Apetitul pentru risc și foamea…

Povesteam cu niște cunoștințe la un grătar diverse, și veni vorba despre cum una a avut un accident cu un suedej. Se dau jos, suedejul suedeja, că ploua, că n-a văzut bine, diverse scheme. Vine poliția, cetățeanul nu avea permis deloc și gustase și ceva (nu mult). Și discuția a alunecat spre tupeu, lipsa de frică, unitate și alte atribute ale etniei.

Eu am o altă poveste care explică apetitul pentru risc al acestei nații și despre cum foamea îi împinge la acțiuni care nouă, cetățenilor civilizați și plătitori de taxe, ni se pare riscante. Și, ca să evit vreun cap de cretă care ar vrea să se amuze chemându-mă la declarații, o să o povestesc ca o fabulă.

Așadar, la un moment dat, erau niște cetățeni care aveau un magazin de lenjerie. Maieuri și chiloți. Clasice. Albe. Acțiunea se petrecea în anii 90. Oamenii aduceau marfa din Turcia, cu duba. Fără nici un act. Marfă de câteva mii de euro, fără acte, trecând două granițe cu ea. Sigur, prin țări corupte, dar tot e un risc. Probabil știau când intră vameșul lor în tură sau ceva de genul, dar oricum ai nevoie de sânge rece pentru a face asta.

Discutând cu ei, oamenii au fost sinceri: nu vreau să mor de foame, nu vreau să fur sau să dau în cap la oameni. Da, și ăsta e un fel de furt, dar fur taxele statului, nu direct de la oameni din buzunar.

Riscul și foamea merg mână în mână uneori.

 

film-ray-donovan-35

Mulțumesc că ai citit acest articol.
Dacă vrei să susții acest blog, cumpără un abonament de 5$

63 comentarii

  1. Exista „cost of doing business”. Esti prins o data, de doua ori, de trei ori; insa tu treci de 50 de ori fara probleme: esti in castig. Daca ai fi prins de fiecare data, nasol – te reorientezi spre alte oportunitati.

    00
    • Nu doar prins de fiecare dată, ci și sancționat într-un fel care să conteze pt tine.

      00
    • Ca in noua lege cu evaziunea fiscala?
      Te prinde o data, dai banii inapoi si esti iertat, mai incerci inca o data, poate iese si nu te prinde, ca atunci esti deja pe profit.

      00
    • Blocul ala de 6 etaja construit in zona rezidentiala cu case, apoi amendat cu 5000 lei, e un fel de cost of doing busines…

      00
  2. O corecție, nu suedezi ci “suedeji”

    00
    • „suedeji bronzati” :-)

      00
    • Sincer, mie nu mi se pare in regula sa jignim o natie folosind termenul asta pentru suedejii nostri. Doar mie mi se pare asa?

      00
    • @mIKE gen cam cum suntem noi ”suedezi” în afara româniei?

      00
    • @mIKE, nu e bai, ca suedezii au suedejii lor acum, de pe la noi, de prin orientul mijlociu sau Africa. Traiesc foarte bine la sud de Stockholm.

      00
    • o să râdeti, eu chiar am crezut că e vorba de cei reali, din Suedia (am mai zis că am nevoie de o cafea, nu?)

      00
    • NOU
      #11

      @miKE: ia-i acasă la tine pe toți. 😈
      Mi-ar place să văd toată etnia de suedeji la 5 metri sub pământ. Pentru că put. 🤮🤮🤮

      00
    • @JohnTemple- Presupun(corect) ca dislike-urile nu au fost pentru rarism(ca toata lumea accepta asta).In schimb,scrii cu diacritice sa ne arati cat esti de special,dar nu stii sa scrii un verb la forma corecta.
      Si ca sa iti corectez si ultima propozitie,alta greseala de semantica : „Daca puti,atunci spala-te”!

      00
    • Am impresia ca unii nu m-ati inteles. E m-am referit la faptul ca nu mi se pare ok sa-i jignim pe suedezi, numindu-i pe suedeji asa.

