Înainte de exerciții de supraviețuire, copiii au nevoie de câteva exerciții simple.
Dați drumul la televizor. Copil rătăcit în pădure. Copil pierdut în mall. Pentru asta e nevoie de mai multe exerciții, nu pentru aprins focul în pădure.
Știți că sunt copii care nu își știu numele de familie? De telefon sau adresă nu mai zic… Numele de familie! S-a pierdut Vlăduț! Cum îl cheamă pe tati, Vlăduț? Nu știu! Tati!
Și la 2-3 ani mai merge, dar după 5 ani e destul de nasol să nu știe numele de familie sau cum îi cheamă pe părinți.
misto! ce fir ai pe motocoasa?
Din ala de matase de se incolaceste dupa deget, nu ti-l taie.
Ala pare sa fie trimerul cu acumulatori Makita, cu un singur firicel de unu jumate, maxim doi mm parca.
Legat de subiect, cred ca primul training ar trebui sa-l faca parintii, sa se invete sa nu piarda copii. Exista foarte multe metode de supraveghere cum s-a spus si mai jos, numarul si intensitatea lor trebuind sa fie insa foarte bine corelate cu varsta copilului si riscurile reale, altfel se ajunge la o sufocare a acestuia sau o dependenta excesiva de parinti. Ca si exemplu personal, juniorul nostru a mers dus-intors la scoala singur din clasa a 2-a pana in a 4-a, undeva in jur de 15 min de mers pe jos. In perioada aia nu avea smartphone, doar un telefon cu butoane cu care anunta cand ajungea, deci stateam cam cu emotii, dar nu am avut nici un fel de incident. L-am invatat destul de devreme informatiile de contact( adresa, nr de telefon) plus ca am stabilit “contingency plan” pentru mai multe situatii. Ex: ce face daca se pierde intr-un magazin, eventual cu un loc de intalnire unde sa mearga in caz de. Din clasa a 5-a se intoarce singur de la liceu cu tramvai/autobuz, cam 45 de min. Avea deja smartphone cu google maps cu partajarea locatiei intre toti membrii familiei, lucru la care probabil vom renunta anul viitor cand termina a 8-a 😀.
Sfaturi din tunelul dacic.
Si neaparat sa stie toate tipurile de topoare!
Eu stiam ca daca ma pierd imi iau mare cafteala dupa. Sa vezi ce atent eram, un exemplu.
Clasa a treia, cu bicla prin cartier, ora stabilita de intrare in casa: 8 pm. Ora 9 pm intors acasa, taica-miu lipsea, ma cauta prin oras. Maica-mea s-a bucurat ca m-am intors si dupa mi am luat prima bataie cu slapul. Au au, slap de ala de cauciuc
Șlap din ăla cu crocodil?
“Gigele, hai cu noi la strand sa facem o baie! Nu vin ma, ca daca ma înec ma bate tata!”
@Robert, #mituu
Cât de probabil e să avem același tată?!?
ce l-as mai decade din drepturile parentale pe tactu!
pt fanii corectitudinii politice, blm, si alte poleieli ale cacatului, ATENTIE! SARCASM!
si pentru cei care sunt prea mici exista https://www.stikets.ro/
Varianta 1 – Etichetele sunt pentru obiecte, nu pentru oameni.
Varianta 2- O brățară electronică de gleznă cu gps sau un cip rfid? From China with love.
@pixel – sansele ca cine il gaseste sa stie sa citeasca (sau sa il duca capul) chipul RFID sunt infinit mai mici decat sa gasesti pe unul care stie sa citeasca o eticheta.
Poti sa-i pui si un Apple tag – from America with love…
Statul – primărie, școală, oengiști, comunitate am reușit să pierdem vreo 300 de copii în țăndărei, noroc cu niște englezi de au observat. Zi 150 ca să nu se supere Duminică.
Satul – nu am observat când niște ani erau unii ținuți în lanțuri in Argeș.
Sistemul nostru de educație e să aducem adolescenți nemți rebeli la vreo fermă prin Maramureș în regim de muncă forțată… așa pentru aer curat, apă clară de izvor de Baia Mare.
