Am spălat astăzi o mașină de rufe. Înainte de a le întinde pe sârmă le scutur puțin (fibrele se întind, iar astfel necesitatea călcatului devine opțională). După ce am întins rufele am observat ce se vede în poze (dar abia ștersesem pe jos cu laveta!). Sunt scame. Scame care nu sunt din fibră naturală, sunt din poliester, de la o pătură (abia spălată). Apoi, m-am uitat la puloverul din acrilic, care acrilic este o fibră sintetică. Adică, plastic. Care are o rată de înjumătățire de vreo 500 de ani.
Care e destinația finală a acestui „gunoi”? După ce șterg cu laveta, apoi o clătesc în chiuvetă, unde ajunge acest plastic? Scamele care se tot desprind din pulovere, unde ajung, în final?
Microplastics are very small pieces of plastic that pollute the environment. Microplastics are not a specific kind of plastic, but rather any type of plastic fragment that is less than 5 mm in length according to the U.S. National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) and the European Chemicals Agency.
Ce soluții am avea, „la prima mână”? Nu cumperi fibră sintetică. Sau, limitezi cât mai mult cumpăratul de fibre sintetice. Nu aș avea nevoie de pulover din acrilic, când pot cumpăra unul din lână. Bineînțeles, e mai pretențios, se spală „ciudat”, costă mai mult, dar pot trăi cu senzația că fac ceva pentru mediu, încerc să fiu eco. Nu lână, că n-am chef de chin cu spălatul? Bumbac. Relativ ieftin, răcoros (nu e un atu pentru un pulover, totuși), ușor de spălat, nepretențios.
Tricouri: exclusiv 100% bumbac (cu doar foarte mici excepții – cele de de mers pe bicicletă, de exemplu, sau alea de ski).
Cămăși: foarte foarte multe sunt cu procent de poliester; dar foarte foarte multe sunt și 100% bumbac. Bineînțeles, ceva mai scumpe, dar și calitatea este diferită, în favoarea bumbacului. (poza cu eticheta unde scrie 40% poliester este aiurea pentru că nu am în casă cămăși cu poliester, m-am chinuit mult să găsesc una)
Curele: plâng ăia cu animalele, că nu piele, dar cureaua din poliuretan e un jeg care se rupe repede, și… ce se întâmplă cu ce rezultă după ce s-a rupt cureaua? Unde ajunge, ce se întâmplă cu acel gunoi? Idem cu încălțările: sunt eco, am grijă de mediu și animale tocmai pentru că achiziționez numai încălțăminte din piele! (am să revin aici într-un articol viitor, dacă găsesc pozele din depozitele de chinezării)
În general, „ecologia de la om la om” se face prin puțină atenție la achiziții. În acest caz, dacă vrei să fii eco cauți fibre naturale.
Ce fel de perne și pilote aveti? Din alea cu „fibră siliconică” (adică, plastic), sau perne clasice, cu pene?
Problema aceasta a microplasticului (pe care nu îl vedem) e cel puțin la fel de importantă ca aceea a „macroplasticului”, de care ne lovim în fiecare zi. Câta fibră naturală e în jurul nostru? Textura de pe pat, de exemplu, în majoritatea cazurilor e sintetică. Perdelele, draperiile, fețele de masă… de ce să punem sintetic și pe piele (în haine)? Pentru că ieftin?
Unde se duce în final tot „praful”, toate mizeriile pe care le clătim de pe lavete, toate scamele din plastic pe care le aspirăm? (bineînțeles, de pe covoare și mochete sintetice, din plastic)
Microplastics in wild fish from North East Atlantic Ocean and its potential for causing neurotoxic effects, lipid oxidative damage, and human health risks associated with ingestion exposure
Microplastics were found in 73 of the 150 examined fish (49 %): 52 fish (35 %) had microplastics in the gastrointestinal tract, 54 fish (36 %) had microplastics in the gills and 48 fish (32 %) had microplastics in the dorsal muscle. Microplastics were found in all species: 42 % of the 50 D. labrax; 42 % of the 50 T. trachurus individuals; and 62 % of the 50 S. colias (Fig. 1).
