Zic eu înainte să iasă reportajul pe toate televiziunile. Se va face faza cu case la un dolar și la Oyace. Care e un sătuc în Alpi, între munți, și toată presa va rula știrea asta, că e senzațională și ușor de făcut. Imagini pitorești, primarul cu declarație pe feisbuc, iar peisaje, le dai oamenilor ceva la care să viseze. Iar la final bagi texul ăla sec cu “au obligația să renoveze casele, că nu sunt toate în stare bună, ce naiba, normal că există o schemă”.
Dacă aveți curiozitatea să căutați materialele făcute după ofertele astea, veți găsi câteva mișto. Sunt unii care au cumpărat o casă cu 1 dolar, cu o estimare inițială de renovare de 20.000€ și au ajuns pe la 80.000€ și nu sunt gata, sunt unii care au cumpărat case care nu se pot renova, și tot așa.
Ce primești cadou, extra bombonica, este faptul că nu vei mai avea vecini băștinași, ci va fi plin de ruși și americani. Satele alea așa de mișto devin un disney land panmondial, fără lucruri autentice. A fost un articol acum un an sau doi în NYT și nu-l mai găsesc. Cine are chef să caute…
Daca se ajunge „in starea aia”, probabil ca face mai mult de 1$.
Cristi a sumarizat bine. Una e sa fii milionar de timp si bani, sa iti faci o vila la Aspen sau in Alpi unde mergi o luna pe an cu prieteni si fara si care te costa o galagie de bani extra, alta e sa fii Pulea Spataru ce munceste 8 ore pe zi si isi o casa de „vacanta” in balarii unde merge 2 saptamani pe an.
80.000 E pentru o casa de vacanta intr-un satuc din Alpi tot e o afacere zic. Daca iti permiti.
Nu e.
Alpii e mari rau si sunt o gramada de satuce in care oamenii nu mai traiesc din motive intemeiate. Nu poti sa traiesti din facut airbnb la 20 de ametiti pe iarna care apar pe schiuri din cand in cand la tine la poarta si cel mai apropiat magazin e la 20 de km.
@Ciocanul: dar 100-200k pe o casa in Romania, intr-o periferie de oras, cu drumuri vai de ele s.a.m.d. e sigur o afacere
Casa aia de 100-200k inseamna o casa din care pleci si te intorci de la munca, pleci si aduci copiii de la gradinita, te caci, manci, dormi, te ingrasi si traiesti cam tot timpul. Casa din Alpi inseamna 2 saptamani de concediu pe an din care o saptamana vei face curat si taiat balarii. Sau ati ramas cu gandul la reclamele alea in care te trezesti si e soare si pasarelele canta si tu bei cafeaua relaxat pe terasa ?
” Casa din Alpi inseamna 2 saptamani de concediu pe an din care o saptamana vei face curat si taiat balarii.”
Cunosc niste bogati cu apartament la Mamaia. Apartament de boieri, malul marii, „etaj intermediar”. Nu stiu cat o fi costat; oricum, mult. Mult tare. Bogati de stilul „nu inchiriem cand nu suntem noi acolo, pentru ca nu vrem sa faca altcineva caca in toaleta noastra.”
Eram cu ei intr-o zi de noiembrie, ploioasa, cand suna telefonul: s-a spart nu stiu ce teava in blocul ala, si trebuie sa merga la Mamaia, ca e inundatie care se pare ca vine din apartamentul lor. Asa era, inundatia venea din apartamentul lor. Dupa opritrea apei, au urmat renovarile casei.
Si inainte gandeam ca „nu”, dar seara aia a fost momentul in care am pus cruce oricarui gand de „casa de vacanta”.
@Cristi: cred ca te grabesti cu acele concluzii vizavi de apartamente/case de vacanta.
Personal as investi pentru uzul meu si al familiei mele intr-un apartament/casa de vacanta.
