Ai un proiect imobiliar. Îl anunţi, îi faci reclamă şi aştepţi fraierii cumpărătorii. Te apuci de construcţie şi vinzi 10% din apartamente. Speri să obtii credit de la bancă pentru a continua construcţia şi în acelasi timp continui să vinzi apartamente. A venit criza. Bancile nu îţi mai dau bani să construiesti si nici credite ălora care vor să cumpere apartamente. E logic. Cumpărătorul nu are bani să achite rata şi nu îi dai credit. Astfel, nu are rost să îţi mai dea nici ţie, constructorul, pentru că nu îţi va cumpăra nimeni apartamentele.
Ce faci? Vinzi proiectul sau închizi şi pleci acasă. Detalii în EVZ. Sau în Caţavencu.
Hai ca si-au luat-o la bot. Si merita. Ei au crescut pretul imobilialelor, asteptandu-se la profituri imense si cat mai multi fraieri, ehh, cumparatori.
Mai tineti minte blocurile alea din anii 90 neterminate de pe vremea lui Ceausescu? S-ar putea sa vi le amintiti in curand, cand o sa le revedeti cu uimire.
Si uite si altceva care ma unge la sufletel:
Sau fugi in Liberia cu banii deja adunati
Pleci acasă…trebuie să recunoşti că în viaţă mai sunt şi eşecuri şi „succesuri”
Cum adica pleci acasa? Si fraierii care au cumparat deja apartamentele? Daca ai inceput deja sa vinzi apartamentele atunci le construiesti cu orice cost. Trebuia sa le vinzi cand le-ai terminat daca nu te tin bracinarii sa le construiesti.
Si…pare-se ca nici dictonul „ilescian” (ce vremuri !…) : „noi muncim, nu gandim” nu mai poate fi aplicat in multe zone ale economiei si/sau tarii. La propriu, nu ca n-ar vrea dori macar sa afle…unii…, altii, ci pentru ca pur si simplu se trag obloanele in diverese intreprinderi, fabrici…, afaceri…
…”vinzi ” zici?
„Vinzi”…cui?! ha, ha, ha… Deh, „lacomia, strica omenia!”. Cand se mai strica, in afara vremii, si…vremurile (economia, usurinta de accesare a creditelor etc), e „groasa”: stai si te uiti la scheletul ce ai apucat sa-l ridici…si…, joc de glezne si/sau de altceva…
Ansambluri la „en-gros” nu se dau, nici daca scazi pretul la limita-limitei, nu exista cumparatori (din piata zicere!).
La „bucata”, sunt incercari disperate ale dezvoltatorilor de proiecte (si ale agentiilor ce se ocupa…), mai mari sau mai mici, de a mai ‘agata’ cumparatori. Nevoia romanilor de locuinte noi este mare, dar e ca naiba… : desi preturile au scazut, mult, si mai scad…, cumparatorii (majoritatea au cumparat cu credit ipotecar, cum bine se stie) nu mai au cu ce, daca nu dispun de cash, intrucat nu mai indeplinesc normele noi ale lui Isarescu.
In plus, culmea aberatiei…!, daca ar achizitiona azi, indeplinind totusi normele BNR si cerintele respectivei banci creditoare, la pretul mai mic sensibil de azi al unei locuinte la bloc…, un cumparator ar plati in total pe respectiva locuinta, pe numarul de ani pe care-l alege in discutiile cu banca, sensibil mai mult ca inainte! *chiar si 25% mai mult…
Era scump, dar aveai cu ce…(aveai?, daca nu ai fost constient si realist, analizandu-ti perspectiva de loc de munca, salariu, familie etc, e nasoala rau daca ai claca intr-o directie sau alta…).
Este pret scazut…, dar nu mai ai cu ce.
…”inchizi si pleci acasa”…zici?
Pai, „pleci acasa” daca mai ai unde acasa…si daca „acasa” nu e prapadul mai mare (vezi dezvoltatorii care sunt in faliment ei, la ei acasa, ba…unii, in cercetari pentru spalari de bani, neplata de impozite etc).
). Zi bogdaproste ca nu iti trece vreun gand ca, vazand…falimentul la poata, sa nu ai ganduri funebre; „patru scanduri”…nu inseamna „acasa” (asta ca sa fiu cinic nitel…).
Si…”inchizi” ce? Ce nu ai ridicat, „on-plan”-ul sau fundatia/scheletul ridicat cu banii bancii si din avansurile cumparatorilor ce au apucat sa contracteze…? Iar daca ai vandut mai mult ori mai putin, ehe…, aici e aici: la cerseala, bagi „o masina”, „o juma’ de tva”, …tzaspe % reducere si incerci pana la limita de profit sa vinzi (chiar cu o% pentru ce ti-a ramas, daca ai vandut deja si ai…, cat de cat, „ceva” in cont). Numai sa poti…
Astea toate in cazul cand nu vine si banca sa te intrebe de sanatate si…nu iti ia jucaria si te lasa cu ochii in nori (in soare, nu mai e asa puternic acum…
…Iar daca mai esti si vreun „mare” destept, care ai adus banii vreunui fond ori ai vreunui mare mahar…, ca administrator, in vreo dezvoltare dintr-una din categoriile (din)spre faliment, s-ar putea sa le treaca alora ajunsi fara o letcaie in cont vreun gand dintr-asta…
In toate cazurile: minte si bun simt, discernamant si responsabilitate? Cuvinte, vorbe…Stai ca vine Craciunul si Revelionul: cati mananca 1-2-..9 zile si apoi „foametea”? Romaneste, ce mama-naibii!
Dictonul „noi muncim, nu gandim”, este actual mai peste tot, mai ales la privati, unde in majoritatea cazurilor sunt promovati numai: fini, cumetri, nasi, fini, etc., ceilalti…daca sunt „lingai” au sanse si ei, daca nu, esti marginalizat.
In privinta construirii/vanzarii de apartamente sa stiti ca oricum se ajungea aici, mai devreme sau mai tarziu, chiar daca nu era criza mondiala.
zoso, o mica sugestie…pune banner-ul din header allign left si nu right. motivul – pe rezolutie mare se vede aiurea.
Foarte bine ca au cazut preturile si sa mai scada macar 50%, ei au crezut ca va merge la nesfarsit sa prosteasca lumea
e usor sa zici de altii, da’ daca aveati acum un apartament cumparat cu 3 ani in urma cu 20.000 euro … cu cat l-ati fi vandut acum, ce pret ati fi cerut? tot 20.000 euro?
Regula de aur este sa cumperi cind preturile sunt jos chiar daca banii sunt foarte scumpi! Mai tarziu iti vei schimba banii luatzi scump ptr niste bani mai ieftini! totul este sa poti sa faci asta!