Parcă îmi aduc aminte de un articol al lui Tolo cum unii din poliție și sri aveau rețea de proxenetism cu niște chinezi. Nu faci export de forță de muncă necalificată.
Șansele ca cine îl găsește să îi vrea și binele… hai să scoatem capul pe geam la aer. Nu suntem în Japonia unde ai comunitate și copilul are 5 locuri între școală și casă unde poate să ceară ajutor cu încredere de la 2,3 ani.
Sarcasmul era metoda de a ascunde sub preș ceea ce nu putem rezolva nici cu etichete, nici cu brățări, nici apple tag-uri.
Noi suntem țara în care ai coleg polițist și porecla lui e pedofilu…
esti tarziu amice. in 2021 ne vaccinam.
@pixel…. cu ceva soluții nu vii?? Că de-astea de ne zici tu, mai suntem unii care știm.
Si eu am fost contabilizat ca pierdut de cateva ori dar eu stiam unde sunt, doar ai mei nu stiau de mine. Adica m-am intors singur dar nu a contat prea mult, asta nu m-a salvat de „rasplata”.
Acum in era telefoanelor mobile e parfum, primul lucru pe care i-am invatat pe ai mei copii e numarul meu de telefon mobil si instructiuni sa opreasca primul adult si sa-l roage sa ma sune. N- a fost cazul niciodata din fericire, acum au ambii telefon.
Ca parinte am o singura tura de cautare la activ, cand n-a respectat locul de intalnire si a avut initiativa sa ma caute el. A fost o lectie buna si a invatat sa respecte ce stabilim dinainte.
Un cod QR tatuat pe ceafa copiilor ar rezolva problemele astea.
BONUS video de 2minute jumate cu un copil de 7 ani care gateste pentru fratele sau mai mic
https://www.youtube.com/watch?v=yOjH1Eij2U0
la gradinita in ’90 faceam asta
O abordare normala. Fata mea stia de la 3 ani numele ei complet, numele mei si al maica-sii, precum si adresa completa. Le spunea cam peltic si se intelegea mai greu, dar le stia. E o chestie de bun simt sa iti inveti copilul numele complet si adresa. Cum sa-ti aduca acasa copilil cineva care il gaseste ratacit pe drum (ca in magazin e mai usor – anunta aia ca si-a pierdut unul copilul – si oricum nu pleci fara el acasa) daca el habar n-are unde sta si cum ii cheama pe parintii lui.
eu când eram mai mic într-o seara trebuia să fiu cules de la orele de whatever, zonă dubioasă Lizeanu sau ceva
pulărăul cu care era maicămea a uitat și eu am stat cuminte acolo 1h după care am reușit să ajung cumva la șosea și de acolo metrou
la 8 ani mergeam la antrenamente și tăiam singur bucureștiul în două, Militari – Muncii
“In statie la Lizeanu
Stateam si citeam ziarul
Cand vazui trecand o blonda
Ca dupa ultima moda!”
D’aia e bine in China, camere peste tot, recunoastere faciala, nici sa vrei sa te pierzi si nu poti!
decat daca vrea sa te piarda statul atunci e ca si cum n-ai existat🤣
Cu legea lor de copil unic (fosta) sunt foarte mulți copii care nu au identitate, neînregistrati. Recunoașterea facială e inutilă
Copil care are acum 5 ani si 8 luni.
L-am invatat de mic numele, adresa, ce sa faca daca se trezeste singur, are de obicei in buzunar o bratara cu numere de telefon adrese, (avem mai multe atarnate de chei, cand iesim pe afara ii bagam una in buzunar sau pe mana).
Bun, acum in principal pentru ca sunt un paranoic care nu are incredere ca oamenii sunt decenti pana la proba contrarie si nu ma bazez ca e posibil sa il gaseasca doar un bun samaritean in caz ca se pierde, de mic are si un gps tracker prin buzunar, sa fie.
