Una cu bloggeri și rezultate. În pădurea unde vânez eu sunt mai mulți vânători. Unii vânează cu pușca cu lunetă, alții vânează cu mitraliera.
Teoretic, n-ar trebui să mă deranjeze că există bloggeri care vânează cu mitraliera, pentru că rata lor de succes este extrem de mică. Practic, mă deranjează pentru că sperie vânatul cu gargara lor.
Case and point: specialist de social media trimite 70 de oameni, blogger trimite 6.000. Bloggerul își vede de treaba lui și vrea să vâneze în continuare liniștit, dar are surpriza să afle că vânătorul la mitralieră a tras atâtea cartușe pe lângă și s-a lăudat atât de mult încât nu mai e nimic decent de vânat. Și, în plus, toată lumea are impresia că specialistul de social media e mare vânător, că nu i-a tăcut gura deloc de când a plecat din pădure și până a ajuns acasă.
Și n-ai nevoie de foarte multă minte să realizezi că stilul ăsta de vânătoare e dăunător pentru toată lumea, dar istoria pe care o trăim e mai bine învățată decât cea pe care au trăit-o alții.
Mâine vă învăț să vânați în gașcă.
Îmi pare rău că nu sunt și eu vânător de calibru, să fac și eu mistrețul de bănet din onlain.
Asta este, sunt un biet culegător.
„Vanatorii cu mitraliera”, asa cum le zici tu, sunt niste umili braconieri si nu merita atentia ta… (o sa tin cont de dependenta ta de cola
)
dacă nu le dai peste bot, încep să creadă că au dreptate.
mai pupa si altii cate un ciotoi din cand in cand…