      00
    • cred ca se paote si fara „i” la coada.
      „Suedej”
      Din pronuntie se poate scoate si pluralul

      00
  3. „Da, și ăsta e un fel de furt, dar fur taxele statului, nu direct de la oameni din buzunar.” – nu judec, si eu in unele spete fac la fel, dar cine este statul? Spitalele din ce bani functioneaza? Drumurile din ce bani se fac? Scolile din ce bani isi platesc salariile?
    Eu zic ca tot de la oameni, dar indirect.

    00
    • eu zic ca e la fel de direct. practic fura din banii din care furau politicienii, deci fura din buzunarul politicianului, care tot un fel de om e.

      00
    • Corect, doar ca mai conteaza si ce taxezi, cum si pentru ce. Statul taxeaza salariile, profitul firmelor, importurile, etc. Daca taxezi X in scopul Y si nu-ti ajung, poate ca n-ar trebui semnate contracte de 10x valoarea de piata a serviciului … numa’ zic.

      Dar ca fost importator, inteleg de statul taxeaza partea asta … desi nu mi se pare corect (la modul absolut) in sensul ca ti se taxeaza importurile dar si profitul de pe vanzari in sine, deci marfa ti se taxeaza tehnic de doua ori.

      Statul face asta pentru ca o chestie in Turcia costa de 10x mai putin acolo deci tu faci profit aici la greu si faultezi producatorii locali care nu pot produce la fel de ieftin (sau importatorii din alte parti si, prin proxi, producatorii din alte parti).

      00
    • aici mai e o chestiune, apetitul de risc si lacomia si foamea, tot cresc, adaugi niste risc mai mult, arme, droguri si nivelul de coruptie est european/balcanic si totul devine mai interesant, nu doar pentru „taxele statului” ci si pentru noi care suntem simplii figuranti in filmul lor de actiune cu batai… apropo cu sutele alea de kile de cocaina gasite pe plaja ce se mai aude, s-a stricat si au aruncat-o baietii de la DIICOT ca mirosea urat in depozit?

      00
    • Dar asta e in teorie. In practica, furi din bugetul de schimbare borduri, a sasea oara intr-un an, furi din bugetul de castiguri ilegale de la neconstructia de autostrada, furi din bugetul de spaga al inspectiei sanitare, etc. Daca teoria ar fi reala, poate lumea ar fura mai putin. Dar asa, furi de la hoti. Eu inca vreau sa vad cum poate fi atacat moral principiul asta. E gresit sa furi de la hoti?

      00
    • „Dar asta e in teorie. In practica, furi din bugetul de schimbare borduri, a sasea oara intr-un an, etc”

      Sa stii ca bordurile alea tot se schimba, cat de mic ar fi bugetul. Tot de la spitale si scoli furi, degeaba incerci sa te amagesti ca e ok sa faci evaziune fiscala.

      00
    • Dacă n-ai probleme cu politicienii când fură milioane de euro de ce ai avea probleme cu suedejii când fac niște evaziune fiscală?

      00
    • Ca si firma platesti aproape, dupa fiecare angajat, salariul + inca ~50% impozit peste salariu. Dupa fiecare angajat…

      Asta nici nu ar fi o problema, DAR stai si vezi spitale arse, drumuri cu gropi, politia corupta, primarii corupti, justitia corupta si cocalari circuland in contrasens pe autostrazi fara nici un stres.

      Si stai si te gandesti ca de ce mai platesti impozit, ca un fraier, la un stat profund corupt?

      Clasa mijlocie, cei care chiar vor sa faca legal si corect totul, aia sunt fraierii adevarati in tara asta.

      Inca 10 ani si toti oamenii normali emigreaza in tari unde munca si corectitudinea e apreciata, si noi, fraierii, ramanand cu cocalarii, suedejii, suedejii, smenarii si alte specimene care mai de care, eu cel putin, asta vad deja.

      00
    • @ G. Nu, boss, nu plătești tu, ca firmă, 50% „impozit” pentru un salariat, tu plătești un salariu brut din care statul îi ia angajatului 42,5%. Tu plătești doar 2,25%. Terminați cu marotele astea prostești, de antreprenori care fac afaceri după ureche… Nu fi fraier, emigrează și tu, nu mai sta încă 10 ani aici să le plătești angajaților tăi salariul minim!