Este bun si in curte pentru geofence, am teren mare si in partea de jos e un iaz adanc. Bine, despartit de curtea principala cu un gard viu impenetrabil daca nu ai drujba, poarta incuiata, si mai nou o familie de gaste care sunt mai bune ca un caine de paza. Nici copilul nici nevasta nu se inteleg cu ele.
Era o vulpe care obinuia sa vina in vizita, am filmat-o si in garaj, a renuntat dupa ce am adus gastele.
I-am luat anul asta si un telefon mic (iphone 5s) si a invatat repede sa il foloseasca, dar de cele mai multe ori nu il ia cu el vs bratara/tracker.
Din fericire pana acum lectiile si draciile nu si-au dovedit eficacitatea.
Zici ca vuplone nu se da la gistele alea? N-am auzit pina acum asa ceva dar aștept norul de fulgi…
Daca ai testat si spui ca merita tracker-ul cu geo fence, poti pune aici detaliile, te rog?
Sunt in cautare pentru junior de un tracker de asta cu geo fence. Multumesc.
O prietenă din Canada mai pune pe fb meme-uri „meanwhile in Canada”, dacă te iei după alea, gâștele sunt niște vietăți tare ale dracu’.
Cris, am avut 3 ceasuri de pe emag, nu mai stiu ce modele care au cedat in timp (ba ecranul, ba a intrat apa in ele), acum are un wonlex s02, asta e destul de rezistent.
Nu stiu daca iti e prea util, app-ul nu seteaza geofence gen sa definesti un patrat. E un cerc pe care l-am pozitionat astfel incat sa acopere cat vreau din curte, ca nu are cum sa iasa din ea, dar altfel incat sa ma avertizeze daca merge in partea de jos. Afara e precis, intr-un mall da rateuri urate, dar detecteaza pozitia relativ repede cand iese din mall in aer liber.
Majoritatea ori folosesc appurile setracker, setracker2, wonlex sau aliesomenthing care e de fapt setracker, poti arunca o privire in ele. Timpul la care face update la pozitie e de 1 minut ca valoare minima.
Rzv, am gaste touloise de productie, gascanul bate pe la 10 kile, gasca pe la 8, au 3 boboci de 2 kile. Cat le-am tinut la parintii mei bateau cainele (schnauzer urias de 45 de kile) daca intra pe teritoriu lor. Cel mai bun rezultat pe care l-a obtinut cainele a fost un smoc cu cateva pene din coada + a umblat schiopatat cateva zile. Le-a evitat dupa primele contacte.
In primavara cand incepuse sa oua a trebuit sa merg sa iau ouale pana pica gasca closca, ca altfel inghetau, era frig. Am incasat la muscaturi pe degete de umblam bandajat + aripi peste picioare de eram numai vanatai. Mergeam costumat full body, sort de piele, manusi de sudura, masca de sudura :)) . Si cu mine nu au treaba de obicei, cu mine si cu tata nu se confrunta.
Mai am un amic cu gaste, cand are treaba cu ouale sau daca au boboci, merge in costumul de piele moto + casca. Sunt foarte agresive si incapatanate.
Pe de alta parte, daca au iarba la dispozitie nu ai nici o treaba cu ele, nu cer altceva de mancare, doar cand sunt boboci le dau furaj, asa ca pentru mine sunt pasari ideale. Iarna le fac iarba de grau + porumb.
Dupa „mama” „tata” „papa” „caca”, urmatorul lucru pe care l-a invatat ala mic a fost nr meu de telefon. Atata l-am repetat cu el ca il stia si noaptea, trezit din somn. L-am pierdut o data din ochi in Auchan pentru doua-trei minute si cand l-am reperat, deja ii recita numarul unei „doamne in rosu”.
Nepoții mei n-au fost atât de deștepți, după „mama”, „tata”, „papa” și-a învățat numele de familie și cum îi cheamă pe mami și tați, dincolo de calitatea lor de mami și tați.
offtopic, ma uit la poza asta si observ ca ai imbatranit. m-am dus pana la baie, m-am uitat atent in oglinda.. desi sunt cu cativa ani mai mic ca tine, si la mine se vede. of, cum trece timpul…
ma bucur ca majoritatea comentariilor nu sunt despre trimmer. e clar