As putea sa-ti dau un alt exemplu al unor cunoscuti. Au apartament in aceeasi statiune, tot la malul marii… daca vrei sa-i zici de bogati, zii de bogati.
Dar, anul trecut, cand hotelurile erau inchise… oamenii erau la mare.
In plus prefera sa-l tina doar pentru ei si nu sunt interesati sa-l inchirieze. Il tin fix pentru uzul lor si al familiei lor!
Si nu l-au luat doar pentru pandemie. Probabil le convine ca-l au de vreo 7 ani. Si se duc anual in vacanta la mare.
Vine si cu responsabilitati si cheltuieli apartamentul? Evident ca da! Dar si-au asumat responsabilitatile si cheltuielile pentru a avea lejeritatea de a merge oricand vor la mare si pentru a nu imparti patul cu alte persoane. Sunt persoane care prefera apartament de vacanta propriu si nu hotel. Nu vad nimic rau in asta.
Ai sa zici ca nu stiu sa aprecieze lucrurile de afara? Ei bine pot sa-ti zic ca le apreciaza pentru ca atunci cand nu-i cald in Ro pleaca inspre zonele alea de le zicem noi tarile calde.
Prin urmare nu m-as grabi sa trag concluzii vizavi de un lucru pe care nu-l am si doar pe baza unui eveniment mai mult sau mai putin singular…
sa preesupunem 100.000 de euro ceva pe la Mamaia. (Nu stiu, presupun, poate chiar e mai scump).
100.000 de euro, iar noi mai avem maximum 40 de ani trait in conditii in care nu umbli cu plosca dupa tine. Presupunand ca bogatii aia traiesc pana la 80 de ani in conditiile in care arata si traieste Stallone sau VanDamme. Ai 2500 de euro pe an, de mers undeva la mare. Undeva unde nu trebuie, cum scrie cineva in alt comentariu, cand ajungi sa te apuci de spalat geamuri.
2500 de euro pe an pe excursii, si nu te suna nimeni ca s-a spart teava, nu platesti impozite pe locuinta, nu platesti paznicul cladirii, intretinere, alarma, supraveghere video…
Nu ma grabesc sa trag concluzii vizavi de un lucru pe care nu-l am, dar pot spune ca nu-l vreau, si mi se pare aproape inutil stresul? Stres care ma tine si captiv la Mamaia. 40 de concedii anuale la Mamaia, cand pe glob sunt 195 de tari.
Era un text mai demult, scris foarte interesant: „Bai, voi va dati seama ca mai aveti vreo 50 de concedii adevarate, si sunt 120 de tari pe glob? Ai ales 3 concedii in Grecia? Din alea 50 ramase de facut in viata asta!?” Foarte bun articolul, nu-l gasesc acum sa dau link (era in engleza)
Daca doresti sa vizitezi australia, fiji, noua zeelanda, hawai, tahiti… pentru fiecare destinatie 2500 Euro e doar bugetul de bilete de avion. Asta daca nu vrei sa stai prin escale jumatate din vacanta…
Deci la bugetul de excursie anuala as mai pune.
Nu te contrazic- sunt de acord ca lumea e diversa si atunci fiecare are propriile preferinte.
@popescu dorel, si cand te duci in Mamaia trebuie sa mai adaugi ceva cheltuieli pentru transport, mancare, curatenia apartamentului, intretinere anuala etc. Aia 2500 euro reprezentau doar costul apartamentului impartit la 40 de potentiale vacante (asta presupunand ca persoanele respective au avut lichiditati si nu au fost nevoite sa faca un credit bancar).
Daca ai foarte multi bani si nu ai ce face cu ei, poti sa-ti cumperi o casa/un apartament de vacanta. Poate o gandesti si ca pe o investitie in imobiliare.
Dar daca ai gandit ca iti cumperi apartament doar ca sa faci economie la banii de cazare la hotel, nu prea se justifica sumele necesare.