      00
    • @Gicu fix asa boss, de acum incolo o sa-i zic angajatului ca o sa platesc 3000 salar BRUT. Ce crezi ca intreaba cand primeste ~1900 in cont?

      Aia ~42,5% o ia statul, pentru ce? Ca sa mori in spital ca asigurarea de sanatate e o gluma, sau ca mori pe strazi ca cocalarii au chef sa circule pe contrasens pe autostrazi?

      00
  4. Cu alte cuvinte, Mister Vali, confirmi ca nu e vorba de suedeji (sa stii ca suedezi/suedeji e la fel de peiorativ si chiar xenfob) ci de o trasatura de caracter care exista la fel de bine si la non-suedezi. A, ca ei sunt mai saraci, mai infometati, deci pregatiti sa isi asume mai multe riscuri, suntem de acord, dar asta nu tine de suedejia lor ci de foamea pe care o au.

    Noi, astia mai albi, nu ne mai asumam riscuri in momentul in care avem prea multe gadget-uri de care ne este extraordinar de greu sa ne despartim. La unii, chiar faptul ca ar putea sa-si piarda televizorul sau conexiunea la Internet ii face sa nu-si (mai) asume niciun risc.

    • Ce saraci si infometati visati voi? Eu stau in zona de constructori de blocuri, oamenii sunt multimilionari si apetitul lor la risc e mai mare decat al alora desculti de prin sate.
      Si hai de dragul discutiei sa zicem ca nu s-or fi nascut milionari si li se trage din copilarie. Dar copiii lor, crescuti cu vila cu X6 la scara, par sa aiba un apetit si mai mare la risc, ca „au spate”.
      Nu e vorba de foame, e vorba de mediul in care traiesc, de anturaj, daca toti cunoscutii tai fac la fel, faci si tu, daca toti cunoscutii tai sunt cu capul plecat, il pleci si tu.

      00
    • fluture, nu lasa niste argumente sa deranjeze rasismul casual si relaxat.

      00
    • Fluture, nu tine de nici o foame, tine de faptul ca sunt putori si mai degraba si-ar risca libertatea decat sa munceasca.

      00
  5. Se moare și de foame, se moare și de glonț… Atunci poate ar fi riscul mai asumat.

    00
  6. Asta cu foamea și riscul e cu 2 tăișuri.
    Există situații pentru care merită un risc și dacă iese rezultatele sunt bune pe termen lung. Gen învățat o noua meserie și schimbat firma pentru bani mai multi, recunoaștere, avansare, etc. Plecat la muncă în afară pentru bani mai multi.
    Există situații în care nu merită riscul și mai bine plătești pe altul să îți rezolve situația, cât dacă ești prins sau faci ceva, urmările sunt mult mai rele. La alea unde nu prea merită riscul: te urci beat la volan, in loc să dai 50 de lei la taxi să te ducă acasă. Pentru 10 lei unu m-a și urcat până la ușă. Lași mașina parcată aiurea , deși e un semn cât capul că ridică mașini: amendă, staționare, taxă de ridicare, depășesc cu mult valoarea unei parcări cu plata. Bagă în parcare cu plată și nu plătește. Amenda e de 50 de ori mai mare decât valoarea amenzii.
    Băgat mâna în tablourile electrice, gaze, lucrurile cu scule periculoase fără experiență, in loc să plătească un specialist să facă treaba aia: scurgeri, electrocutare, tăieturi, sechele, costuri cu recuperarea.
    Nu e ca și cum ar avea zilnic de a face cu ele.
    Zgârcitul la controale și tratamente pentru sănătate. O chestie mică se face mare și apoI derivă de le afectează și pe restul.
    Mersul fără RCa și rovinieta: amenzile sunt atât de mari, plus alte sancțiuni încât le depășesc valoarea de câteva ori, fața de a le face cum trebuie.
    Și exemplele pot continua.

    00
  7. Fa un demers jurnalistic si incearca un drum cu autocarul la Istanbul, vezi ca inca mai merge treaba cu chilotii. Incl cu inghetata, limonada si medicamente. S-ar putea la intoarcere sa stai sase ore la trecerea in Bg, sa te fiarba sa dai aia 20 de Euro „taxa de urgenta”, dar e inca bine.

