blogoAutor:
valimiercuri, 1 iunie 2011, 13:00 3348 21
Autorităţile alocă periodic bani pentru tipărirea de cartele de consum, în caz de mobilizare şi de război. Nu ştiu dacă se şi tipăresc, ar fi o informaţie utilă de ştiut.
Am găsit hotărârea intr-o fiţuică distribuită în Braşov.
Mulțumesc că ai citit acest articol. Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$
21 comentarii
NOU
#1
WaTzaP
Eu stiam, citisem acum cateva luni chestia, nu mai tin minte unde. Dar mi se pare o informatie nefolositoare, din moment ce nu suntem in razboi :D.
00
NOU
#2
ionutu
Stați liniștiți, banii sunt păpați de mult. În caz de ceva, punem rapid de-un teledon cu Tatulici la realitatea, și facem o pagină pe facebook.
00
NOU
#3
kuniva
in caz de razboi nu vede nimeni nicio cartela, se descurca fiecare cum poate
00
NOU
#4
QuadroQ
De cand e razboiul ceva atat de subit incat ai nevoie de cartele de ratie la dispozitie ? Eu cred ca in ziua de azi se stie cu 24 de ore inainte sa ne casune inamicii… Deci avem timp sa tiparim cartele… si certificate de deces….
A fost intr-o duminica dimineata la Pro ceva pe tema asta, dar parca in urma cu ceva vreme. Plus in ziare. Mi se pare incredibil, dar, daca stau sa ma gandesc ca sunt bani buni de tocat, incep sa inteleg logica.
Parcă a fost acum ceva vreme hotărîrea asta – mă întreb dacă cineva a urmărit ce s-a făcut cu banii. Și cît de des s-a făcut treaba asta – tipărirea de cartele ar trebui să fie cuplată cu un plan strategic de acțiune în caz de război, care ar trebui construit de comandamentul militar zonal… dar nah, dacă aș ști cum să ajung la informațiile astea m-aș ocupa cu altceva.
00
NOU
#12
rumbu
Banii aia sunt alocati (rezervati, bugetati) conform legii (Ordinul 109/2003). Fiecare Consiliu Judetean este obligat sa faca asta, nu numai la Brasov. Tiparirea si deblocarea fondurilor are loc numai in caz de razboi. Nu vad ceva rau ca sunt rezervati niste bani pentru zile negre.
00
NOU
#13
aurache
care erati cat de cat „copacei” pe vremea lui ceausescu, poate va mai amintiti discutiile ca fiecare intreprindere industriala avea si planuri de conversie pentru productia de razboi. doua exemple:
1) tigarile romanesti (carpati, snagov, marasesti, moartea pe schiuri) aveau exact diametrul 7.62 mm – o tigara intra perfect pe teava de la AKM, verificata pesronal. se zicea ca in fabricile de tigari pot fabrica gloante – probabil din cioturile cu care erau pline tigarile
2) stiu un combinat chimic la care se discuta pe la colturi ca in caz de razboi, cu niste schimbari relativ simple la una din liniile de productie, se poate fabrica „mustard gas”.
pt 2) n-aveam cum sa verific, dar mai stiu ca in centrul de calcul al combinatului respectiv aveau un hard-drive [de-alea cat un tort de nunta!] ce continea planuri si instructiuni de conversie pt. timp de razboi. ala trebuia tinut la secret si arhivat lunar pe banda, in schimbul 2, cand ramaneau la program doar cativa, mai „de incredere” ; cineva a uitat o banda montata, a doua zi altcineva a listat accidental pe imprimanta un fisier din banda aia, s-a panicat si in loc sa distruga listingul s-a dus pe la colegi, si uite asa s-au trezit toti anchetati la secu’ vreo 3 saptamani. s-a lasat doar cu penalizari la salariu, seful schimbat din functie, sperietura, etc.
Dudes, te pregătești de război înainte de război, nu în timpul războiului. Așa cum te pregătești de cutremur înainte, nu în timpul cutremurului te apuci să faci consolidare. Și da, există niște fonduri speciale pentru chestii gen mîncare în caz de catastrofe, în depozite securizate cu pază armată.
Gîndiți și voi cu vision-span-ul unui gold-fish
00
NOU
#15
Florin
Sa inteleg si eu, banii astia sunt rezervati periodic sau cheltuiti periodic ?