The amount of plastic in the ocean just keeps growing. If things don’t change, by 2025 the oceans will contain one metric ton of plastic for every three metric tons of fish. By 2050 plastic will outweigh fish entirely. That’s the conclusion of a report by two major foundations and research firm McKinsey & Company.
Baby fish have started eating plastic. We haven’t yet seen the consequences
Newborn fish are mistaking tiny bits of trash for food. If they die, there’ll be fewer big fish—and that could rattle the food chain.
„fibrele se întind, iar astfel necesitatea căcatului devine opțională” =)
Made my day.
Nu mai calc rufe de cel putin 10 ani. Numai camasile si pantalonii de costum vad fierul de calcat. Am supravietuit.
Cristici, mai citește o data ce ai scris, eventual silabă cu silabă (hint: best typo ever) :))
ha ha! solved. Tx!
Cristici zice ca daca intinde bine rufele nu se mai caca… Ce plm n-ati inteles?
De acord cu tine, lasam urmatoarelor generatiii o gramada de probleme.
Dar nimic nu se va schimba, daca eu , Gigel, nu o sa mai cumpar tricouri sintetice.
Din 7 miliarde de oameni, 1 miliard decide ca nu mai vrea sintetic… chiar nu se va vedea nimic?
Cristici, conteaza si cantitatea: eu am 1 singur polar …nu plovere. si nu as putea inlocui produsul asta cu un echivalent natural
Nu sustin sa fim „eco nazi”, ci sa limitam pe unde putem, cat putem.
Perne cu pene nu cu plastic, pilote cu pene nu cu plastic, tricouri pe cat posibil 100% bumbac… Sacosa reutilizabila in loc de punga la fiecare achizitie, sa nu ceri punga unde nu e nevoie… pe unde putem, cat putem.
poti sa mai adaugi si mastile de protectie…sunt peste tot pe jos
Sigur, va fi diferenta dar mai greu de convins 1 miliard de oameni care au tot atat de multe alegeri. Totul porneste de la industrie. Interzis tot ce e sintetic si va fi mai bine in urmatorii 100 de ani.
E o problema de instinct: ce-i mai ieftin si/sau convenient va folosit; iar acum, nu e ceva mai bun ca plasticul.
Nu poti schimba asta decat cu taxe – si e deja foarte clar ca nu va fi un consens pe plan international sa supra-taxezi plasticul.
Singura speranta/solutie e sa limiteze contactul mancarii cu plasticul (estimez ca in 10-15 ani nu vom mai avea deloc ambalaje de plastic ci din material biogradabil asemanator plasticului) – iar restul plasticelor dure, cu voia oamenilor de stiinta, sa avem bacterii/viermi/instecte consumatoare de plastic.
Dar eliminarea consumului de plastic – nu se poate.
Mai este cineva de părere că trebuie să mai investim și în cercetare? Că eu tot ce aud în ultimii (destul de mulți) ani este doar: hai să interzicem sau să taxăm în plus!
@Bezmetique fabrici sunt, plasticul e ieftin, banii vin. Nu este nici un motiv sa se investească în direcția asta. Încă.
@Cristici – nu prea esti eco friendly daca iti cumperi articole din bumbac!!
http://www.columbia.edu/~tmt2120/introduction.htm
„By establishing a program to promote agriculture and especially that of cotton, Soviet government led by Khrouchtchev in the 1950s deliberately deprived the Aral Sea of its two main sources of water income, which almost immediately led to less water arriving to the sea”
Oare scamele din buric unde ajung?
daca porti tricouri din bumbac sau camasi din lana (casmir) sau in, canepa, scamele din buric „se biodegradeaza”.
Daca nu, e posibil sa le mananci mai tarziu. Sau, mai interesant, e posibil sa mananci scamele din buricul altuia.