De fapt tu vrei să nu cumpărăm și noi una-două ci să le iei tu pe toate…
E de ceva vreme proiectul asta în câteva țări.
Dar din ce citisem acum câteva săptămâni, pe când cautam articole despre cât de pustie a ajuns Franța rurală, nu e doar obligația de a renova, ci există și o anumită perioadă în care trebuie sa o faci.
Asta e din 2018 : „First, you will have to commit to renovating the property, which will likely cost tens of thousands of euros. Then you have to promise to live in it for at least six years.
You’ll also need to have a family that will live there with you, and you’ll have to be a first time buyer.
Still interested? If so, you should know that the house you would get for this price is not going to be a desirable residence in a beauty spot in Dordogne or Provence.
It’s in Roubaix, one of the poorest towns in France and one plagued by urban decay, drugs and unemployment.
The scheme was inspired by a similar project that was successfully carried out in the city of Liverpool in the UK, and is part of a larger plan to deal with the 2,000 empty social housing units in the town.
If you’re still keen, one final criterion is that you would have to complete renovations within one year and would not be allowed to actually live in the house until council officials check that you have had the work done to a satisfactory standard.”
Adica primaria vrea oameni cu bani care sa vina si sa le scoata orasul din mocirla, nu sarakie care nu-si mai permite chiria la demisol la suprapret, dispusa la o viata de subzistenta.
Exact asa…ei nu fac nici un efort sa rezolve problemele pentru care localnicii pleacă de acolo, în schimb așteaptă alți prosti, cu bani, cum ai zis și tu, care sa le ia ălora locul.
Dar evident, nu chiar oricum, ci spunându-se unor reguli nesimțite.
Și presupun că materialele și proiectul, arhitectul, transportul ”doar cu firme autorizate” la Cucuieții din Deal nu-s tocmai ieftine.
Ca apoi să bați din buză legat de sursa de venit permanentă, că euroii nu cresc în brazi…
De curiozitate, am cautat despre Roubaix:
Once upon a time, in the extreme north of France, a few steps away from the Belgian border, the town of Roubaix was called “the city of the thousand chimneys” in reference to the many textile factories that gave it its distinctive shape and energy. Eager to work, ready to fight—“The mecca of socialism” was its other nickname; the town remained a bastion of the left from the mid-19th century to the last municipal elections—workers from all over Europe would populate the red-brick streets of its neighborhoods and the many guinguettes for which the town was otherwise known. Today, as the broken, dirty streets that I visited last week indicate, Roubaix is devastated by a 40-percent unemployment rate. It maintains an astonishing crime rate of 84 incidents per 1,000 inhabitants and is classified by the government as the largest “high-priority security zone” in the country. This is where Mehdi Nemouche, the alleged Brussels Jewish museum killer, was born and partly raised.
Cineva s-a mutat in Franta de doi-trei ani, inca nu stie suficient de bine frantuzeste, dar emite o parere foarte apreciata de restul. Nu e de mirare. Un citat in engleza ARE INTOTDEAUNA DREPTATE.
Acum, bemolul (pentru cei care stiu ce-i ala): sunt multe zone in Franta care au programe de genul asta. Cu rabdare si cu putina limba franceza poti cauta/gasi zone absolut fabuloase, DACA ESTI GENUL, nu daca esti un alienat urban care are nevoie de 10 spitale pe o raza de 5 km, ca, na, oamenii au nevoie MAI ALES de spitale ca sa fie ei linistiti in viata lor.
Peste tot, discutiile cu privire la renovare, investitie etc se discuta caz dupa caz, direct cu primaria respectiva. Poti negocia si 10-15 ani de reducere importanta de impozite (pe profit daca faci si ceva comert/horeca in locul ala) si impozit pe proprietati. Orice se poate discuta, inclusiv obtinerea de fonduri de la statul francez pentru restaurarea proprietatilor. Sigur, e birocratie, e bataie de cap, dar asta nu inseamna ce s-a vrut indus prin citatul ala in engleza si comentariile de dupa.