@Florin Din spusele celor de mai sus(rumbu, arhi), se pare că banii respectivi sunt alocați, nu folosiți. Dacă stau bine să mă gîndesc, oamenii zic ‘în caz de’ ceea ce ar putea însemna că sunt blocați pentru ‘cazul în care’…
00
NOU
#18
Tztz
@aurache faza cu tigarile e adevarata dar n-o sa reusesti niciodata sa bagi o tigara pe teava unui pistol-mitraliera (AKM cum zici tu) deoarece 7.62 este diametrul tubului cartus iar din asta rezulta ca glontul, implicit teava au diametrul mai mic. Cred ca ai masurat cu slims-uri :))
00
NOU
#19
aurache
@tztz: poate traiam intr-un univers paralel, ori era carpatiul mai scuturat. eram mai multi baietani care n-aveam ce face, si cand unul a adus vorba de treaba asta, toti am scos tigarile sa incercam. n-am incercat cu de-alea cu filtru ca n-aveam, dar alea fara intrau „tante pa tante”
acu’ ia si tu in considerare urmatoarele:
1) tzigarile erau probabil scuturate, si apoi o tigara nu e facuta din metal, se mai poate comprima un pic
2) eu stiu ca 7.62 este calibrul tevii/glontului nu al tubului cartus; in plus diferenta de diametre intre glont si tubul cartus la capatul unde se ataseaza glontul este probabil undeva in zona 0.05mm
3) ai idee cat de decalibrate erau tzevile de la pistoalele mitraliera aflate in uzul soldatilor de rand?
dupa o tragere de vreo 15 cartuse fiecare, a venit un ofiter armurier si a bagat calibrul de masurare in tzeava fiecarei arme, la tot plutonul. din 24 de arme, toate decalibrate, doar doua mai erau in toleranta admisa de fabricant.
aveam niste gioarse de arme, cred ca si talibanii aveau arme mai bune; armei mele i se bloca inchizatorul -jamming- daca trageam foc automat.
00
NOU
#20
miticosul
oh da, se tiparesc, si inca cum!? Varu’ Mandel tre’ sa traiasca si el din ceva, nu?
00
NOU
#21
hazmate
Mda, se pare că adevărul e undeva ascuns mai adânc. Explicaţia cu războiul şi cu mobilizarea sunt praf în ochi. Eu aş îndrăzni să presupun că doamnele autorităţi au în cap alt scenariu, şi anume acela în care se va ajunge ca alimentele să fie raţionalizate datorită faptului că suntem cu un picior în groapă. Doar nu era să scrie la ziar că economia noastră pe creştere abia ieşită din recesiune e ca un pui de vrabie rebegit şi căzut din cuib. Pe vremea lui ceaşcă nu era război dar pâinea şi alimentzele de bază se dădeau tot pe cartelă. Interesantă este şi hotărârea nr. 237, din josul pozei. Tot ce înseamnă „comisie” şi „negociere” la români înseamnă pagubă, tun, ţeapă. Mai ales dacă ăilalţi sunt latini!
Eu stiam, citisem acum cateva luni chestia, nu mai tin minte unde. Dar mi se pare o informatie nefolositoare, din moment ce nu suntem in razboi :D.
Stați liniștiți, banii sunt păpați de mult. În caz de ceva, punem rapid de-un teledon cu Tatulici la realitatea, și facem o pagină pe facebook.
in caz de razboi nu vede nimeni nicio cartela, se descurca fiecare cum poate
De cand e razboiul ceva atat de subit incat ai nevoie de cartele de ratie la dispozitie ? Eu cred ca in ziua de azi se stie cu 24 de ore inainte sa ne casune inamicii… Deci avem timp sa tiparim cartele… si certificate de deces….
mai bine niste biblii decat cartele de consum
Pentru Constanta nimic? Nicio hotarare de guvern? Hai c-am scos si taxa de intrare in Mamaia… :))))
de ce ne-ar declara cineva razboi ? sa ne cucereasca si apoi sa faca gradini zoologice ?
A fost intr-o duminica dimineata la Pro ceva pe tema asta, dar parca in urma cu ceva vreme. Plus in ziare. Mi se pare incredibil, dar, daca stau sa ma gandesc ca sunt bani buni de tocat, incep sa inteleg logica.
ce naiba-s cartelele de consum?!
sunt similare acelor cartele de ratie de dinainte de 89 cu care luam ulei, paine etc?
Bani aruncati… dar totusi conceptul e destul de vechi… Oricum dumnezeu cu noi in cazde razboi…
Parcă a fost acum ceva vreme hotărîrea asta – mă întreb dacă cineva a urmărit ce s-a făcut cu banii. Și cît de des s-a făcut treaba asta – tipărirea de cartele ar trebui să fie cuplată cu un plan strategic de acțiune în caz de război, care ar trebui construit de comandamentul militar zonal… dar nah, dacă aș ști cum să ajung la informațiile astea m-aș ocupa cu altceva.