Cum unde ajung?
In Raiul buricelor.Sare scama din buric in buric pana la sfarsitul timpurilor
Aici: https://www.dailymail.co.uk/news/article-1323477/Record-breaking-belly-fluff-collection-Graham-Barker-collected-22-1g-26-years.html
Cum naiba dintre toti miliardarii astia preocupati de eco Terra sustenabilitate nu infiinteaza unul Institutul Plasticului?! ”Un miliard, doua, trei din banii mei cercetati inventati in maxim 2 ani veniti cu solutia perfecta” . Bezos in ultimii 7 ani a umplut pamantul cu ambalajele lui, Musk a poluat jumate de planeta scurmand dupa metalele rare pentru bateriile ce vor echipa masinile 100% ecologice , Bufet sta chitra in casa lui de 50 de ani si merge cu rabla aia de Volvo, altul mananca o data pe zi si nimic in weekend dar tot in plastic doarme
pe mine m-a rezolvat mama natura in ce priveste tricourile de plastic. sunt foarte usor alergic la ele. nu ma umflu, nu ma sufoc, doar ma irit in zona de contact si punctual ma apuca mancarimi ingrozitoare. asa ca … bumbac, de pa care rup orice urma de eticheta ca are exact acelasi efect.
referitor la calcat… nu cred ca am mai purtat o haina „calcata” de minim 10 ani. asta e, salvez planeta :)).
pe mine m-a rezolvat comunismul.
mai cumpăra bunică-mea chestii supraelastice. erau oribile și se împuțeau crunt. transpirai în ele ca toți dracii.
așa că pt mine mult bumbac. mno, uneori mai e și acril, sau lycra, sau mai știu eu ce că unele chestii nu arată și nu cad bine doar bumbac, dar pt tricouri, bluze, chestii, chiar pulovere mă uit să fie numai bumbac sau cât mai mult bumbac.
și de când mi-a picat fisa că eu am enșpe sh-uri la depărtări de 2-10 minute de mers pe jos de job/casă, am dat-o și pe lână. știam de ea, dar mi-era frică să mă uit la prețuri, prima oară aproape am făcut un preinfarct.
nici lana nu o tolerez prea bine. tot la recomandarea lui vali (boss, nu e cu suparare) amluat niste tricouri. alea karrimor ma deranjeaza o idee mai putin decat alea din decathlon. dar le prefer in continuare pe alea de bumbac.
la sh-uri nu ma duc ca am pitici pe creier. si suficiente haine sa deschid eu un sh. inca pot purta bine mersi tricoul ala cu metallica pe care il am de la 15 ani :)).
păi n-am vrut să mă apuc să dau juma’ de camion de bani pe ceva de lână și să constat că n-o tolerez.
), cele mai multe de minim 5 ani. unele și de 10. și unele chiar începuseră să ceară să fie duse la remat.
) 6 lei, blugi aproape noi cu 10-15 lei, aproape că mă costă mai mult scurtatul).
eu aveam relativ puține haine (pt o femeie chiar extrem de puține
recunosc că anul ăsta (trecut de fapt) m-am spart un pic în figuri în sh-uri, dar numa’ un pic de tot și la prețuri de toată jena (maieu/maiou nou jumi-juma lână cu bumbac sau doar bumbac 5 lei, tricouri/bluze cu mânecă lungă de bumbac noi sau aproape noi 6-7 lei, pantaloni de bumbac de stat prin casă- 5 lei, tricou de lână/cașmir (ăla de cașmir un pic cam purtat, dar pzm 6 lei; și se simte pe piele ca puful de gâscă bine aerisit și fără urmă de cotor, divin se simțea pe piele
cel mai mult a costat un pantalon de trening de bumbac pt taică-meu-25 lei și o rochie-caftan fistichie, pe care am luat-o de sanchi- 20 lei.
acu’ vreau să-mi iau pantaloni/salopetă de schi. ca să fie în dulap, nu să disper la decathlon sau mai știu eu pe unde când chiar oi avea nevoie. la sh de la juma’ de minut de birou e promoție 50%, prețul întreg e între 30 și 45 lei.
suna pueril, atunci in spacial cand cumperi cat mai „eco” dar, in acelasi timp, la achizitia electrocasnicelor esti bombardat cu plastice.