    00
    • acei ‘chiloti’sunt tigari de contrabanda din Ucraina sau republica Moldova. O adevarata industrie din care traiesc cateva zeci de mii de oameni care nu vor sa dea in cap.

      00
    • @Psionics. MAI explodează de bucurie câte un Mercedes, dar ăsta e riscul din industrie când nu vrei să dai în cap.

      00
  8. Stii care e raspunsul tipic pe care il dau astfel de oameni daca ii intrebi de ce fac asta? „Si ce vreai sa fac, sa dau in cap?”. Pentru ei nu mai exista altceva. Ce educatie, ce munca, ai doar 2 lucrui: sa fur sau sa dau in cap. Exact ca mema ala care transpira cand trebuie sa apese pe 2 butoane

    00
    • Cand ajungi la 30 de ani si de abia poti sa citesti (ca te-ai oprit cu scoala in clasa a 8-a din diverse motive care nici macar nu au depins prea mult de tine), optiunile se limiteaza dramatic. S-ar putea ca ala cu chilotii de mai sus sa fi ales totusi o optiune cat de cat corecta, in situatia lui.

      00
    • Cum a spus si silicon_v. Nu suntem tocmai o tara cu perspective foarte largi.

      În afară problemei educatiei, lichiditatea in Romania este foarte restrânsă.

      Multe familii de rromi n-ar avea cu ce să garanteze un împrumut la o bancă serioasa pentru a-și deschide o afacere legitimă, cum ar fi o fermă.

      Industrie ușoară nu prea mai avem, cu excepția câtorva fabrici de textile.

      Industria grea s-a contractat mult în ultimii 30 de ani. Se închid mai multe combinate și uzine vechi decât se înființează unele noi.

      Acum, convinge un rrom de 30 de ani să se apuce de studiat matematică și informatică să-și poată găsi un job în IT. Sau să lucreze în call center.

      La noi multe lucruri încă merg din inerție, iar dacă trebuie să schimbăm cursul, s-ar putea să avem parte de o „trezire” foarte nasoală.

      00
    • Nu mai scrie rrom cu doi de „r” ca te trezesti acuzat de rasism. Se scrie cu un singur „r” de multi ani deja.
      In curand urmeaza sa se scrie „roman” in loc de „rom” (atentie, a nu se confunda cu „român”, care se scrie clar cu „â”, da?).

      00
    • Hai serios, la ce iti trebuie sa stii sa citesti cand cari caramizi? Nu toti trebuie sa cante la pian, mai trebuie si carat. Si culmea, de multe ori, aia care cara pianul castiga mai mult decat cei care canta la el.

      00
    • @punKreas
      Nu toti trebuie sa cante la pian neaparat. Dar se vede usor – nu prea mai avem nevoie nici de asa multi meseriasi, mai ales nu pe partea de industrie unde importam majoritatea pieselor si rareori producem.

      Pe ejobs gasesti, de toate, 7 postari active pentru strungari, dintre care patru sunt de fapt pentru operatori CNC. Pentru sudori gasesti 13 postari. Ajung oare sa acopere cei ~200,000 de someri ?

      Oricum sa-i ceri unui rom sa devina electrician sau instalator la 30 de ani cand a trait din „fiare luam” toata viata pana atunci, nu-i foarte diferit de a-i cere sa se faca programator din punctul lui de vedere.

      Nici joburi de carat cu spatele nu o sa mai fie atat de multe.
      Majoritatea constructiilor noi au fost finantate cu bani straini. Daca incep multinationalele sa externalizeze job-urile de birou cu precadere remote, nu vor avea nevoie nici de cladiri noi.

      Mai raman rezidentialele, unde nu prea se mai cara caramizi, dar pe care oricum nici nu si le permite nimeni. Din care la primul bust economic mai sever vor pleca pe putin 1/4 dintre chiriasi, cum se intampla acum in NYC.

