Plafonarea si monotonia!
Cati dintre voi nu aveti sau nu ati avut o astfel de situatie la un moment dat? Ei bine eu cred ca pentru oricine e un pericol, indiferent de varsta, pentru ca ambitia si dorintza de schimbare nu tine seama de varsta. Sigur ca in conditiile economice dea cum unii spun ca e bine daca ai pur si simplu un servici, nu neaprat unul bine platit. Eu cred ca de fapt acum se gasesc joburile bine platite, pentru ca acum se cauta oamenii care stiu sa foloseasca idei noi, inovatii si mai ales feluri noi de a privi lucrurile. Si desi e criza economica, oamenii vor prefera sa plateasca sume frumusele pentru cei foarte bine pregatiti, pentru ca fac de fapt investitii pe termen lung! Dar sa nu deviem de la linia principala.
Pai si de ce as pleca dintr-un loc "caldutz si sigur", la o "furtuna"!
Pentru ca acolo unde nu mai ai ce invata, ajungi sa devii un fel de Charlie Chaplin in New times. Un mic robotel care stie sa faca un singur lucru sau un singur set de treburi. Asta din punctul tau de vedere ca angajat. Ca angajator, nu ai nevoie de asemenea "cadre" pentru ca (desi exceleaza acum in ceea ce fac!) vor inregistra scaderi majore de calitate! Pentru ca obisnuintza si monotonia asta aduc cu ele. Plus ca de la un astfel de angajat nici nu vei mai avea parte de initiative si va fi o piatra de moara, lrgata de gatul echipelor in care va conlucra.
Si daca aici unde stau si "e caldut" am ce mai mare salariu de pe piata?
Mmm, pai si pe termen lung vezi ceva? Sau totul se reduce la prezent? Pentru ca in fond si la urma urmei asta conteaza cel mai mult… VIITORUL.
Daca sunt trecut de varsta a doua, imi mai pot permite sa fiu asa de increzator in fortele mele?
Increzator da! Problema va fi insa impunerea si "fermecarea" in fata angajatorului, care va avea ca noi toti aceasta prejudecata vis-a-vis de varsta si de eventuala ta plafonare "traditionala". Insa stii cum se spune: TE-A DAT AFARA PE USA! INTRA PE GEAM!
Adaugă un comentariu