Am luat un televizor recent. 2 kg de deseuri din care 0.5kg de plastice.
Ma duc la flanco sa trimit un pachet. Obligatoriu mi-l inveleste in punga de plastic. Cred ca consuma cel putin 10tone de pungi de plastic pe zi. Care se plimba prin tara o zi-doua si apoi aterizeaza la gunoi.
Acolo trebuie sa luptam cu adevarat, nu la scame de pe haine.
Apropo, un tricou din poliester cantareste circa 65-100g. Te tine circa 2 ani la utilizare normala-intensa. O punga din plastic de la flanco cantareste 30-60gr. O arunci imediat dupa utilizare. Cine polueaza mai mult?
P.S. Un prieten lucreaza in Irlanda la o firma mare de reciclare, atestata in toate domeniile (de la plastice, metal, etc. pana la deseuri biodegradabile). La ei 85% din deseurile plastice provin din activitatea industriala si de la marii retaileri (fiecare obiect este ambalat in cutie, dupa care se paletizeaza si se protejeaza cu folii).
Citeste din nou articolul, cu atentie la cuvantul „microplastic”, care apare de mai multe ori. Bineinteles ca o patura din poliester este folosita de 100000 de ori mai mult decat o punga in care pui o shaorma, dar discutia este despre fibre micrometrice, scame, bucatele de plastic…
Ce ai scris tu e ca la „whataboutism”. Normal ca pungile de plastic sunt nasoale, dar asta nu scuza perna ta din „microfibra”.
Sunt un alt Alex, am lăsat un comentariu mai jos care se încadrează și el la „whataboutism” :)), dar:
Cu timpul macro-plasticul se transforma în microplastic.
Și,de in ce am înțeles, plasticul nu dispare niciodată, doar se fărmițează până la nivel microscopic. Asta apropo de faptul că plasticul se ‘topeste’ in câteva sute de ani.
@Cristi, problema este ca si „macro”plasticul se face micro. Nu ramane asa in bucati mari de punga / cutie de plastic etc. Eu, cand scot din uscator un pumn de scame, il arunc in punga de gunoi menajer, deci nu ajunge imediat in ocean, ca plasele de pescuit sau petul de bere. Ca delfinii deocamdata cu din alea se ineaca.
Asa cum observa si altii, e vorba de niste grame, comparat cu kilogramele de plastic pe care le aruncam lunar din ambalaje si cacaturi din astea.
Eu nu port tricouri decat din bumbac si pe fie-mea incerc sa o tin in bumbac pe cat posibil. Detest ieagarii aia de plastic, care sunt la moda, am si eu un tricou din ala de plastic, dar prefer sa transpir in bumbac, nu in cacatul ala. Mi l-a luat barbata-miu, ca sa am si eu tricou ca lumea de sport. Altul nu mai ia, ca-l vede aproape nou in dulap, purtat de 2 ori.
Nu renunt la fleece de plastic, ca ala chiar tine cald. Dar am vreo 2 bucati, fie-mea 2-3. Nu cred ca acolo e atat de mare problema.
Aruncam insa kilograme de plastice, orice cacat cumpar vine ambalat in jde pungi cu bule sau nu, in polistiren etc.
@cristi, ceea ce spui tu este la nivel „micro”. Incearca sa iesi din curtea proprie, sa gandesti la nivel mondial. La urma urmei, ceea ce se intampla in lumea mare ne afecteaza la final si pe noi.