      00
  9. De aia 400 de milioane încasați în plus de Raiffeisen și BCR ceva!?
    Ca pe bicicleta nu știe sa meargă șefu la Raiffeisen 😉😂

    00
  10. NOU
    #46

    parca am mai scris de grupul de 1% din RO pe care il stiu, si cu care ma intersectez o data pe an la diverse cumetrii. unul din ei facuse racoare pentru un tun imobiliar, altul este patronul Chocolat, altul a trebuit sa se mute in SUA (Miami) si sa se insoare cu o americanca, pentru ca aici facuse nefacute cu niste masini furate etc.

    cel cu tunul imobiliar nu s-a lasat de ‘tunuri’: acum face combinatii cu cursuri si workshopuri Amazon, care costa intre 1000-10kEUR, si inteleg ca are clienti garla. inclusiv manageri care isi inscriu sotiile la astfel de cursuri si le ‘ajuta’ sa isi inceapa afacerea proprie. la unul dintre gratarele la care am fost, venise la barbata-miu sa ii propune un astfel de curs, el l-a trimis la mine, spunand ca eu tin finantele familiei. am ras si l-am intrebat daca poate garanta contractual, cu penalizari cu tot, succesul afacerei, si contractul e pe legea romana. defect profesional, deh. s-a fastacit si mi-a spus ca nu am privire de ansamblu si ca ma blochez la maruntisuri :)))

    cert este ca oamenii astia nu se vor schimba neam: dau tunuri la fiecare 3-5 ani, eventual dau cu subsemnatu’, divorteaza ca sa ramana banii la nevasta, pun firmele pe butuci si se reapuca de aceleasi combinatii. riscul e prea mic in comparatie cu profitul.

    00
  11. Chiar ca fu’ fabula, in anii ’90 nu exista euro. :)

    00
  12. Apetența pentru risc e dată doar de context.
    O societate în care vezi că „rules are meant to be broken” va genera tot mai mulți playeri gata să riște. Broken windows nu e o teorie absolută dar it works.
    Ninjas, rumenos – cu toții ne uităm în jurul nostru și ne sclipește creierul dacă vedem că putem să riscăm. Imho.

    00
  13. eu as zice ca tine de cultura.
    mai exact, tine de barbatie.

    nu zic ca avem o istorie in spate de mari barbati care sa ne fie model.
    dar de bine de rau, aia care au fost au facut din nimc o tara. ceea ce e ceva.
    spre deosebire de rromi, la romani pizdificarea barbatului a fost foarte accelerata.
    din ce imi povestea bunicul, inainte nu exista conceptul asta de „frica de suedej”
    azi jumate din romani se pisa pe ei numai daca le spui ca trebuie sa treaca pe o strada cu rromi.

    in schimb rromii, avand o cultura mai inchisa si-au pastrat masculinitatea barbatilor.
    iar asta se vede clar in evenimente banale cum ai spus si tu in care romanul mai mai sa-si ceara scuze pentru ca celalalt a gresit. 🤣
    iar faptul ca nu cred in chestia cu foamea, la rromi cu cat au mai multi bani cu atat isi invata copiii de mici sa fie mai barbati.

    ps.
    nu inteleg care e faza cu „suedejii”
    initial chiar am crezut ca e vorba de un suedez pentru ca si in mine a intrat un mos suedez.

    00
    • Nu este nici un semn de bărbăție să furi. Este semn de jeg uman
      Dacă vrei riscuri du-te în armată sau practică sporturi extreme

      00
    • dau pe google sa vad ce inseamna sport extrem in romania:
      „Surfing”, „Bungee Jumping” „Skateboarding” 🤣

      feminismul a invins!
      castrarea s-a incheiat.

      00
    • Este vorba despre faptul că Suedia s-a umplut de suedezi. Predominant in Malmo și Stockholm. S-au orientat către nord, deoarece mai pă Jarmania, pă Franța, pă Anglea s-au cam prins ăia și nu mai merge cu ciordeala. Dacă un suedej pleacă dintr-un loc sau îl evită este pentru că acolo nu e acceptat și aborigenii le pun foc.
      Nu degeaba se spune că unde un suedej calcă, se usucă locul.
      E vorba de mizeria, jegu, scandalul, tămbălău făcut, manele, zgomot, furaciuni. Chestii academice, care sunt studiate în șatră și meșteșuguri tradiționale suedeze transmise din generație în generație.