Dar, primul aspect, cel mai important, nu e pretul sau zona, e dorinta ta, ca persoana, de a te stabili acolo. Daca tu esti pe credit intr-o garsoniera din Crângasi, sigur ca o sa zici „ia uite, astia VREA sa ma pacaleasca pe mine cu ofertele lor de 1 dolar”. Va doresc o viata frumoasa la etajul 6.
@fluture, nu cred ca s-a gandit nimeni ca statul francez vrea sa il pacaleasca.
Discutia legata de Roubaix este ca, pe langa faptul ca trebuie sa renovezi casa in maxim 1 an (ceea ce poate fi destul de costisitor), ei iti cer sa locuiesti si cu familia acolo.
Asta in conditiile in care, din ce scrie pe Internet, zona este destul de moarta din punct de vedere economic. Adica in afara cazului in care esti o persoana ce lucreaza exclusiv online, slabe sanse sa gasesti de lucru atat pentru tine, cat si pentru sotie/sot.
Andrei, zic sa citesti mai bine comentariile chiar de aici, deasupra ta.
O zona moarta economic are si va avea inca câteva generatii – chiar daca nu se intreprinde nimic acolo – un interes emotional pentru un numar de oameni. Iar emotionalul nu are nicio legatura cu economicul sau cu gândirea logica, analitica sau cum vrei sa-i zici. Vor fi intotdeauna oameni care „bunicul era din Roubaix, imi amintesc vacantele frumoase de acolo”, „tata a participat de 10 ori la Paris-Roubaix si acolo a intalnit-o si pe mama” s.a.m.d. Pentru tine, Crângasi garsoniera etaj 8, Roubaix e fix ce scrie in citatul ala sau pe wikipedia, pentru câteva mii de oameni poate sa insemne cu totul altceva. Si, in timp ce tu si altii de pe aici va gânditi cum sa strângeti bani pentru un doua camere in acelasi Crângasi, unii din miile astea de oameni care n-are suficienti bani se gândeste sa faca o tâmpenie (asa se fac tâmpeniile, când esti sarac) si sa se inscrie in programul primariei Roubaix. Bine, fac asta si ca sa-ti dea tie peste bot cu gândirea ta ca „cine o fi atât de prost sa se inscrie la minciuna asta a primariei Roubaix?”.
Acum 30 ani erau zone in Chicago – ce zone, tot Chicago – in care aveai speranta de viata a lui Jim Morrison. Te las singur sa cauti sa vezi cum unele zone au fost transformate radical acum. Si te mai las sa descoperi fenomenul de gentrificare, care poate aparea aproape oriunde, inclusiv la Roubaix. Bine, când se va intampla gentrificarea la Roubaix, e foarte posibil ca românul din Crângasi care stie el mai bine, sa mai aiba inca câtiva ani de plata creditului pentru cele 2 camere pe care a reusit sa si le cumpere.
E usor, mental, sa crezi ca daca tu nu ai face ceva – cum ar fi sa te muti la Roubaix – NIMENI nu poate face asta, pentru ca, nu-i asa, tu dai trendul in lume.
*Roubaix poate fi inlocuit cu alte sute de nume de localitati, inclusiv in RO.
Cristici aici, „ăla cu Torino”. Proiecte de felul asta există in multe locuri din Italia. M-a bătut gândul la un moment dat.
Apoi am gândit: satele alea sunt părăsite de bine ce era în ele? Pe lângă renovari, sa presupunem că banii nu ar fi o problemă (ar fi, dar să presupunem că nu)… după cee totul gata, renovat, nou, ce fac in casa mea, cu ce mă ocup zilnic?
Am mari probleme și in orașul copilăriei, mi se pare prea mic – 20 de minute pe jos, in orice punct din oras – in sate din astea unde ești tu, inca unul ca tine, si 100 de bătrâni, ce faci, cu ce te ocupi zilnic, până mori?
