar daca avem job… In Romania de astazi e recomandabil sa te nasti deja bogat sau sa primesti o casa in dar de la parinti, ca sa poti incepe de undeva, altfel… doar profesional, slabe sanse.
Doar profesional, ai sanse. Totusi trebuie sa muncesti de sa-ti sara capacele, si eventual si cu un dram de noroc. Pentru vreo 25-30 de ani asa (de cand intri in scoala), si vin si rezultatele.
Ah, daca stai si-ti plangi de mila in loc de altceva mai productiv atunci SIGUR n-o sa te imbogatesti. In general un psihic optimist ajuta, autocainarea nu face decat sa-ti macine psihicul tau si al celor din jur.
Zilele trecute (sau lunile trecute) era un articol aici despre femeile trecute de 30, la care nu se mai uita nimeni.
Futu-i, la 30 de ani se opreste viata, bag seama. Musai la 30 de ani trebuie sa ai masina, casa, copil, nevasta. Pai CUM CACAT sa faci toate astea pana la 30 de ani, ma, cand la 23 abia termini o facultate – asta daca te tii de ea.
CUM fac altii de „sunt realizati” la 30 de ani? Nu, pe bune, vreau exemple, ca se pare ca-s prost. Asa, deci: mama mea a lucrat la Confectii, iar tata e betiv. Nu mi-a dat si nu-mi da nimeni nici un cacat, nu primesc NIMIC de la altii. Astept cat mai multe sfaturi despre cum sa fac sa-mi iau Audi la 25 de ani. Ajutati-ma sa ma realizez.
Cacat.
@Cristi, a fi realizat la până la 30 nu înseamnă să ai Audi, apartamentul tău sau posibilitatea de a putea locui în chirie cu cineva(că împarţi cheltuielile cu prietena), înseamnă să ai o calificare şi experienţă la câteva locuri de muncă importante, ca să fii mai util ca alţii care sunt plătiţi cu salariul minim. Muncitorii calificaţi sunt plătiţi bine dar ei nu cresc, în schimb în alte domenii experienţa contează şi poţi negocia salarii mult mai mari la 30 de ani după nişte ani în câmpul muncii. Atât cere un om realist de la tine, nu să fii bogat, să te descurci. Asta înseamnă să nu fii sărac.
Am 32 de ani. Cont destul de bun >15.000 de euro , bani stransi din salariu de cand m-am angajat. Am muncit si in strainatate dar banii aia s-au bagat , la acea vreme , toti intr-un apartament in RO. Aproape toate femeile pe care le-am intalnit in aprox un an , aveau impresia ca toate astea sunt chestii „banale” la un barbat si aproape toata sunt interesate ,evident mascat , de aceste aspecte. Pai tu pisi , nu ai ? Ai catel si stai cu mumata? Lasa mami traieste cu impresia ca fundul si rack-ul tau e unic. Cum spunea cineva mai sus … ele doar vin si se aseaza cu curul si au impresia ca na , a dat domnul hocus pocus si doar le avem.
O generatie de dive care vaneaza traiul bun. Niste profitoare toate dar toate. Chiar si cele „cuminti” analizeaza foarte atent „potenta” financiara in asa fel incat daca cumva voit le ascunzi (ca sa pari un tip amarat) iei reject urgent. Asta vad femeile in barbat. Un provider.
Pai daca tragi linie , decat sa cumperi o dacie si sa o futi saptamanal (in cel mai bun caz) nu mai bine investesti sau inchiriezi alte „masini”? Asa gandire pe termen lung? Ca dragoste cred ca toti suntem de acord ca sunt 0,001 cazuri.
Apropo , bunurile dobandite inainte de casatorie nu se baga la partaj. Sa stie si „domnisoarele” inainte de „indragostire”
Cinci ani. Dupa care devin bunuri comune.
nope. dupa noul cod civil, nu mai exista chestiile cu 5 ani and shit. ce e al tau, ramane al tau.
Inclusiv coaiele?
Arhi , corect.
Vali , :D. Inclusiv
unde puii mei ați citit-o voi p-asta cu ”după 5 ani devin bunuri comune”? pe bune, unde ați citit? nu era nici pe vechiul cod civil (că eu p-ăla l-am tocit la școală), nu e nici pe actualul. că la un moment dat tot auzind prostia asta m-ați făcut să mă îndoiesc de mine însămi, și am verificat.
da, în cazul în care unul din ei face credit înainte de căsătorie și de la un moment dat încolo plătește ratele în timpul unei căsătorii, la divorț va plăti o sumă drept compensație că se consideră că și celelalt a participat la plata creditelor.
da, în cazul în care unul din ei avea o casă și după căsătorie a renovat-o, înbunătățit-o, crescut valoarea, etc, la divorț platește o despăgubire aferent cotei pe care cel neproprietar a adus-o la renovare, etc.
dar de aici până ”după 5 ani devin bunuri comune” e o cale cam lungă.
și nu doar că bunul propriu rămâne bun propriu, ci și ceea ce ”produce” bunul propriu devine/rămâne bun propriu în orice formă. dacă de exemplu unul are un teren/casă și le arendează/închiriază, o parte din banii din arendă/chirie sunt bun propriu. (e o chestie mai complicată că o parte din venituri se cuvin traiului in comun și sunt bun comun). dacă din partea asta din arendă/chiriei care e considerată bun propriu îți iei mașină, mașina aia e bun propriu.
totul e să poți dovedi. să ai contract de închiriere/arendă, etc.
Ha! Ba e și invers…
Eu am luat unu’ cu potențial, dar lipsă de muncă (utopist, idealist, genul cu ușor autism, naiba știe că nici până acum nu m-am lămurit)
Și avem „diviziunea muncii” – io casă (d-aia pe pământ, că m-a zăpăcit câte mi-a arătat până am ajuns să vreau și eu), io mașină, io job, io copil – el „frilensăr” = lucrează max. 6 luni din an
Daaar (ca răspuns la un comentariu mai jos), chiar proastă de tot nu-s. Există, fraților, noua legislație, similară cu cea de pe vremuri – regimul matrimonial de separare de bunuri. Fără bătăi de cap! Partaj automat, ca să zic așa. Poți încerca.