Pur si simplu te ingrozesti cand vezi o tara mizerabila din Oceanul Indian, cu suprafata de 3.5 ori mai mica decat Romania si populatia aproximativ egala, contribuie cu 5% la poluarea mondiala cu plastic a oceanelor. (vezi Sri Lanka). In 2018 in oceane au ajuns circa 513 milioane de tone de plastic, din care Sri Lanka a contribuit cu 25,65 milioane de tone, insemnand pentru fiecare om 1283 tone/an sau 3.5kg de plastic aruncat in mare in fiecare zi de cetateanul sri lankez (bine, n-am luat in calcul turismul, dar tot te ingrozesti cand vezi cifrele).
Daca Romania ar polua in acest ritm, atunci in Marea Neagra ar ajunge 59 de tone de plastic pe fiecare km patrat de apa. Si asa an de an. In cati ani crezi ca s-ar umple marea cu plastic?
Tu spui de 1 miliard de oameni constienti de poluare, ce ar rezolva o problema. Eu ma uit pe wikipedia si vad ca 20 de state, respectiv circa 3mld. de oameni contribuie cu 83% la poluarea cu plastic a oceanelor.
Da, e bine sa facem curat in curtea noastra dar, 513 milioane de tone de plastic aruncat in oceane in fiecare an te ingrozesc la propriu. Si acel plastic se descompune in timp in microplastic. Pur si simplu nu stii ce sa faci.
Acesta ar trebui sa fie un subiect de discutie adevarat.
Ce facem noi sa micsoram contributia altora la poluarea oceanelor cu plastic?
Citisem un articol că în 2020/2019 s-au produs 20+ miliarde de perechi de încălțăminte. Peste 20 miliarde. În condițiile în care poate un sfert din cei 7-8 miliarde de oameni cumpără o pereche la 2 ani.
Daca își reduce din confort, omul obișnuit (inclusiv eu) nu va renunta la plastic.
1. Da, folosesc plase textile când merg la cumpărături dar trebuie folosita de x ori (x= sute?)că sa anulezi poluarea pt producerea ei. Daca se murdărește mai tare oare o sa o spăl? Vom vedea.
2. 3 legume in caserola. 4 mere in caserola +folie de plastic. Am văzut vinete in caserola. 2 vinete! Wtf?
3. Cred că sunt sarac și din cauza asta îmi cumpăr pulovere care ori intra la apă ori se lărgesc după prima purtare (daca le spăl revin la forma inițială). Adică să le spăl după fiecare purtare? Și cred că sunt din bumbac/ ceva în combinație cu bumbac.
Nu ai cum sa reduci poluarea cat timp producătorii investesc ca să reducă perioada de funcționare a produselor lor.
Da, e bine că reduc plasticul
Cred că am apăsat pe send din greșeală.
Da,e bine că reduc plasticul de peste tot de unde pot, dar e suficient?
Sa vezi cat microplastic produc buretii de vas! Din acest motiv eu voi cumparata doar pe cei din varianta „eco”. Si un pont de refolosire: plasele de plastic in care sunt ambalate fructele gen citrice sau chiar cartofii eu le folosesc pentru a curata resturile de mancare de pe vase ca nu-mi place sa imbacsesc buretii de vase.
sau poti folosi masina de spalat vase.
eu sunt curios daca noi, dupa ce murim, ne vom mai descompune. cred ca vom fi ca burgerii de la mc si cel mult ne vom stafidi putin.
oricum doar ne stafidim nițel la cât eter sau ce spanac bagă în noi la îmbălsămare.
pe partea cu lâna eu am rezolvat-o, mi-am luat chestii foarte mișto (lână pură, sau lână cu bumbac, sau chiar cașmir la un tricou) de la second hand la 2 lei jumate.
Valabil si la mobila. Mobila din tocaturi de lemn cu substante chimice trasa in placi si plastifiate suprafetele. Consuma romanul plastic, injura hainele mai scumpe din bumbac, incaltarile de piele si mobila de lemn si dupa se mira ca face cancer la 30 de ani.
La barbati scamele ajung in buric. La femei nu stiu!