Zoon Politikon, totuși.
Am fost cu bicicleta prin sate in jurul Torino, unde lumea lucrează în To. Între 8 și 18, pustii. Politia are program 8-12, si se mai deschide dupa 18 vreo ora, atât de pustii sunt satele alea.
Frumoase, nimic de zis, foarte simpatice, dar goale.
Revin la articol: ce fac/em singuri in varful muntelui, de unde au plecat toți? Cu ce ne ocupăm, si câți ani?
Pai eu as munci remote, ca acasa. Iar seara, dupa amiaza as iesi cu bicla sau cu schiurile, depinde de anotimp. In restul timpului, as repara chestii pe langa casa, acolo iarna e lunga si grea, de obicei vara oamenii isi pregatesc casa, curtea pentru iarna. Nu cred ca trec doi ani fara sa repari ceva pe langa casa, altfel se duce dracului si te costa mai mult reparatia capitala.
Azi muncești remote, eventual în sat parasit? Pentru că eu fac asta de vreun an, „la mama acasă”, nu in sat părăsit, și devine foarte greu.
Trebuie sa ai psihic puternic, sa poți sta singur. Eu n-am.
Am o cunoștință intr-un sat din ăsta, la o oră cu mașina de mine. Chiar ieri am vorbit cu el: „Mai vin în oraș prin martie, când o permite drumul.” (România, 2021)
E puternic omul, nu ca mine. El poate sta izolat în sat românesc, „până permite drumul”. Dar nici pe el nu-l văd o viață izolat în Alpi…
Apropo de „remote”: 5 franci o cafea în Sion (Elveția), 50 de cenți în Torino („al tavola”, cafea in ceașcă, la masă), Scris mare pe geam: „In aceste vremuri de criză, măcar cafeaua să fie ieftină”.
@Cristi
Am psihic destul de puternic sa pot sta singur. Sunt un pic autist asa c-am fost nevoit oricum sa ma obisnuiesc cu singuratatea.
Chiar asa, tot n-as face asta din simplul motiv al lipsei de acces la servicii de sanatate.
Ai nevoie cumva de o ambulanta? Cum suna 1.5 ore pana la cel mai apropiat spital de bun simt?
Transportul, daca ai nevoie sa comanzi ceva, e de 3 ori mai scump.
Iar cresterea animalelor de casa necesita timp si efort suplimentar, pe langa lucrul remote.
acum multi ani, cred ca nici major nu eram, aparuse o „oferta” a statului francez. masa, casa si venit garantat plus, si aici era marea tentatie, cetatenie franceza imediat daca te mutai pentru nu stiu cati ani pe nu stiu ce insulite din mijlocul oceanului indian. aveau nevoie de rezidenti permanenti acolo pentru a o clasifica nu stiu cum si astfel sa pretinda apele respective drept teritoriale. si cum acolo nu era chiar nimic de facut, nici macar cat va vaitati voi de un satuc de langa vaslui, francezii nu se inghesuiau deloc, de unde si spilul cu cetatenia.
pe mine personal, cu mintea mea de copil din romania ma cam tenta :)).
„masa, casa si venit garantat plus, si aici era marea tentatie, cetatenie franceza imediat daca te mutai pentru nu stiu cati ani”
In cazul din articol e asa: iti dam casa cu 1 euro, tu trebuie sa o faci in stilul satului, cu materiale eventual alese de noi, „sa nu strici zona”, apoi sa platesti impozite pe teren si pe casa aia pe care ai reconstruit-o tu, pe banii tai, iar de job te descurci. Adica, noi vrem sa revitalizam zona, de asta te chemam. Ocupa-te!
Iar asta nu e „pentru nu stiu cati ani”, ci pe toata viata.