      00
    • @Ionut M , nu, e doar o ironie 😀…pt ca stereotipul de aspect fizic pt suedezi este : inalt, blond, atletic, cu ochi albastri….caracteristici pe care nu prea le gasesti la cei care au stramosii din India…😀

      00
    • @Flat, și cum oprim aceasta inflatie de jegosenie umana ? Facem o petiție online, ne revoltam aici la zoso pe blog, reclamam la polutie ? Are dreptate wtf…

      00
    • car

      educatie e raspunsul.

      apetitul pentru risc combinat cu educatia poate genera lucruri marete.

      din pacate nu degeaba avem in romania cea mai mica pondere a imm-urilor la suta de mii de locuitori.
      – romanii au apetit scazut pentru risc (pzdificati)
      – iar educatie e precara.

      daca la barbatie nu mai am nicio speranta, pizdificarea va fi completa.
      macar la educatie mai trag ceva sperante.

      00
  14. Furtul din banii statului e mai grav decat furtul direct. Consecintele indirecte sunt mult mai vaste. Faptul ca treci vama cu un maiou fara sa platesti taxe vamale nu inseamna ca ai pagubit statul cu 5 lei. Poate avea efecte colaterale de la pierderea locului de munca al lui Maricica de la tesatorie si pana la futilitatea culturii de bumbac pe care a pus-o Ionel anul trecut. Taxele alea vamale nu sunt puse neapărat sa se imbogateasca statul ci ca sa protejezi propria industrie si producție.

    00
  15. Am vorbit odată cu un amic bișnițar încercând sa ii aflu motivația pt expunerea la risc. Treaba era mai simpla decât anticipase în sensul ca el vedea statul ca pe un inamic care ii lua banii prizonieri. Pe scurt, omul spunea ca statul nu prea ii întoarce multe lucruri de baza de care societatea, în ansamblul ei, are nevoie. Și…sunt de acord cu teoria lui :), numai ca apetitul meu ot risc e f scăzut :)

    00
  16. Zoso wrote „Oamenii aduceau marfa din Turcia, cu duba. Fără nici un act”
    Sa nu uitam si dusul in Turcia, tara prin care romanul pana ieri in epoca, comunist, a inceput construcia capitalismului. Pai dusul sa ne amintim, era (si)cu ce se gasea prin fabricile comuniste: rulmenti, panze de bomfaier,vidia mai ziceti si voi. Inapoi, „aur turcesc”…
    Dacia 1300- 1310 eventual TLX cu genti Canada, 5 viteze, avea capacitatea sa care orice.Doar se schimbau arcurile pe spate si, „bun de transport”. Pentru cine nu stie, cabinele de Raba se sprijineau pe niste arcuri. Se taia o spira jumate si arcurile de Raba, se puneau pe spate la Dacie sa te tina la carat.Ce se cara?Exemplu in piete pepeni, mere,prune,cartofi…Dacia cu portbagajul si spate dupa ce bancheta era scoasa a contribuit la cladirea capitalismul romanesc.

    00
  17. Nu contest. Dar eu am relatat doar o secventa din filmul cand nu existau dube.Era doar Dacia si autocarul.Cand dolarii se scoteau pe buletin cu un plafon.Aveai buletine de la rude prieteni, scoteai mai multi $ de la singura banca

    00
  18. Ce legatura are contrabanda cu furatul ?

    00
  19. https://youtu.be/A1sNvYbYGfw

    ‘Merita pentru o pereche de blugi sa ai problemele astea cu legea?
    De-al dracu si de-ambitios, mai zi ceva ‘😀

    00
  20. suedezii ăia suntem toți…
    nu trebe să uităm că ne-am născut și trăim în țara unde fiecare se descurcă cum poate și tre’ să fii de o ipocrizie imensă să afirmi că toată viața ai cumpărat numai cu bon.
    (ați fost cu toții studenți și „nasul” era prietenul vostru cel mai bun :P )

    00

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

1. Linkurile utile în context sunt binevenite.
2. Comentariile asumate fac bine la blăniță.
3. Șterg comentariile care îmi strică buna dispoziție.
4. Nu fiți proști, agramați sau agresivi la primele 50 comentarii aici.

Susținere

Susține acest blog cumpărând de la eMAG, de la Finestore, de la PORC sau de la Aceeași Mărie.

Pun clipuri pe Youtube