Banii aia sunt alocati (rezervati, bugetati) conform legii (Ordinul 109/2003). Fiecare Consiliu Judetean este obligat sa faca asta, nu numai la Brasov. Tiparirea si deblocarea fondurilor are loc numai in caz de razboi. Nu vad ceva rau ca sunt rezervati niste bani pentru zile negre.
care erati cat de cat „copacei” pe vremea lui ceausescu, poate va mai amintiti discutiile ca fiecare intreprindere industriala avea si planuri de conversie pentru productia de razboi. doua exemple:
1) tigarile romanesti (carpati, snagov, marasesti, moartea pe schiuri) aveau exact diametrul 7.62 mm – o tigara intra perfect pe teava de la AKM, verificata pesronal. se zicea ca in fabricile de tigari pot fabrica gloante – probabil din cioturile cu care erau pline tigarile
2) stiu un combinat chimic la care se discuta pe la colturi ca in caz de razboi, cu niste schimbari relativ simple la una din liniile de productie, se poate fabrica „mustard gas”.
pt 2) n-aveam cum sa verific, dar mai stiu ca in centrul de calcul al combinatului respectiv aveau un hard-drive [de-alea cat un tort de nunta!] ce continea planuri si instructiuni de conversie pt. timp de razboi. ala trebuia tinut la secret si arhivat lunar pe banda, in schimbul 2, cand ramaneau la program doar cativa, mai „de incredere” ; cineva a uitat o banda montata, a doua zi altcineva a listat accidental pe imprimanta un fisier din banda aia, s-a panicat si in loc sa distruga listingul s-a dus pe la colegi, si uite asa s-au trezit toti anchetati la secu’ vreo 3 saptamani. s-a lasat doar cu penalizari la salariu, seful schimbat din functie, sperietura, etc.
era vremea dinainte pe pc-uri: se lucra cu i-100.
Dudes, te pregătești de război înainte de război, nu în timpul războiului. Așa cum te pregătești de cutremur înainte, nu în timpul cutremurului te apuci să faci consolidare. Și da, există niște fonduri speciale pentru chestii gen mîncare în caz de catastrofe, în depozite securizate cu pază armată.
Gîndiți și voi cu vision-span-ul unui gold-fish
Sa inteleg si eu, banii astia sunt rezervati periodic sau cheltuiti periodic ?
@kuniva: chestiile de genul ăsta nu sunt făcute de primar, ci de armată. Am mai multă încredere în armata română decît în politicieni.
@Florin Din spusele celor de mai sus(rumbu, arhi), se pare că banii respectivi sunt alocați, nu folosiți. Dacă stau bine să mă gîndesc, oamenii zic ‘în caz de’ ceea ce ar putea însemna că sunt blocați pentru ‘cazul în care’…
@aurache faza cu tigarile e adevarata dar n-o sa reusesti niciodata sa bagi o tigara pe teava unui pistol-mitraliera (AKM cum zici tu) deoarece 7.62 este diametrul tubului cartus iar din asta rezulta ca glontul, implicit teava au diametrul mai mic. Cred ca ai masurat cu slims-uri :))
@tztz: poate traiam intr-un univers paralel, ori era carpatiul mai scuturat. eram mai multi baietani care n-aveam ce face, si cand unul a adus vorba de treaba asta, toti am scos tigarile sa incercam. n-am incercat cu de-alea cu filtru ca n-aveam, dar alea fara intrau „tante pa tante”
acu’ ia si tu in considerare urmatoarele:
1) tzigarile erau probabil scuturate, si apoi o tigara nu e facuta din metal, se mai poate comprima un pic
2) eu stiu ca 7.62 este calibrul tevii/glontului nu al tubului cartus; in plus diferenta de diametre intre glont si tubul cartus la capatul unde se ataseaza glontul este probabil undeva in zona 0.05mm
3) ai idee cat de decalibrate erau tzevile de la pistoalele mitraliera aflate in uzul soldatilor de rand?
dupa o tragere de vreo 15 cartuse fiecare, a venit un ofiter armurier si a bagat calibrul de masurare in tzeava fiecarei arme, la tot plutonul. din 24 de arme, toate decalibrate, doar doua mai erau in toleranta admisa de fabricant.
aveam niste gioarse de arme, cred ca si talibanii aveau arme mai bune; armei mele i se bloca inchizatorul -jamming- daca trageam foc automat.
oh da, se tiparesc, si inca cum!? Varu’ Mandel tre’ sa traiasca si el din ceva, nu?
Mda, se pare că adevărul e undeva ascuns mai adânc. Explicaţia cu războiul şi cu mobilizarea sunt praf în ochi. Eu aş îndrăzni să presupun că doamnele autorităţi au în cap alt scenariu, şi anume acela în care se va ajunge ca alimentele să fie raţionalizate datorită faptului că suntem cu un picior în groapă. Doar nu era să scrie la ziar că economia noastră pe creştere abia ieşită din recesiune e ca un pui de vrabie rebegit şi căzut din cuib. Pe vremea lui ceaşcă nu era război dar pâinea şi alimentzele de bază se dădeau tot pe cartelă. Interesantă este şi hotărârea nr. 237, din josul pozei. Tot ce înseamnă „comisie” şi „negociere” la români înseamnă pagubă, tun, ţeapă. Mai ales dacă ăilalţi sunt latini!