Cristi, cel care mi-a raspuns, eu doar puneam o contrabalanta la ideea cu „nu am ce face acolo”. idee la care tind sa ader. m-am nascut, am crescut si trait 99% din viata mea in bucuresti. am vizitat orase „mari” din romania, gen brasov, constanta sau craiova, care mi-au lasat impresia de cartier. iar altele ceva mai mici, sibiu, baia mare, targu mures, targoviste…. pai mai mult haladuiam eu in copilarie prin bucuresti decat sunt orasele astea acum. cel putin in baia mare am iesit la o plimbare de seara, asa ca cocletul de bucuresti, in slapi, si am ajuns de la turn la gara. acasa, in copilarie, ma duceam sa iau lapte de distanta asta.
cu toate astea in satul ala de langa vaslui sau la oyace esti totusi in europa si la maxim jumate de zi de orice alta capitala europeana.
pe insulele alea… in afara de stat ca morsa pe banchiza nu ai ce sa faci. cel mult sa bei. asta daca catadicsesc aia sa iti aduca suficienta bautura. oh well, te poti considera cercetator in antarctica, ca tot vorbeam de morse :)).
cu partea a doua nu prea sunt de acord.
da, o renovezi cum zic ei. pentru ca urbanism. daca in romania vine unul si darama o ruina si face in loc un ceva, sarim toti de cur in sus ca pug, puz, pud, arhitectura, autorizatie, etc.
da, platesti impozit. „impozitele sunt foarte mici la imobile in romania” suna un clotopel? sau „impozit marit pentru imobilele nerenovate”? ambele idei sunt enuntate de vali aici si la ele au achiesat majoritatea comentatorilor.
si da, te duci sa locuiesti acolo (btw, 6 ani, daca e sa ma iau dupa ce mai zic unii comentatori, ca asa cum am mai zis italiana imi da dureri de cap, ochi, urechi si limba asa ca nu ma chinui sa buchisesc contractul ala). vor sa revitalizeze zona. in conditiile astea. nu e ca si cum ti-ar pune pistolul la cap. si nici ca si cum ar fi milioane de case, ci 200? din 450000000 de europeni, s-or gasi 200 care sa fie atrasi.
uite o idee, dintre aia 200 ar putea foarte bine sa faca parte aia cativa romani prezentati la stirile de azi, aia care munceau la capsunit in germania. ei muncesc ca nebunii in tari straine ca sa isi faca casa cu 2 etaje la nicaieri, jud. gunoi, romania, in timp ce familia freaca tiparul pe ajutor social sau nici ala pe aici. ce i-ar impiedica sa dea un dolar pe o casa in italia, sa o renoveze cu banii de casa noua in romania si sa isi mute stolul acolo? care exact ar fi diferenta? poate in bine…
ps pentru nazisti, sunt cateva sarcasme prin text, nu va agitati, sa nu va sara ventilul degeaba.
@thebblack, romanii aia care muncesc la cules capsuni in Germania, Spania si alte tari nu ar putea sa beneficieze de o astfel de locuinta din cateva motive importante:
1. Slabe sanse ca vreunul dintre ei sa aiba economii de vreo 80.000 de euro (cat scrie in articol ca ar costa renovarea uneoi case). Majoritatea strang cate 10.000 euro si apoi incep sa-si faca o casa in tara. Prima data toarna fundatia, apoi anul urmator mai ridica 2-3 pereti, etc. Si de mult ori fac ei asta personal, ajutati de un frate, de un var, etc.
2. In zonele respective nu exista capsuni de cules. Daca te duci intr-un sat/orasel unde rata somajului este de 40%, ce sanse ai tu ca roman sa gasesti ceva de lucru?
Bine ma, na 200$ sa le iei pe toate.
Intram cu buldozerele si daramam tot, facem neted ca-n palma.
Trecem terenu’ pe firma aia buna, parcelam si vindem cu 200.000$ la groapa.
PS: Gasesti tu pe unu mai slab de inger, ii mai dai 200$ sa semneze si rezolvam treaba.
nu te lasă. ți-o dă cu 1€ cu condiția să o renovezi.