Daca stai la tara poti sa arzi toate maruntisurile astea de plastic, gen haine vechi, incaltari vechi, pungi. Ma gandesc ca vegetatia din jur are capacitatea de a absorbi gazele degajate, la nivel de gospodarie. Normal, daca ar face toti la fel ar fi o problema, dar la nivel micro cred ca e mai ok decat sa le arunci la gunoi.
Uscator de rufe.
Se curata dupa fiecare uscare filtrul si vei ramane, efectiv, uimit de cate scame si microplastic gasesti.
Plus ca sunt uscate, le pui intinse pe umeras si nici nu mai trebuie sa le calci
Unde ajung toate scamele?
In buric
Poate daca am cumpara mai putin de la H&M, Koton, C&A, unde multe din articole contin sau sunt in intregime facute din fibre sintetice si am incepe sa cumparam haine romanesti facute din fibre naturale, am ajuta si mediul si economia locala.
In general cand imi caut imbracaminte si incaltaminte am 2 criterii principale: facute in Ro si 100% bumbac, lana sau piele. Nici macar nu trebuie sa ai averi ca sa iti poti cumpara doar asa ceva. Folosesc tricouri si bluze 4-5 ani sau mai mult, nu e capat de lume daca dai 200-300 de lei pe un articol de imbracaminte si il tii ani la rand.
Imi cumpar camasi doar de la Braiconf 100% bumbac, pantofi si adidasi de la Marelbo 100% piele, bluze si pulovere din lana tot Braiconf sau branduri straine (aici nu prea am gasit romanesti din pacate, dar poate cunoaste cineva prin comentarii). Doar la pantaloni nu gasesc jeans romanesti din bumbac, dar nici n-am cautat prea mult ce-i drept.
Era un link pe zoso catre unul care zicea ca sa nu iti iei haine/pantofi care nu iti plac foarte tare, ca nu le vei folosi aproape niciodata si numai poluezi planeta.
Am incercat, si avea dreptate.
Practic pot arunca linistit jumatate din hainele mele. Si mai bine daca nu le cumparam de la bun inceput.
Singurele haine din plastic sunt: fleeceurile, mănuși, fesuri pentru iarnă, tricouri pe tru sport care respiră și cam atât.
Fac alergie la orice poliester pe piele mai mult de o oră.
Încălțăminte la fel, pantofi de piele de la Vicov, doar pentru sport dacă nu găsesc adidași de piele mai port și cu ceva poliester.
Da, toata lumea ce a scris pana acum se agita, se scuza, se motiveaza. Noi refolosim, noi cumparam doar bumbac, noi incercam sa folosim cat mai putin plastic.
„Civilizatia” vine in valuri, luand tarile nordice, Germania, Franta, etc… catre est tot mai saraca lumea si careia ii pasa tot mai putin de planeta pentru ca mai intai trebuie umplut stomacul si apoi restul.
Nu uitati ca este un continent intreg (Africa) care abia asteapta sa ajunga sa fie consumator, America de Sud si de ce nu , o parte din Rusia/China, oameni care au strictul necesar dar nu le-ar strica sa aiba mai multe haine, incaltaminte, electrocasnice, etc.
Solutia cu reciclarea nu este fezabila, stim totii ca nu are cum sa fie si ca nu-i poti face pe toti sa danseze in acelasi ritm pentru o idee , un ideal
Ma adresez ecologistilor efervescenti:
-Zi coae, chiar iti pasa ca pestii au plastic in ei ? Ei is acolo, tu esti aici, mai evoluat genetic, cu toate ca specia ta o sa moara inaintea pestilor.
Dar cum ramane cu poluarea care te afecteaza acum, in acest moment respiri un aer plin cu gaze de esapament, cu particule din placutele de frana de la masini si poate mai si bagi o tigara electronica – ca doar esti verde.
Solutia va veni prin ardere, nu prin ingroparea gunoiului.
Producem, folosim, ardem (recuperam o parte sub forma de energie termica).
Restul e cancan.