blogul meu de companie

E greu cu bloggingul în România. Serios. Mulţi vin, mulţi pleacă, toată lumea are impresia că se pricepe.
Dacă eşti într-o companie, e complicat. Te citesc şefii, te citesc colegii, trebuie să fii atent la ce spui, la cum spui, de ce spui…Nu am auzit până acum de multe bloguri de companie, dar am auzit de dude făcute pe cele câteva pe care le avem. Sau, mă rog, de oameni care se confundă cu compania la care lucrează.

Să o luăm de la cap.
Anunţat de ceva vreme, blogul Vodanet a avut la un moment câteva însemnări mai personale, de la oamenii din companie. Totul s-a terminat când unul a zis ceva de genul „mie nu îmi place Vlad Stan”.
Însemnarea a dispărut, blogul a rămas in paragină.

Imagoo, o altă companie a Vodanet, şi-au lansat blog. Unul din posturi, mult prea libertin, deplângea, alături de noi toti, picarea sitului pornoromania. După ce am scris pe blog de ei, insemnarea a dispărut, blogul Imagoo a lăsat-o mai moale. De tot.

Fiascoul iLeo. Lansarea departamentului Interactiv la Leo Burnett a fost, fără îndoială, prima mare porţie de râs a anului 2007. Un site de 2 bani, un flash inutil, conţinut inexistent. Elis Iaia, BranCom Manager (naiba ştie ce înseamnă, probabil Brand Manager), blogger neoficial, raspunde în termeni mai mult decât nervoşi la comentariile venite din mai multe locuri (Orlando, Ionuţ Oprea, Mihai Drăgan, Marius Pahomi), proclamând supremaţia unei firme/brand la care lucrează de prea puţin timp. Desigur, însemnarea dispare, blogul devine privat (trăiască cacheul), probabil tipa şi-a dat seama de tâmpeniile scrise şi pentru a evita o escaladare a scandalului prostiei proprii, a făcut ciocul mic.
De ce? De asta…(mirror)
Pe Elis o puteţi vedea mâine, unii dintre voi, la întâlnirea netoo.

Concluzia ar fi că bloggingul de companie e mişto şi distractiv atunci când e făcut de persoanele nepotrivite.