Pai renovam, daramam tot, o facem noua. Am eu un baiat care e un fel de Michelangelo al OSB-ului. Placam cu rigips d-ala ieftinu’, dam o lavabila frumoasa si nici n-or sa se prinda ca nu e piatra de pe vremea lu’ strabunicu’.
Bineeee maa, hai ca-i mai dam 1000$ si primarului sa nu treca cu masina pe-acolo cat avem noi treaba.
inafara de asta am citit un pic regulamentul, trebuie sa ai un punctaj cand depui cererea. punctajul se obtine in functie de durata in care te angajezi sa renovezi casa, daca folosesti muncitori locali, etc. Sunt trecute toate conditiile pe site, iar momentan sunt in faza de prospectie, n-au demarat inca programul.
E foarte frumoasa zona Aosta nu stiu in schimb cat de turistica e localitatea.
Am studiat si eu problema asta cu „case la 1 euro” chiar eram interesat la un moment dat de asa ceva, prin Italia. Doar ca, asa cum observa si altii, lucrurile nu sunt deloc simple. Ai obligatia, de multe ori, sa renovezi doar cu firme locale, intr-o anumita perioada de timp, sa platesti taxe si impozite, costurile sunt maricele. Daca nu termini casa la timp, daca nu o faci cu niste planuri clare, pierzi si casa si banii platiti pana atunci. Lucruri normale pana la urma, trebuie sa respecti niste reguli.
Mai e o problema. In Italia de exemplu, erau anunturi de astea in care autoritatile locale respective spuneau clar ca vor sa vanda cu 1 euro case doar tinerilor pana in 35 de ani, sau aveau alte conditii: sa aduci dovezi solide ca ai destui bani in cont ca sa renovezi casa etc. Deci nu merge cu „platesc 1 euro si apoi vad eu cum ma descurc.”
E plin si in Italia in sud, si in Spania si in Grecia de zone dintr-astea moarte. Nu sunt zone turistice, nu ai ce face acolo decat sa intretii o casa intr-o zona moarta cu toate pb aferente. E greu si sa construiesti ceva nou. O cunostiinta a facut o casa intr-o zona mai retrasa relativ aproape de Timisoara(50 km) si a avut multe pb. Nu iti cara materiale, ti le cara nu ai cu cine descarca, pica curentul des, nu vin meseriasi la asemenea lucrari in pustiu, etc.
Pretul renovarii o sa se duca exact la pretul cu care se vand astazi casele intregi si bune zdravene in zona aia. Cu EUR 100k iei ceva chiar foarte fain pe vaile laterale. Pentru o casa de vacanta, zona este superba. Problema si cauza depopularii care o vad eu pe vale, in Aosta, este ca se ”infunda” la tunel la Mt Blanc. Stau la 2 ore de Aosta dar pe partea cealalta a tunelului si m-am uitat de case-cabane in zona. Chiar si cu un abonament la tunel devine foarte scump sa ajung in week end acolo. Taxe autostrada Franta, taxa autostrada Italia plus taxa tunel ar fi approx 60 EUR dus intors cu abonament inclus la tunel. Fara abonament ar fi pe la 85, fara sa includem benzina/motorina. Alt impediment ar fi cozile de la tunel care se formeaza pe week end. La un sfarsit de vacanta, venind din Italia am stat 4 ore la coada sa trec pe partea cealalta. Este ”recordul” meu dar se pot sta si 6 ore lejer de Paste sau la sfarsitul vacantei de vara. Pe partea cealalta am impresia ca italienii nu prea se inghesuie la munte. Probabil dolce vita este de vina aici. Este drept ca daca ne gandim la Italia in ansamblu, probabil ultimul lucru care ne vine in cap este schiul si muntele.Totusi, cele mai faine vacante de schi le-am facut pe vale in Aosta. Nu este nici dracu pe acolo. Liber, liniste si pace. In week end ce se mai aglomereaza dar este lejer, comparat cu Franta de exemplu. Concluzia? Casa de vacanta doar, prin satele astea, daca va permiteti. Locuri de munca in Aosta mai greu, banuiesc ca toata lumea pleaca prin Torino sau Milano. Ceva mai aproape la Novarra tot se lauda cu investitii in IT si cam asta este.
Deci n-am inteles, tu stai in Franta sau in Italia? Ca daca stai in Italia nu vad ce sens are sa treci pe sub Monte Bianco. Daca stai in Franta, de ce nu cauti cabana in Franta?
Ce vreau sa zic este ca ambele tari sunt faine in zona aia, nu inteleg de ce cauti sa treci granita? Poate preturile in Franta sa fie atat de diferite de cele din nordul Italiei?
Octav partea franceza a Mt Blanc este foarte bine dezvoltata. Ce cumperi pe linga Aosta cu 100k, in Franta ceva similar va costa cel putin 500k. Exceptii in valea Aosta sunt Courmayeur care, istoric, a fost locul ”de mers la munte” al oamenilor bogati din Milano sau Torino si, intr.o masura mai mica ceva sate de linga domeniul schiabil din Monterosa sau Cervinia.
Si tot n-am inteles tu unde stai: ca sa stiu cat de tare te invidiez
Nu am ce ascunde
Stau in Geneva.
Va zic eu baieti, daca inca nu s-au bagat in afacearea asta samsarii aia de fac din 3 masini una, nu e bine sa va bagati nici voi.
Aia care vand masini la 120.000 de km, unic proprietar celebra batranica?
Daca chiar doriti sa va bagati la asa ceva eu va recomand sa cautati asa numitele „superior house”. Astea sunt niste case normale de vanzare din zona caselor cu 1$. Sunt tot ieftine, se invart de exemplu intre 5k – 15k € (preturi dintr-o zona cercetata de mine). Scapati de obligatii si de cele mai multe ori diferenta de pret e mai mica decat ar costa renovarea si aducerea casei de 1$ la acelasi nivel.
Salutare, locuiesc in Aosta si cunosc destul de bine zona, am trecut de cateva ori prin Oyace spre lacul de la Bionaz. Zona este intradevar superba, de vis, dar destul de izolata.
E adevarat, in 20 minute esti in Aosta cu masina, dar nu cred ca m as muta acolo.
Si cum scria cineva aici, poate ca si casa de vacanta dar probabil costurile cu renovarea ar ajunge exact la pretul la care ai cumpara una fara alte batai de cap. Eventual de vazut daca in cazul acesta poti lua acele bonusuri de renovare pe care le ofera statul plus regiunea autonoma si de facut un mic calcul. Repet, zona este superba, ca si turist
cunosc un cuplu de romani de vreo 60+ care au cumparat aproape pe nimic o moara din sec XVIII in zona rurala de pe langa toulouse. au cumparat-o aproape pe nimic, impreuna cu o padure (asa era impartit terenul, ai padurea ta in acte). insa nu au voie sa darame sau sa schimbe arhitectura morii. ai luat-o asa, asa locuiesti in ea.
au modernizat-o cat de cat la interior, tot e frig de ingheata apa iarna (piatra cat cuprinde, nu au lumina mai deloc la parter etc). si era cat pe-aici sa isi ia amenda de la primaria locala pentru ca au inceput modernizarea ei cand se apropria termenul limita. varianta e sa isi construiasca o casuta mica langa, insa le trebuie aviz pentru asta si un proiect doar de la arhitectii autorizati si dureaza.
au padurea lor aproape gratis si le vin caprioare, iepuri si ceva mistreti pe-acolo, insa nu prea poti locui acolo.
Exact, toti vand case la pret de nimic, nici cat un pachet de tigari, insa nu mentioneaza si cate zeci sau sute de mii de euro, trebuie sa pompezi in ele si alte taxe, in plus.